Poate scăpa Bulgaria de amenințarea anticipatelor?

de Popescu Paul | mai 16, 2023 | Analize, BULGARIA

Comisarul european pentru Inovare, Cercetare, Cultură, Educaţie şi Tineret, Maria Gabriel, membră a partidului bulgar de centru-dreapta GERB, a fost mandatată să formeze un nou guvern al Bulgariei, într-o încercare de stabilizare a vieții politice bulgare. Ea are la dispoziţie şapte zile pentru a vedea dacă poate primi suficient sprijin ca să poată depăşi blocajul politic din Bulgaria. Anterior, Maria Gabriel a spus că va propune un guvern pentru un an.

Blocaj politic

A cincea rundă de alegeri parlamentare anticipate în ultimii doi ani din Bulgaria s-a încheiat din nou indecis, pe 2 aprilie. Alianţa formată din GERB şi Uniunea Forţelor Democratice (SCS) a înregistrat cu 26,6% din voturi un uşor avans în faţa blocului liberal format din partidele „Continuăm Schimbarea” (PP) şi „Bulgaria Democratică” (DB), condus tot de un fost premier, Kiril Petkov, demis anul trecut prin moţiune de cenzură, bloc ce a obţinut 24,7%.

Cu 64 şi, respectiv, 69 de mandate în parlament, niciunul dintre blocurile PP-BD sau GERB-SDS nu poate forma o majoritate parlamentară cu vreunul din celelalte patru partide intrate în parlament, acestea fiind partidul naţionalist şi anti-occidental ‘Renaşterea’ (Vazrajdane), Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (DPS – partid al minorităţii turce), Partidul Socialist (SPB) şi partidul anti-sistem ‘Există un Astfel de Popor’ (ITN).

Totuşi, pe 19 aprilie, principalele două blocuri politice din Bulgaria au convenit să asigure prin rotaţie preşedinţia parlamentului ţării, o premieră în istoria forului legislativ de la Sofia.

Blocajul politic care durează de doi ani a forţat Bulgaria să-şi amâne data la care intenţiona să adopte moneda euro şi această ţară nu a adoptat încă proiectul de buget pentru 2023.

Incertitudinea politică a frânat de asemenea capacitatea Bulgariei de a atrage fonduri de redresare post-pandemie, iar analiştii şi alegătorii se tem că o nouă încercare nereuşită de a forma guvernul ar putea duce la organizarea de noi alegeri mai târziu anul acesta.

Borisov la atac

Candidatura fostei deputate în Parlamentul European în vârstă de 43 de ani, membră a Comisiei Europene din 2017, Maria Gabriel, a fost anunțată de fostul premier Borisov. În cazul unui eşec, mai sunt posibile două tentative, înainte de convocarea de noi alegeri.

„Suntem hotărâţi să scoatem Bulgaria din marasm”, a asigurat Borisov, care a fost înlăturat din funcţia de premier în primăvara lui 2020, după un mandat marcat de scandaluri de corupţie.

O serie de înalți oficiali de la Sofia speră ca aceasta să aibă avea capacitatea de a convinge Austria şi Olanda să ridice veto-ul pentru Schengen. Politicianul bulgar de centru-dreapta s-a alăturat executivului UE în calitate de comisar pentru afaceri digitale în 2017 şi a preluat portofoliul cercetării, inovării, educaţiei şi culturii la începutul actualului mandat al Comisiei, în 2019.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat într-un comunicat că a acceptat demisia şi i-a mulţumit lui Gabriel pentru „contribuţia sa constructivă şi prietenoasă” în cadrul Colegiului Comisarilor. „Îi urez toate cele bune Mariyei Gabriel şi sunt convinsă că experienţa sa europeană, în acest colegiu şi în colegiul anterior al comisarilor, va fi pusă în valoare pentru ţara sa”, a spus von der Leyen.

Basme politice 

Gabriel are acum la dispoziţie şapte zile, până la 22 mai, pentru a forma un guvern care să fie condus de partidul său de centru-dreapta, Cetăţenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei (GERB), parte a Partidului Popular European (PPE) la nivelul UE, în speranţa de a ieşi din impasul politic, după ce cinci rânduri de alegeri anticipate, în decurs doi ani, nu au reuşit să producă o coaliţie stabilă.

În caz contrar, cel de-al doilea grup parlamentar ca mărime din Bulgaria – o alianţă a celor două partide anticorupţie, Continuă Schimbarea (PP) şi Bulgaria Democratică (DB) – va avea iniţiativa de a forma o coaliţie. Alianţa a declarat că nu va susţine niciun candidat GERB pentru funcţia de prim-ministru. Cu toate acestea, profilul internaţional pe care Gabriel şi l-a format în calitate de comisar european i-ar putea convinge pe adversarii mai puţin înverşunaţi ai partidului lui Borissov să se ralieze în spatele candidaturii sale.

Nominalizarea lui Gabriel ca viitor prim-ministru l-ar putea ajuta pe Borissov – care a deţinut controlul asupra politicii bulgare timp de peste un deceniu – să iasă dintr-o situaţie dificilă. Fostul prim-ministru a fost criticat pentru că a condus ţara ca pe un stat mafiot. Lovitura finală dată conducerii sale a venit atunci când au apărut fotografii cu noptiera sa, care conţinea pachete de bancnote de 500 de euro, lingouri de aur şi un pistol.

Nuntă politică

Poziţia Mariei Gabriel în PPE a crescut odată cu căsătoria ei în 2012 cu François Gabriel, un fost asistent francez al preşedintelui de atunci al grupului PPE, Joseph Daul. Acesta din urmă a fost cavaler de onoare la nuntă, potrivit relatărilor din presa locală şi a unei persoane care a lucrat îndeaproape cu ea. Daul a fost un susţinător de lungă durată al lui Borissov, numindu-l odată „cel mai bun şef de stat din Europa”.

Relaţia cu Daul i-a permis lui Gabriel să aibă acces la marile personalităţi de la nivelul UE din partide precum CDU/CSU din Germania, Les Républicains din Franţa şi Forza Italia din Italia. Ea deţine în continuare o funcţie de vicepreşedinte al PPE.

Gabriel a fost membră a Parlamentului European începând din 2009 înainte de a fi atrasă în Comisia Europeană în 2017 – nominalizată de Borissov, pe atunci prim-ministru – pentru a o înlocui pe Kristalina Georgieva, economista bulgară care a părăsit Comisia pentru a conduce Banca Mondială.

Sarcina sa a fost de a revigora economia digitală a Europei, care se străduia să se extindă pentru a concura companiile Big Tech din SUA şi care suferea din cauza lipsei de investiţii şi a obstacolelor de reglementare.

Primul său an de mandat a fost foarte dificil. S-a luptat să realizeze un plan de 415 miliarde de euro pentru a face din UE un centru tehnologic global. Unele succese au venit spre sfârşitul Comisiei Juncker, deoarece instituţiile UE au finalizat în 2019 o legislaţie importantă în domeniul tehnologiei, cum ar fi Directiva privind drepturile de autor.

Soldat al partidului

În acel an, guvernul lui Borissov a nominalizat-o din nou pe Gabriel pentru Comisia preşedintei Ursula von der Leyen, dar noul preşedinte a scos-o de la dosarul digital şi a trecut-o la portofoliul mai puţin vizibil al inovării, cercetării, culturii şi educaţiei. De atunci, ea a supervizat, printre altele, Orizont Europa, fondul de cercetare şi inovare al UE în valoare de 95,5 miliarde de euro.

În cadrul acestor noi atribuţii, ea a încercat să se prezinte drept „comisarul pentru startup-uri”, participând la conferinţe de tehnologie precum Slush şi a trebuit să concureze pentru conducerea acestui dosar cu Thierry Breton, comisarul francez de profil înalt responsabil cu piaţa internă, inclusiv cu afacerile digitale.

Acum, când îşi va petrece următoarele zile întâlnindu-se cu grupurile parlamentare naţionale pentru a-şi prezenta priorităţile, Gabriel va trebui să le convingă că nu va fi doar un pion pentru Borissov, a cărui bază de putere personală este formidabilă.

Ea nu va fi ajutată, însă, de o serie de scandaluri care înconjoară dosarul său, relatate de mass-media. În 2009, când a candidat pentru funcţia de europarlamentar, a declarat că a obţinut un doctorat, ceea ce jurnaliştii de investigaţie au dovedit ulterior că era fals.

În 2017, în toiul candidaturii sale pentru funcţia de comisar, reporterii bulgari au descoperit că Mariya Gabriel închiria un apartament luxos de la municipalitate în cartierul select Lozeneţ din Sofia pentru doar 200 de euro pe lună – aproximativ un sfert din preţul pieţei.

Ilian Vassilev, fost ambasador al Bulgariei la Moscova, a descris-o săptămâna trecută pe Gabriel ca fiind „o ambiţioasă femeie de partid, care nu ştie nimic în profunzime şi nu are coloană vertebrală pentru a realiza ceva – este marioneta lui Borissov”.

Atentat terorist?

Agenţia pentru cooperare poliţienească a Uniunii Europene (Europol) s-a alăturat anchetei privind atentatul cu bombă asupra procurorului general al Bulgariei, Ivan Gheşev, care a scăpat nevătămat datorită blindajului vehiculului său. Experţii Europol vor contribui la analiza probelor adunate la locul atacului din 1 mai şi a rezultatelor legate de tipul şi puterea explozibilului, a informat radioul public BNR, citat de mass-media.

Bomba artizanală, care a explodat la trecerea vehiculului pe o şosea din apropiere de Sofia, era prevăzută cu bile de metal pentru a-i creşte puterea de distrugere şi conţinea material de uz militar, care ar fi fost achiziţionat de pe piaţa neagră.

Autorităţile sunt în contact cu Europol şi alte agenţii europene pentru a sprijini ancheta şi sunt asistate şi de un expert israelian în terorism cu explozibili.

Ministrul de Interne, Ivan Demergiev, a declarat în Parlament că procurorul şef călătorea singur în vehicul, escortat de gărzi de corp ale Serviciului Naţional de Securitate.

El a confirmat de asemenea că blindajul maşinii i-a salvat viaţa lui Gheşev şi a împiedicat pătrunderea schijelor în interior. Vehiculul a suferit daune minore.

Procurorul general a precizat că în ziua atentatului, ca şi în alte ocazii, el urma să călătorească într-o maşină fără blindaj, dar, în ultimul moment, a decis să folosească maşina cu protecţie mai ridicată, fapt care i-a salvat viaţa. 

Atentat contestat

Copreşedintele partidului „Continuăm schimbarea”, Kiril Petkov, a declarat pentru „Darik Radio” că pentru el există două ipoteze privind explozia unei bombe lângă maşina procurorului-şef Ivan Gheşev. Una este o intimidare, iar cealaltă o înscenare. Fostul prim-ministru a precizat că, din punctul său de vedere, cazul a fost înscenat.

Petkov a adăugat că iniţial a crezut că scopul a fost intimidarea, deoarece s-a spus că Gheşev era împeună în maşină cu familia sa. Această informaţie a fost prezentată de procurorul-şef adjunct şi şef al anchetei, Borislav Sarafov, în primul său briefing după incident.

„Când am auzit prima dată că familia se afla în maşină, am crezut că nu poate fi o înscenare. M-am gândit că poate au vrut să îl sperie. Totuşi, ieri, după ce s-a anunţat că familia nu se afla înăuntru, au apărut îndoieli”, a declarat Petkov.
Potrivit acestuia, este ciudat că, la o oră după accident, la faţa locului se afla un expert israelian, care a fost lăudat de procuratură. Demerdjiev a precizat că el (expertul) aterizase la Sofia cu puţin timp înainte de explozia bombei.
„Înţeleg că există experţi foarte buni în combaterea terorismului, dar nu cred că există un expert atât de bun încât să prevadă că va avea loc o explozie, să cumpere un bilet cu o zi înainte, să aterizeze cu o oră şi jumătate înainte de explozie şi să fie la faţa locului după aceea”, a adăugat Petkov.

Oficialii au declarat luni că procurorul general al ţării, Ivan Gheşev, a scăpat nevătămat după ce o bombă amplasată pe marginea drumului a explodat în timp ce trecea cu maşina. Însă imediat au apărut îndoielile cu privire la dovezile care susţin versiunea oficială a evenimentelor.

Reporterii care au ajuns la locul exploziei după câteva ore au găsit doar un mic petic de iarbă uşor deranjat, ceea ce imediat a dat naştere la ironii pe reţelele sociale.

Euro, obiectiv strategic

Bulgaria face eforturi pentru a fi gata să adopte euro până la 1 ianuarie 2025, iar pregătirile şi progresele ţării în această direcţie sunt discutate permanent cu oficialii UE. În privinţa speculaţiilor din presă legate de procedurile privind intrarea Bulgariei în zona euro, Ministerul de Finanţe a dezminţit că s-ar fi discutat la întâlnirile cu oficialii UE amânarea introducerii euro în Bulgaria după 1 ianuarie 2025.

„Statutul de membru al zonei euro reprezintă o prioritate pentru ţara noastră. Demersurile active ale statului pentru adoptarea monedei unice europene continuă, atât în domeniul tehnic cât şi legislativ”, au precizat oficialii de la Sofia.

Ministerul bulgar de Finanţe consideră inacceptabilă răspândirea de ştiri false şi mesaje contradictorii în presă, în special în mass-media cu o bună reputaţie în spaţiul public.

De asemenea, a reamintit Ministerul de Finanţe, „orice informaţii privind întâlnirile oficiale ale reprezentanţilor instituţiei sunt furnizate în timp util de biroul de presă”.

Aderarea la zona euro ar ajuta Bulgaria, cel mai sărac stat membru al Uniunii Europene, să atragă mai multe investiţii străine şi să obţină un rating suveran mai bun, ceea ce i-ar reduce costurile de finanţare a datoriilor sale, spun economiştii. Sofia a decis în urmă cu mult timp să îşi ancoreze moneda naţională de euro, după ce a leva a fost ancorată la marca germană.

Mulţi bulgari se tem că stabilirea abuzivă a preţurilor în timpul trecerii la euro ar putea duce la creşterea preţurilor. Un raport al Băncii Centrale Europene, care a analizat introducerea euro în 2002 în 12 ţări, a constatat că „nu există dovezi ale unui impact semnificativ asupra preţurilor la nivel agregat ca urmare a trecerii la moneda euro”.

Bomba macedoneană

Ministrul interimar de externe Ivan Kondov a declarat anterior, într-o conferinţă de presă, că Sofia se aşteaptă ca o ţară candidată la accederea în UE să-şi protejeze efectiv toţi cetăţenii, făcând referire la tensiunile cu Republica Macedonia de Nord. „În schimb, observăm tentative de a reduce la tăcere vocile bulgarilor macedoneni prin formularea unor acuzaţii nefondate împotriva lor, prin aplicarea de presiune împotriva lor cu procese, demonizându-i în media, în special în social media”..

Kondov a vorbit şi despre presiunea continuă, ameninţările şi discursul de ură împotriva comunităţii bulgare din Republica Macedonia de Nord.

El a reamintit că la 6 mai, europarlamentarului bulgar Andrei Kovatcev, purtător de cuvânt al Grupului PPE pentru Lărgire şi Vecinătate Sudică (EPP Group for Enlargement and Southern Neighbourhood), preşedintelui Fundaţiei bulgare Memorie (Memory Foundation) Milen Vrabevski şi altor trei persoane li s-a refuzat intrarea în Republica Macedonia de Nord pentru o comemorare la un cimitir militar bulgar din apropiere de Novo Selo. Aceasta este o comemorare tradiţională şi nu a mai provocat probleme sau dispute anterior, a mai spus el.

Cetăţenii bulgari au primit documente de la autorităţile de frontieră în care se preciza că numele lor figurează pe o listă neagră în sistemul de control al frontierei al Republicii Macedonia de Nord, a spus Kondov.

Ministerul de Externe îi informează pe toţi partenerii Sofiei cu privire la acest act fără precedent, care nu corespunde intenţiei declarate de Skopje privind menţinerea unor bune relaţii de vecinătate şi de a-şi onora promisiunile, a mai spus şeful diplomaţiei. Scrisori formale au fost trimise către instituţiile UE.

Conflict diplomatic

Kondov a reamintit că ambasadorul Republicii Macedonia de Nord în Bulgaria, Agneza Popovska, a fost convocat deja la Ministerul bulgar de Externe. „Trebuie remarcat că explicaţiile ambasadorului Popovska şi comunicatul de presă al Ministerului de Externe al Republicii Macedonia de Nord sunt în dezacord cu documentele oficiale înmânate de autorităţile de frontieră. Argumentul acestora din urmă potrivit căruia Kovatcev a fost implicat întâmplător din cauza altor persoane care reprezentau o ameninţare la adresa ordinii publice este, să spunem cel puţin, de nesuportat’, a comentat Kondov.

Cazul este simptomatic pentru problemele cu care se confruntă guvernul interimar de la Sofia în relaţiile sale cu Skopje, dar şi pentru problemele cu care se va confrunta orice viitor guvern.

„Practica la Skopje este să ne informeze pe noi şi pe partenerii noştri din UE într-un mod care nu corespunde realităţii sau cel puţin mesajelor pe care le transmite din motive care ţin de politica internă. Acest lucru împiedică restabilirea încrederii noastre şi afectează negativ dialogul dintre noi”, a mai spus Kondov.

El a remarcat că Republica Macedonia de Nord nu îşi îndeplineşte angajamentele şi a invocat „absenţa unor simple gesturi de bunăvoinţă”, cum ar fi scuzele agreate faţă de bulgarii victime ale represiunii regimului comunist în fosta Republică Socialistă Macedonia şi deschiderea arhivelor aparatului de represiune de stat pentru perioada 1945-1991.

Kondov a subliniat nevoia ca guvernul Republicii Macedonia de Nord să construiască suportul public pentru includerea bulgarilor în Constituţia ţării. Lipsa susţinerii publice pentru garantarea drepturilor egale pentru toţi cetăţenii reprezintă în sine o problemă serioasă cu privire la integrarea ţării în UE, a adăugat Kondov. 

El a exprimat dorinţa Bulgariei de a-şi vedea vecinul în UE, însă a subliniat că acest lucru depinde de acţiunile celor de la Skopje.

Războiul spionilor

Bulgaria se confruntă și cu o activitate crescută a diplomației și serviciilor de spionaj de la Moscova, care încearcă să influențeze opinia publică din țară. Sofia a protestat recent împotriva a ceea ce a calificat drept „ingerinţă inadecvată” în afacerile sale interne după ce ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, a declarat că dacă ar fi cetăţeană bulgară ar vota pentru partidul Vazrajdane (Renaştere), care susține deschis invazia lui Putin în Ucraina

„Dacă aş fi alegător bulgar probabil că aş vota «nu susţin pe nimeni» sau pentru Kostadin Kostadinov”, a declarat şefa misiunii diplomatice ruse în Bulgaria într-un interviu acordat unui influencer bulgar, referindu-se la liderul partidului Vazrajdane.

„Bulgaria califică această declaraţie drept o tentativă de a interfera în afacerile interne ale ţării şi care, în acest sens, contravine Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice”, a precizat Ministerul bulgar de Externe pe site-ul său.

Partidul Vazrajdane a obţinut 14% din voturi la ultimul scrutin din 2 aprilie (al cincilea în ultimii doi ani), clasându-se pe locul trei, şi deţine 37 din cele 240 de locuri în legislativul bulgar. Ultranaţionaliştii bulgari şi-au făcut campanie cu un discurs deschis în favoarea Rusiei în ceea ce priveşte agresiunea acesteia împotriva Ucrainei, pledând pentru „neutralitatea” Bulgariei faţă de acest conflict. 

Nu este prima oară când Mitrofanova face declaraţii controversate în Bulgaria. În februarie 2022, ea calificase Bulgaria şi NATO drept „lacheii Washingtonului”, iar apoi afirmase că poporul bulgar susţine Kremlinul în ofensiva sa din Ucraina, spre deosebire de guvernul „absolut pro-american” de la Sofia. De asemenea, Mitrofanova a descris guvernul bulgar, anul trecut, drept „oala de noapte a Washingtonului”.

Moștenire grea

În ultimii 30 de ani, relația dintre Bulgaria și Rusia a fost caracterizată de schimbări semnificative. Pentru a înțelege această relație, este important să luăm în considerare evenimentele și contextul geopolitic din această perioadă.

După căderea regimului comunist în Bulgaria în 1989 și prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, relațiile dintre cele două țări au trecut printr-o tranziție. În anii 1990, Bulgaria și-a reorientat politica externă spre integrarea europeană și euroatlantică, în timp ce Rusia încerca să-și redefinească rolul în noua ordine mondială.

La începutul anilor 1990, Bulgaria a încercat să își consolideze relațiile cu Occidentul și să se îndrepte către aderarea la NATO și Uniunea Europeană. În același timp, Rusia se confrunta cu dificultăți economice și politice interne și nu putea să ofere sprijin semnificativ Bulgariei în această perioadă.

Cu toate acestea, în anii 2000, relațiile bilaterale dintre Bulgaria și Rusia au cunoscut o îmbunătățire semnificativă. Partidul Socialist Bulgar, care a preluat puterea în Bulgaria în 2005, a adoptat o abordare mai prietenoasă față de Rusia. Relațiile economice și comerciale între cele două țări au înflorit, cu investiții rusești semnificative în sectoarele energetice și turistice din Bulgaria.

Pe parcursul acestei perioade, Bulgaria a devenit o importantă rută de tranzit pentru conductele de gaze naturale rusești către Europa de Vest. Aceasta a consolidat dependența energetică a Bulgariei față de Rusia și a generat o serie de controverse și dispute legate de prețurile la gaze și securitatea energetică.

În ceea ce privește politica de securitate, Bulgaria a devenit membru NATO în 2004 și a găzduit exerciții militare comune cu aliații săi din NATO, inclusiv Statele Unite. Totuși, în timpul crizei din Ucraina din 2014, Bulgaria a adoptat o poziție mai echilibrată, refuzând să susțină sancțiunile occidentale împotriva Rusiei și pledând pentru dialog și diplomație.

De-a lungul ultimilor ani, Bulgaria a căutat să-și diversifice relațiile externe, în special în ceea ce privește energia, și să reducă dependența de Rusia. A încercat să promoveze proiecte energetice alternative, precum construcția de conducte de gaze naturale care să lege Bulgaria de alte țări și surse de energie.

Războiul spionilor

Bulgaria a expulzat periodic diplomați și spioni ruși, mass-media internațională considerând că statul balcanic este o ţară-cheie pentru serviciile de spionaj ruseşti pentru că acestora le este uşor să găsească complici acolo.

În ceea ce privește relația istorică dintre Bulgaria și Rusia, există și câteva incidente și controverse legate de spionaj.

În 2020, autoritățile bulgare au dezvăluit că au destructurat o rețea de spionaj rusă, acuzând mai mulți indivizi, inclusiv un ofițer de informații bulgar, că au transmis informații sensibile Rusiei. Aceștia au fost acuzați de trădare și spionaj în favoarea Rusiei. Incidentul a avut un impact semnificativ asupra relațiilor bilaterale și a dus la expulzarea unor diplomați ruși din Bulgaria.

Iar în 2015, Bulgaria a expulzat un diplomat rus sub acuzația de spionaj. Diplomații ruși ar fi fost implicați în colectarea de informații clasificate referitoare la securitatea energetică și la proiecte strategice din Bulgaria.

Aceste incidente de spionaj au generat tensiuni și au afectat relațiile dintre Bulgaria și Rusia. Guvernul bulgar a luat măsuri ferme împotriva activităților de spionaj și a subliniat importanța protejării intereselor și securității naționale. De asemenea, aceste evenimente au contribuit la consolidarea preocupărilor privind influența Rusiei asupra politicii și securității regionale.