O schimbare semnificativă se prefigurează la orizont pentru peisajul financiar din Bulgaria, în condițiile în care Banca Națională a Bulgariei (BNB) se pregătește pentru integrarea sa în zona euro la 1 ianuarie 2025, scrie Novinite, citat de g4media. Tranziția iminentă va fi însoțită de o Lege privind Banca Națională a Bulgariei, complet revizuită, care este în prezent deschisă dezbaterii publice prin intermediul portalului guvernamental pentru consultări publice.
Această transformare semnifică o îndepărtare de la cadrul actual de politică monetară stabilit în 1997. Noua lege propusă urmărește să pună bazele unui regim de politică monetară distinct, aliniat la integrarea țării în zona euro.
Foto: Facebook
Principalele inovații prezentate în proiectul de lege cuprind reglementări cuprinzătoare privind statutul și gestionarea monedei euro ca unitate monetară oficială în Bulgaria. Detaliile includ specificații privind proiectarea, emiterea, retragerea, înlocuirea și reproducerea bancnotelor și monedelor euro. În plus, BNB va obține autoritatea de a emite diverse categorii de monede euro, inclusiv monede de circulație, comemorative și de colecție din metale prețioase și cupru, precum și de a stabili designul și caracteristicile tehnice ale acestora.
Legislația delimitează responsabilitățile BNB în ceea ce privește supravegherea producției și controlul bancnotelor, monedelor și rezervelor de euro pe teritoriul țării, inclusiv conservarea, depozitarea și distrugerea bancnotelor și monedelor euro.
În plus, legea propusă introduce orientări revizuite pentru investirea rezervelor BNB, extinzând domeniul de aplicare pentru a include instrumente cu un risc de credit ușor mai mare, dar care oferă un potențial de rentabilitate sporit.
În timp ce structura organizatorică fundamentală a BNB rămâne neschimbată, noua lege trasează criterii stricte pentru persoanele care doresc să fie angajate în cadrul instituției, interzicându-le celor care au anumite afilieri politice sau comerciale să ocupe funcții în cadrul băncii centrale.
„Premierul român a declarat că Bucureștiul ar putea, de asemenea, să ia în considerare posibilitatea de a separa candidatura sa la Schengen de efortul Bulgariei, în cazul în care negocierile duc la un rezultat mai bun”, scrie Bloomberg, citat de presa de la București.
Ciolacu a mai declarat că va solicita guvernului spaniol, care deține președinția semestrială rotativă a UE, să organizeze o reuniune extraordinară a Consiliului JAI în decembrie pentru a reanaliza candidatura României la Schengen. Reuniunea va avea loc după alegerile din Olanda din 22 noiembrie, când calculele politice s-ar putea schimba.
Temeri bulgare
Bulgaria și-a exprimat temerile încă de la începutul lunii octombrie în șegătură cu posibilitatea ca Bucureștiul să dorească decuplarea de Sofia pentru aderarea la spațiul Schengen.
„Problema este în Ţările de Jos şi Austria, pentru că admiterea noastră în Schengen este blocată în luptele lor interne de partid. România trebuie atrasă de partea Bulgariei. Nu ne putem permite ca România să aibă acţiuni diferite de cele ale Bulgariei. Trebuie să intrăm împreună, aşa cum am intrat în Uniunea Europeană”, a declarat europarlamentarul bulgar Ilhan Kiuciuk (de la partidul Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi, membru Renew Europe).
O eventuală decuplare de Bulgaria este însă complicată din punct de vedere juridic. Deciziile se iau în unanimitate la Consiliul JAI, prin urmare chiar dacă România se decuplează de Bulgaria pentru a scăpa de veto-ul Austriei, riscă să se lovească chiar de veto-ul Bulgariei în cazul în care decuplarea nu este bine negociată.
Premierul a calificat drept o „nedreptate profundă” faptul că România nu a reușit să adere la zona de călătorie fără vize a Uniunii Europene, afirmând că va solicita o reuniune extraordinară și va lua în considerare măsuri legale pentru a ieși din impas.
Acuzații dure
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a acuzat Austria că a opus veto la efortul României de a adera la spațiul Schengen, care garantează libera circulație în cadrul blocului comunitar. Într-un interviu acordat la București, premierul a subliniat solidaritatea României cu aliații din UE și NATO, în calitate de stat care se învecinează cu Ucraina. Aceasta ajută la canalizarea exporturilor din această națiune afectată de război.
„România este cea care și-a asumat cea mai mare parte a tranzitului exporturilor ucrainene”, a declarat Ciolacu luni în biroul său. „Este o necesitate pentru Europa să aibă România și Bulgaria în Schengen.”
România, împreună cu Bulgaria vecină, se chinuie de peste un deceniu să adere la Schengen, deși ambele țări îndeplinesc de mult timp condițiile stabilite de bloc. Controalele la frontieră au provocat pierderi de miliarde de euro și așteptări de zile întregi pentru camioanele care transportă mărfuri, inclusiv cereale și provizii militare pentru Ucraina, a declarat Ciolacu.
Austria și Olanda au blocat intrarea în UE anul trecut, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE. Veto-ul guvernului olandez se concentrează asupra Bulgariei.
Ciolacu a declarat că va solicita guvernului spaniol, care deține președinția semestrială rotativă a UE, să organizeze o reuniune extraordinară a Consiliului JAI în decembrie pentru a reanaliza candidatura țării din est. Reuniunea va avea loc după alegerile din Olanda din 22 noiembrie, când calculele politice s-ar putea schimba.
Intenții românești
Premierul român a declarat că Bucureștiul ar putea, de asemenea, să ia în considerare posibilitatea de a separa candidatura sa la Schengen de efortul Bulgariei, în cazul în care negocierile duc la un rezultat mai bun.
Referindu-se la „veto-ul nejustificat” al Austriei, Ciolacu a declarat că guvernul său ia în considerare, de asemenea, o acțiune în justiție la Curtea Europeană de Justiție. El a atacat dur guvernul de la Viena, spunând că Austria este acoperită de un sistem de apărare aeriană la nivelul UE, în calitate de stat care nu este membru NATO, chiar dacă România, membră a alianței, contribuie la apărarea regiunii.
„Îmi este foarte greu să accept că Austria beneficiază de inițiativa European Sky Shield, deși este o țară neutră, în timp ce România alocă 2,5% din PIB pentru apărare”, a spus Ciolacu.
Austria nu a dat niciun semn că se va clinti. Cancelarul austriac Karl Nehammer a plasat migrația în fruntea agendei înaintea alegerilor programate pentru sfârșitul anului viitor. Partidul său de centru-dreapta, Partidul Poporului, se află în urma Partidului Libertății, de extremă dreapta.
Președintele Klaus Iohannis a admis, miercuri, că „mai degrabă informal” se discută inclusiv despre varianta decuplării de Bulgaria pentru aderarea la spațiul Schengen, însă a subliniat că, „de departe, cea mai bună variantă” este ca România și Bulgaria să intre împreună.
Foto: Facebook
Confirmare prezidențială
Președintele Iohannis, aflat într-o vizită oficială în Belgia, a fost întrebat despre declarația premierului Marcel Ciolacu, într-un interviu pentru Bloomberg, că Bucureștiul ar putea să ia în considerare decuplarea de Bulgaria pentru aderarea la spațiul Schengen.
„Negocierile pentru aderarea României la spațiul Schengen continuă și nu continuă la un nivel mic, ci toți suntem foarte implicați, toți căutăm să convingem în special partea austriacă, care e foarte reticentă în continuare. Se continuă pe toate planurile și evident se discută mai degrabă informal și diferite variante de cum se poate continua”, a afirmat Klaus Iohannis.
Președintele a precizat că „nu e complicat de văzut că există puține variante: ori intră România și Bulgaria împreună, ori nu intră nici România nici Bulgaria, ori intră doar una dintre ele”.
„Sunt variante teoretice și de departe cea mai bună variantă e ca România și Bulgaria să intre împreună și spre asta converg toate negocierile”, a subliniat șeful statului.
Scenariu nerealist
Scenariul de decuplare a României de Bulgaria în dosarul Schengen este nerealist și nu poate fi pus în aplicare, a declarat marți eurodeputatul Eugen Tomac, liderul PMP, la B1 TV. Premierul Marcel Ciolacu declarase că ia în calcul acest scenariu.
„Nu e pentru prima dată când decidenți români utilizează în spațiul public acest scenariu, care, din punctul meu de vedere, nu poate fi aplicat din două motive. În primul rând, pentru că atunci când am aderat la Uniunea Europeană tratatul suna «România și Bulgaria aderă la Uniunea Europeană», deci am semnat în același timp tratatul de aderare”.
„De asemenea, toate evaluările noastre în ceea ce privește spațiul Schengen au fost făcute la pachet – și cred că aici s-a greșit enorm că autoritățile române n-au avut o strategie de a convinge toate statele membre, împreună, să nu existe blocajele pe care le avem în clipa de față. Cred că ar fi o eroare să mergem pe acest scenariu de decuplare a României de Bulgaria, pentru că este nerealist și nu poate fi pus în aplicare”, a continuat Eugen Tomac.
„Imaginați-vă ce ar însemna ca frontiera Uniunii Europene să se oprească pe Dunăre, iar vecinii noștri să rămână în afară. Tot cetățenii români ar avea de suferit, pentru că noi, pe această zonă de sud-est a Europei, Bulgaria și Grecia avem o relație destul de intensă și evident că ne-ar afecta foarte mult”, a mai spus liderul PMP la B1 TV.
În cadrul Trilateralei România-Bulgaria-Grecia, care se desfășoară la Varna, cele trei state balcanice au agreat implementarea unui plan de acțiune comun în domenii precum transporturi, energie, comerț sau securitate, a anunțat prim-ministrul României Marcel Ciolacu.
Premierul a adăugat că România poate, în parteneriat cu Bulgaria și Grecia, să aibă o influență mai mare în Uniunea Europeană, promovând rolul său central în reconstrucția Ucrainei și dorința de a vedea Republica Moldova și statele din Balcanii de Vest cât mai rapid în Uniunea Europeană.
La reuniune participă vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, și ministrul moldovean al energiei, Victor Parlicov.
Securitatea energetică și dependența de resursele energetice rusești, a fost unul din subiectele de pe agenda reuniunii, a menționat în cadrul unei conferințe de presă prim-ministrul României Marcel Ciolacu, care s-a referit și la sprijinul pe care România trebuie să îl ofere Rep. Moldova în acest sector.
”Am abordat și provocările cu care ne confruntăm pe piața energiei, cu accent deosebit pe securitatea aprovizionării și a dependenței totale de hidrocarburi și de energie electrică din Rusia. România are o datorie morală să ajute Rep. Moldova deoarece, după Ucraina, este cel mai vulnerabil stat european. Mă bucur că toți trei susținem ca pe agenda europeană să fie începerea negocierilor pentru Rep. Moldova, Ucraina și Georgia.”
Prin viitorul coridor Grecia-Bulgaria-România, cu o posibilă extindere către Republica Moldova, se dorește crearea unei infrastructuri moderne de transport, comunicații și energie, pentru a stimula relațiile economice și politice între statele participante.
Bulgaria va avea două oportunităţi de a adera la spaţiul Schengen în acest an, respectiv în octombrie şi decembrie, a anunţat premierul bulgar Nikolai Denkov, citat de Euractiv, preluat de mass-media de la București. Înaltul oficial bulgar consideră că actuala preşedinţie spaniolă a Consiliului UE va ajuta candidatura Bulgariei şi a României la aderarea la spaţiul european de liberă circulaţie, pe care Madridul şi-a stabilit-o ca una dintre priorităţi pentru acest semestru.
Olanda electorală
Bulgaria şi România, membre ale UE și NATO, doresc să devină membre ale Schengen, dar Olanda şi Austria continuă să blocheze procesul, invocând drept motiv un control insuficient al fluxurilor de migranţi. În timp ce aderarea Bulgariei a fost blocată de Olanda şi Austria, în cazul României opoziţia a venit doar din partea Vienei.
”Nu pot garanta că vom deveni parte a Schengen în octombrie”, a recunoscut şeful executivului bulgar, referindu-se la campania electorală din Olanda. Aceasta susţine că se opune intrării Bulgariei în spaţiul Schengen întrucât Sofia nu face eforturi suficiente pentru a împiedica fluxurile de migranţi ilegali dinspre frontiera externă a Uniunii Europene cu Turcia, aspect pe care, în opinia lui Denkov, olandezii se vor concentra în timpul campaniei electorale.
El afirmă că Bulgaria îndeplineşte toate angajamentele şi a adoptat legislaţia necesară şi că nimeni nu are un argument substanţial împotriva acceptării ţării sale în Schengen.
Anterior în acest an, Olanda a început să dea semnale diplomatice că ar putea renunţa la veto-ul contra Bulgariei, ceea ce ar lăsa Austria izolată în UE pe acest subiect. Unul dintre motive a fost o reformă a justiţiei semnificativă în Bulgaria, iar un altul s-a referit la decizia Comisiei Europene de a pune capăt Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în cele două ţări vecine.
Foto: Facebook
Incertitudini Schengen
Evoluţia situaţiei le-a dat Bulgariei şi României mari speranţe că ar putea fi primite în Schengen în toamna acestui an. Totuşi, la începutul lui iulie guvernul condus de Mark Rutte în Olanda a demisionat din cauza dezacordurilor între partidele din coaliţie cu privire la politica privind imigraţia. Acest lucru a sporit incertitudinea legată de aderarea Bulgariei şi a României la Schengen.
Sofia speră într-o schimbare favorabilă a poziţiei lui Rutte ca urmare a reformei judiciare şi a sprijinului dat Ucrainei, dar şi într-o victorie a coaliţiei de stânga dintre Partidul Muncii (PvdA) şi Stânga Verde (GL) la alegerile parlamentare din noiembrie.
Unul dintre protagoniştii scrutinului din Olanda este Frans Timmermans, fost vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene pentru Pactul verde european, care a anunţat în iulie că renunţă la funcţia de la Bruxelles pentru a participa la alegerile din ţara sa. Timmermans a susţinut constant că Bulgaria şi România ar trebui să devină membre ale zonei Schengen.
Invazia militară rusă din Ucraina a adus prejudicii masive sectorului turistic din Bulgaria, o zonă tradițională pentru turiștii din Federația Rusă, Ucraina ori Republica Belarus. Autoritățile de la Sofia încearcă să identifice noi soluții pentru impulsionarea acestei industrii, pe fondul perioadei post-covid și a prelungirii conflictului din Ucraina.
Tradiție turistică
Bulgaria este cunoscută pentru frumusețea sa naturală, plajele de pe coasta Mării Negre și patrimoniul cultural bogat. Industria turismului a fost un sector important pentru economia bulgară, contribuind semnificativ la veniturile naționale și la crearea de locuri de muncă.
Bulgaria are o serie de stațiuni populare de pe coasta Mării Negre, cum ar fi Sunny Beach, Albena și Golden Sands. Aceste stațiuni atrag turiști datorită plajelor, sporturilor nautice și vieții de noapte active.
Statul balcanic are o istorie bogată și o moștenire culturală variată. Orașe precum Sofia, Plovdiv și Veliko Tarnovo sunt cunoscute pentru atracțiile lor istorice, monumente și muzee.
Munții Balcani traversează Bulgaria și oferă oportunități pentru turismul montan, drumeții și sporturile de iarnă în sezonul rece. Totodată, Bulgaria este recunoscută pentru stațiunile sale de tratament și băi termale, cum ar fi Bansko și Sandanski, care atrag turiști în căutare de relaxare și vindecare.
Turismul rural este un segment în continuă dezvoltare în zona rurală a Bulgariei oferă experiențe autentice, cu sate pitorești, tradiții locale și gastronomie specifică. Acest segment caută să atragă turiști atât din interior, cât și din străinătate.
Foto: Facebook
Probleme și provocări
O problemă semnificativă pentru industria turismului din Bulgaria este infrastructura învechită sau subdezvoltată. Drumurile, transportul public, hotelurile și alte facilități au avut nevoie de modernizare pentru a satisface cerințele și așteptările turiștilor.
Statul balcanic se află într-o regiune cu concurență puternică în ceea ce privește turismul. Țări vecine precum Grecia, Turcia și Croația sunt, de asemenea, destinații populare pentru turiști, ceea ce înseamnă că Bulgaria trebuie să concureze pentru a atrage vizitatori.
O altă provocare majoră a fost dependența sezonieră de sezonul estival. Multe dintre atracțiile din Bulgaria, cum ar fi stațiunile de pe litoralul Mării Negre, atrag turiști în special în timpul verii, lăsând perioade mai puțin active în restul anului.
O problemă similară caracterizează și sectorul turismului de iarnă. Diversificarea ofertei și promovarea turismului în sezoanele mai puțin aglomerate sunt preocupări pentru a atenua această dependență sezonieră.
Instabilitatea politică și incertitudinea economică din trecut au un impact negativ asupra încrederii turiștilor în Bulgaria ca destinație sigură și atractivă. Imaginile negative din mass-media sau evenimentele politice nepotrivite pot afecta decizia turiștilor de a alege Bulgaria ca destinație. Totodată, puține firme străine sunt pregătite să investească într-o țară cunoscută pentru corupție și instabilitate politică
Creșterea rapidă a turismului în Bulgaria a dus la presiuni asupra resurselor naturale și culturale, precum și asupra comunităților locale. Probleme precum gestionarea deșeurilor, dezvoltarea urbană necontrolată și riscul de suprasolicitare a anumitor locuri de interes pot amenința durabilitatea pe termen lung a industriei turismului.
Îmbunătățirea calității serviciilor turistice, inclusiv a cazării, a mâncărurilor și a serviciilor turistice în general, este o altă provocare. Menținerea standardelor ridicate și asigurarea experiențelor pozitive pentru turiști sunt aspecte importante pentru succesul pe termen lung al industriei, consideră studiile de specialitate.
Foto: Facebook
Falanga rusă
Turiștii ruși au jucat un rol semnificativ în industria turismului din Bulgaria. Rușii au fost una dintre cele mai mari grupuri de turiști străini care au vizitat Bulgaria în ultimii ani.
În anumite perioade, Bulgaria a fost o destinație preferată pentru turiștii ruși, în special pentru vacanțe la Marea Neagră. Natura apropiată a țării față de Rusia, prețurile relativ accesibile și atracțiile de pe litoral au fost factori care au atras un număr semnificativ de turiști ruși. Câteva zeci de mii de cetățeni ruși și-au achiziționat locuințe în zonele turistice din Bulgaria, montane și de pe litoral.
Stațiunile de pe litoralul Mării Negre, cum ar fi Sunny Beach și Golden Sands, au fost printre cele mai populare destinații pentru turiștii ruși. Plajele, viața de noapte și prețurile atractive au contribuit la popularitatea acestor stațiuni.
Câteva zeci de mii de cetățeni ruși și-au achiziționat locuințe în zonele turistice din Bulgaria, montane și de pe litoral. Aceștia au cumpărat inclusiv apartamente și vile, pentru a le folosi ca locuințe de vacanță sau pentru investiții. Acest lucru a avut un impact asupra pieței imobiliare din anumite zone.
Majoritatea turiștilor ruși au preferat să viziteze Bulgaria în timpul sezonului de vară, datorită climei plăcute și a plajelor atrăgătoare. Acest lucru a adus un flux semnificativ de vizitatori în special în lunile de vară.
Experții bulgari recunosc că prezența turiștilor ruși a avut un impact semnificativ asupra economiei bulgare prin crearea de locuri de muncă în industria turismului, vânzările de servicii și bunuri, precum și contribuția la încasările statului prin taxele și impozitele plătite.
Turiștii ruși au contribuit la creșterea numărului total de vizitatori în Bulgaria, mai ales în sezonul de vară. Această creștere a numărului de turiști a avut un efect pozitiv asupra economiei, generând venituri semnificative pentru întreprinderile din industria turistică. Prezența turiștilor ruși a mai contribuit la creșterea vânzărilor în diferite sectoare, cum ar fi cazarea, restaurantele, magazinele de suveniruri, excursiile și serviciile de închiriere de mașini. Aceste vânzări au avut un impact pozitiv asupra afacerilor locale.
Alegerea Bulgariei de către turiștii ruși ca destinație de vacanță a ajutat la promovarea țării în piața rusă și în alte piețe. Experiențele pozitive ale turiștilor ruși au putut genera recenzii bune și recomandări pentru alți potențiali vizitatori.
Pentru a răspunde nevoilor și preferințelor turiștilor ruși, industria turistică din Bulgaria a dezvoltat și diversificat gama de servicii și facilități oferite. Aceasta a inclus oferirea de opțiuni de cazare, mâncare și activități de agrement care să atragă acest grup specific de turiști, originari din Federația Rusă, dar și alte state CSI.
Foto: Wikipedia
Turism în expansiune
Vizitatorii străini au efectuat în luna iulie 2023 1,8 milioane de călătorii în Bulgaria, cu 19,7% mai multe decât în perioada similară a anului trecut. Cele mai multe vizite în Bulgaria au fost făcute de cetăţenii din: Turcia (266.400), România (224.900), Ucraina (214.600), Germania (180.000), Polonia (96.600), Serbia (75.600), Grecia (72.500), Cehia (60.600), Marea Britanie (59.800) şi Franţa (41.500).
Tranzitul prin Bulgaria a reprezentat 35,9% (658.300) din totalul călătoriilor efectuate de vizitatorii străini în Bulgaria.
Tot în iulie, rezidenţii bulgari au efectuat 820.500 de călătorii peste hotare, cu 12,1% mai multe decât în perioada similară a anului trecut. Cele mai multe călătorii au fost efectuate spre Turcia (220.900), Grecia (216.400), România (60.400), Germania (54.400), Serbia (46.600), Italia (28.100), Austria (23.000), Spania (21.700), Franţa (21.400), Marea Britanie (17.300).
Călătoriile pentru vacanţă şi recreere au reprezentat în iulie cea mai mare parte din numărul total de călătorii efectuate de rezidenţii bulgari peste hotare, 44,8%, urmate de călătoriile în alte scopuri (pentru educaţie, evenimente culturale şi sportive) – 38,6% – şi călătoriile în interes de afaceri, 16,6%.
Bulgaria înregistrează în această perioadă cu peste 30% mai multe rezervări față de anul trecut, iar veniturile sunt în creștere cu 50%, fiind așteptați 13 milioane de vizitatori străini în 2023, a anunțat anterior Rumen Draganov, director în cadrul Institutului pentru Analize și Evaluări în Turism, citat de mass-media.
„Dacă încheiem anul cu aproximativ 13 milioane de vizitatori străini în total, vom depăși nivelul din 2019, când au fost 12,5 milioane. În iarnă, au fost mulți turiști mulțumiți, nu doar pe segmentul sporturilor de iarnă și spa, ci și turismul cultural în zonele istorice urbane, și alte tipuri – vizitarea prietenilor și a rudelor. Avem un excedent în domeniul cazării și continuăm lucrările de construcții”, a declarat Draganov.
Strategia Nessebar
Cea de-a 45-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial al UNESCO va avea loc în capitala saudită Riad în septembrie 2023, când propunerea de a introduce oraşul Nessebar pe Lista patrimoniului în pericol va fi votată, au anunţat autorităţile locale din Nessebar. Acest demers face parte din strategia autorităților de la Sofia de consolidare a imaginii țării, mai ales după pandemia de COVID și invazia militară rusă din Ucraina
Într-un raport publicat în iulie, Consiliul Internaţional pentru Monumente şi Situri a lansat această propunere după ce Bulgaria nu a reuşit să implementeze recomandările formulate în prealabil cu privire la conservarea autenticităţii vechiului oraş.
Una dintre recomandări este dezafectarea portului şi a facilităţilor portului de agrement dincolo de limitele peninsulei în care se află oraşul vechi.
Această recomandare a fost considerată inacceptabilă pentru că portul îndeplineşte o funcţie tradiţională pentru Nessebar, ce a existat dinainte ca Oraşul Vechi să fie desemnat drept parte a patrimoniului mondial, în 1983, conform Primăriei Nessebar.
Autorităţile locale au adăugat că Administraţia portului ridică obiecţii la această recomandare pentru că porturile oraşului au susţinut traiul comunităţii locale pentru o lungă perioadă de timp şi fac parte din istoria peninsulei. Dezafectarea porturilor ar afecta viaţa populaţiei locale şi legătura ei veche de milenii cu marea.
Ultimul raport de monitorizare IKOMOS identifică şi lipsa unui plan pentru conservarea şi administrarea Nessebar ca oraş din patrimoniul mondial.
Însă autorităţile locale susţin că raportul nu a luat în considerare un număr de proiecte implementate pentru conservarea şi restaurarea bisericilor medievale, precum şi proiecte viitoare menţionate în planurile Municipalităţii Nessebar pentru administrarea oraşului vechi.
„Nessebar îşi va menţine statutul de sit al patrimoniului mondial. Măsura privind desemnarea sa drept sit de patrimoniu în pericol are în vedere păstrarea moştenirii sale culturale. Centrul istoric al Vienei se află în prezent pe listă. Desemnarea Veneţiei drept sit de patrimoniu în pericol se va afla de asemenea pe agenda întrunirii din Riad, alături de alte situri istorice, arheologice şi de fenomene naturale din diverse părţi ale lumii. Cred că Nessebar nu-şi va pierde niciodată statutul de sit al patrimoniului mondial, însă publicul, autorităţile locale şi centrale trebuie să înţeleagă că cel mai important rol al nostru este de gardieni ai unui reper unic, fără paralele culturale”, a scris primarul oraşului Nessebar, Nikolai Dimitrov.
Foto: wikipedia/Michal Gorski
Efort bulgar
Prim-ministrul Nikolai Denkov îi va primi pe premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis şi pe cel al României, Marcel Ciolacu pe 9 octombrie, la Reşedinţa Euxinograd (de lângă Varna n.r.). Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen şi preşedinta Republicii Modova, Maia Sandu, au fost de asemenea invitate. Această întrunire a fost stabilită în timpul vizitei de o zi întreprinsă de premierul bulgar Denkov la Atena, luni, a precizat biroul de presă al guvernului de la Sofia.
Partea bulgară speră ca prin accelerarea construcției infrastructurii dintre cele aceste state va avea de câștigat și turismul.
Principalul subiect al discuţiilor ce vor avea loc lângă Varna îl va constitui conectivitatea regională şi în special proiectul pentru un coridor din Salonic via Kavala, Alexandroupolis, Burgas şi Varna către Constanţa, cu o posibilă extindere către Republica Moldova. Ideea este de a construi o infrastructură modernă de transport, comunicare şi energie de-a lungul acestei rute, ceea ce va întări legăturile economice şi politice dintre ţările implicate. Viitorul coridor va funcţiona şi mai eficient dacă toate ţările de-a lungul rutei vor deveni membre ale zonei Schengen şi frontierele dintre ele vor fi desfiinţate.
Aderarea la spațiul Schengen este considerată vitală de către Bulgaria pentru impulsionarea turismului bulgar, având în vedere că statul balcanic depinde în mare măsură și de acest sector.
