de Anatol Terzi | apr. 26, 2012 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Olanda nu va aproba probabil aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen înaintea alegerilor anticipate care vor fi organizate în această toamnă, după demisia de luni a Guvernului olandez condus de premierul Mark Rutte, a apreciat un expert olandez.
Partidele-cheie pentru schimbarea poziţiei Olandei privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen au opinii solide pe această temă, potrivit lui Adriaan Schout, director adjunct al Institutului Olandez pentru Relaţii Internaţionale, citat de presa bulgară. O evoluţie pozitivă a demersurilor celor două state membre ale Uniunii Europene de aderare la Schengen este improbabilă în cazul formării unui Cabinet interimar în Olanda, a declarat Schout pentru agenţia bulgară de presă BTA.
Expertul consideră că Parlamentul olandez ar putea aproba aderarea României şi Bulgariei la Schengen dacă vede un raport pozitiv în iulie referitor la cele două ţări, în baza Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Premierul olandez Mark Rutte a demisionat luni după eşecul negocierilor cu Partidul Libertăţii (PVV) al lui Geert Wilders pe tema unor reduceri suplimentare ale cheltuielilor, în valoare de miliarde de euro, transmite Mediafax.Unii politicieni bulgari şi români au acuzat că eşecul aderării ţărilor lor la spaţiul Schengen se datorează dependenţei Guvernului olandez de PVV. Olanda este în prezent singurul stat membru UE care se mai opune integrării celor două ţări în spaţiul de liberă circulaţie.
Regina vrea dizolvarea parlamentului
Regina Beatrix a cerut guvernului demisionar olandez condus de premierul Mark Rutte să dizolve Camera Comunelor în vederea organizării de alegeri la 12 septembrie, a anunţat Serviciul de informaţii al guvernului olandez RVD. Anunţul a survenit după ce Mark Rutte a avut convorbiri cu regina Beatrix timp de o oră marţi seara. Potrivit procedurilor tradiţionale, regina s-a consultat cu consilierii, cu vicepreşedintele Consiliului de Stat Piet Hein Donner şi cu preşedinţii celor două camere ale parlamentului, Fred de Graaf şi Gerdi Verbeet.
Gerdi Verbeet i-a comunicat reginei Beatrix intenţia Camerei Comunelor de a organiza alegeri la 12 septembrie. Guvernul demisionar urmează să decidă vineri asupra datei finale a alegerilor. Premierul olandez a prezentat demisia guvernului său reginei Beatrix după eşecul negocierilor de sâmbătă asupra reducerii deficitului public.
Herman Van Rompuy este optimist
Preşedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, a declarat miercuri la Sofia că este convins că un acord privind aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen va fi încheiat cel mai târziu în luna septembrie. „Sunt profund convins că în septembrie vom putea să găsim o soluţie pentru aderarea României şi Bulgariei. Înainte de căderea guvernului olandez, eram deja optimist în această privinţă”, a afirmat el. Demisia guvernului de la Haga „nu a schimbat această percepţie, ba din contră”, a adăugat el în cursul unei conferinţe de presă, desfăşurată la finalul întrevederii avute cu premierul bulgar, conservatorul Boiko Borisov.
De asemeena, Herman Van Rompuy a reamintit că ţările membre ale spaţiului Schengen, cu excepţia Olandei, au acceptat deja o propunere franco-germană de aderare în etape a Sofiei şi Bucureştiului la spaţiul Schengen de liberă circulaţie, începând cu deschiderea frontierelor aeriene. Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a declarat, miercuri, în Parlamentul României, că apreciază măsurile luate de România în ceea ce priveşte aderarea la Schengen, condiţii în care ţara noastră „devine un punct de intrare sigur” în spaţiul de liberă circulaţie. El a arătat că a discutat cu preşedintele Traian Băsescu pe marginea intrării Românei în zona Schengen şi a precizat că la reuniunea Consiliului European din martie toţi liderii europeni au subliniat că ţara noastră a îndeplinit condiţiile legale pentru accederea la acest spaţiu.
„Discutând cu miniştrii de interne s-a pus problema accederii României şi Bulgariei în septembrie şi mă bucur că România are încredere şi ia măsuri în problemele de graniţă şi de coordonare a poliţiei de graniţă. În aceste condiţii, România devine un punct de intrare sigur în Schengen. Sunt convins că în ceea ce priveşte controlul frontalier este o problemă care pune şi probleme bugetare, dar aceste opţiuni sunt necesare pentru a se ajunge la standardele şi pentru a ne asuma responsabilitatea ca membri ai UE”, a afirmat Herman Van Rompuy, în discursul susţinut în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului
de Anatol Terzi | apr. 26, 2012 | Caucaz, Federatia Rusa, România, Știri, Turcia, Ucraina, Uncategorized @ro
Miercuri, 25 aprilie, s-au aniversat zece ani de la semnarea, la Kiev, de către miniştrii de Externe din cele şase state riverane la Marea Neagră – Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia şi Ucraina – a Documentului privind măsurile de creştere a încrederii şi securităţii în domeniul naval la Marea Neagră, Documentul CSBM naval la Marea Neagră.
Implementarea Documentului CSBM naval a început cu 1 ianuarie 2003. Documentul naval la Marea Neagră exprimă angajamentul statelor participante de a creşte, în continuare, încrederea şi securitatea în regiune, precum şi convingerea acestora că aranjamentele regionale de securitate reprezintă o contribuţie semnificativă la stabilitatea generală în Europa.
România acordă o importanţa deosebită Documentului CSBM naval la Marea Neagră, un aranjament regional funcţional, ţara noastră participând, alături de celelalte state, la exerciţiile navale organizate sub această egidă. Potrivit MAE, cel mai recent, România a deţinut preşedinţia statelor participante la Documentul CSBM naval la Marea Neagră în 2010 şi a organizat în 2011 vizita la baza navală din portul Constanţa şi exerciţiul militar RELIANCE 2011.
Documentul CSBM conţine un set de măsuri în legătură cu forţele şi activităţile navale ale statelor participante în Marea Neagră şi reglementări privind activităţile similare ale statelor participante desfăşurate cu terţe state. Măsurile privind stabilitatea şi cooperarea în domeniul naval la Marea Neagră sunt măsuri de creştere a încrederii şi securităţii şi sunt concepute pentru a promova încrederea reciprocă şi pentru a risipi îngrijorarea cu privire la activităţile militare, prin încurajarea transparenţei.
Anual au loc reuniuni de evaluare a implementării Documentului CSBM naval la Marea Neagră, organizate de statul care deţine preşedinţia aranjamentului. În 2012, aceasta este exercitată de Turcia. Cea mai importantă realizare a preşedinţiei române (2010) a fost adoptarea deciziei privind folosirea reţelei de comunicare a OSCE pentru transmiterea notificărilor, în urma unui proces care a durat aproximativ patru ani.
de Anatol Terzi | apr. 25, 2012 | Balcani, R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Presa de la sud de Dunăre a făcut recent o comparaţie între România şi Bulgaria în ceea ce priveşte acordarea de cetăţenie pentru locuitorii din R Moldova şi Macedonia. Iar concluzia principală a jurnaliştilor bulgari este că, deşi Bucureştiul a depăşit Sofia, la numărul de naturalizări, cele două state vecine au politici similare.
În total, 226.507 de locuitori ai Republicii Moldova au primit paşapoarte românesti în perioada cuprinsă între 1991 şi 2011, scriu ziariştii de la Novinite, care citează un studiu publicat recent în România. Cifra ar putea creşte cu 60.000 la 80.000 în viitorul apropiat, spun ei. Republica Moldova are o populaţie de aproximativ 3,5 milioane de locuitori din care circa 2,6 milioane sunt moldoveni.
În comparaţie, Bulgaria a acordat cetăţenie la doar 42.372 de macedoneni în ultimii 20 de ani, din care majoritatea covârşitoare – 35.808 de macedoneni – au primit cetăţenia bulgară după 2002. Macedonia are o populaţie de 2 milioane, dar din aceştia, macedonenii slavi, care sunt eligibili să solicite cetăţenia bulgară pe baza originii bulgare în conformitate cu legislaţia bulgară, sunt aproximativ 1,3 milioane.
Liderul iniţiativei bulgare de a naturaliza slavi macedoneni a fost ex-ministrul pentru bulgarii de peste hotare, Bojidar Dimitrov, care mai târziu a demisionat, dar un număr record de cereri de cetăţenie au fost aprobate în 2010 sub conducerea sa – aproape 15.000 comparativ cu 9.000 în 2009 şi 7.113 în 2008, cu tendinţă continuând în 2011 şi 2012, transmite Agerpres. Bulgaria acordă cetăţenie oricui care poate pretinde originea bulgară, cu originea bulgară asumată pentru macedonenii slavi întrucât Macedonia a fost considerată o parte inalienabilă a naţiunii bulgare până când Iugoslavia comunistă a inventat o naţiune macedoneană în 1943-1944.
Conştiinţă naţională sau mirajul UE?
Politica României de a naturaliza moldoveni care se consideră etnici români a fost similară cu politica Bulgariei cu privire la macedonenii slavi, dar se pare că ţinta ei a devenit mai amplă, notează sursa citată. În ambele cazuri, nu este clar cât de mulţi dintre „noii” bulgari şi români din Macedonia şi Republica Moldova au solicitat cetăţenia respectivă din conştiinţă naţională sau ca o alegere raţională, întrucât, după aderarea lor la UE în 2007, cetăţenia acordată de Bulgaria şi România le permite cetăţenilor lor să călătorească şi să lucreze în UE.
Bulgaria a naturalizat un număr mare de cetăţeni ai Republicii Moldova, dar din cei care provin din comunitatea istorică etnică bulgară de acolo ce numără între 65.000 şi 200.000 de persoane, potrivit unor diverse estimări. Membrii acestei comunităţi sunt descendenţii bulgarilor ce au fugit din Bulgaria în secolul al XIX-lea şi s-au stabilit apoi în regiunea Basarabia a Imperiului Rus. Astfel, între 2002 şi 2011, Bulgaria a acordat cetăţenie unui număr de aproape 19.000 de etnici bulgari din Republica Moldova.
Studiu: 226.507 de persoane din R Moldova au redobandit cetatenia romana
Nu mai putin de 226.507 de persoane din Republica Moldova au redobandit cetatenia romana din 1991 pana in 15 august 2011, intre timp acestora mai putandu-se adauga alte cateva zeci de mii de noi cetateni, potrivit unui studiu publicat recent. “226.507 de persoane au redobandit cetatenia romana incepand cu 1991 pana la 15 august 2011. Intre timp, avand in vedere ritmurile crescande de procesare a dosarelor din ultimii doi ani, probabil mai putem adauga inca cateva zeci de mii de noi cetateni”, a aratat Sergiu Panainte, unul dintre autorii studiului.
El a aratat ca scopul principal al elaborarii studiului a fost de a demitiza prejudecatile formulate la adresa Romaniei, conform carora statul roman “ar construi” peste noapte cetateni romani si ar introduce “pe usa din dos” milioane de noi persoane pe piata muncii a UE. Studiul evidentiaza si “hatisul institutional” prin care trebuie sa treaca si in prezent solicitantii de cetatenie, precum si lipsa de transparenta a institutiilor responsabile de procesarea dosarelor – Autoritatea Nationala pentru Cetatenie (ANC), Sectia de Stare Civila a Primariei Sectorului 1 si Evidenta Populatiei.
Autorii studiului au constatat, pe baza unor interviuri cu solicitantii de R.Moldova, si ca principalele motive vizate de acestia sunt de natura economica. “S-ar putea ajunge pana la o cifra de 60-80 de mii de noi cetateni anual, cu conditia ca numarul de solicitanti sa fie cat de cat constant, insumand in medie 80-100 de mii de dosare pe an. Se poate vedea astfel foarte clar ca nu exista milioane de cetateni noi, asa cum ar aprecia unele institutii media europene. in comparatie cu unele state europene precum Franta sau Marea Britanie, care acorda peste o suta de mii de cetatenii anual, Romania s-ar situa undeva la mijlocul clasamentului”, a spus Panainte
de Anatol Terzi | apr. 20, 2012 | Balcani, R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Premierul bulgar Boiko Borisov a subliniat joi, în cadrul unei întâlniri cu omologul său din Republica Moldova, Vlad Filat, importanţa pe care o au conductele de interconectare a reţelelor de gaze naturale pentru securitatea energetică.
„Sper că vom fi capabili să obţinem diversificarea mult dorită în regiune cu sprijinul Comisiei Europene”, a afirmat premierul bulgar în cadrul unei conferinţe de presă comune cu Vlad Filat. „Vom demara proiectul în mai şi va începe construirea unei reţele de interconectare cu România. Tehnic, reţeaua de conducte de gaze care este construită între Moldova şi România ne va lega într-un sistem şi, firesc, avem multe aşteptări”, a declarat premierul bulgar.
„Vladimir Filat este un prieten foarte bun al preşedintelui azer Ilham Aliev, aşa că lucrăm foarte activ cu Comisia Europeană în ceea ce priveşte reţeaua de interconectare a conductelor de gaze Turcia-Bulgaria”, a adăugat premierul bulgar, care va efectua la sfârşitul lunii o vizită oficială în Azerbaidjan.
Sprijin pentru aderarea la UE
Prim-ministrul moldovean Vlad Filat a avut joi, la Sofia, o întrevedere cu Ţeţka Ţaceva, Preşedintele Adunării Naţionale a Republicii Bulgaria. Cei doi oficiali au discutat despre relaţiile bilaterale dintre Republica Moldova şi Bulgaria, stabilite pe parcursul a 20 de ani de colaborare.
„Republica Moldova este interesată în mod special de schimbul de informaţii privind mecanismul de adoptare a legilor care permit apropierea ţării de UE, acesta fiind şi obiectivul nostru principal. Orice contribuţie venită din partea ţărilor membre este importantă pentru noi”, a spus Vlad Filat.
Premierul a mai specificat că eficientizarea comunicării interetnice şi respectarea drepturilor lingvistice ale minorităţilor naţionale, inclusiv ale bulgarilor, este o preocupare permanentă şi un indice de bază pentru conducerea ţării atât în plan intern, cât şi din perspectiva integrării R Moldova în UE.
Prim-ministrul s-a referit şi la agenda pe care a avut-o la Sofia şi discuţiile purtate cu Preşedintele bulgar, dar şi cu omologul său, Boiko Borisov. Vlad Filat a spus că în cadrul vizitei pe care Premierul bulgar o va efectua în Moldova, în luna octombrie a acestui an, va avea loc şi o şedinţă comună a celor două guverne.
Ţeţka Ţaceva a menţionat relaţiile dintre Moldova şi Bulgaria sunt bune şi există posibilităţi de a fi dezvoltate în continuare. Ea a spus că ţara sa este dispusă să împartă cu R. Moldova experienţa privind integrarea europeană. „Noi ne dorim ca Republica Moldova să nu comită aceleaşi greşeli, de aceea suntem gata să împărtăşim cu dumneavoastră experienţa acumulată de noi”, a spus Ţeţka Ţaceva.
de Anatol Terzi | apr. 19, 2012 | Balcani, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Guvernul bulgar a renunţat miercuri la proiectul său de a reinstala, după modelul erei comuniste, garduri de sârmă ghimpată la frontiera bulgaro-turcă.
Guvernul şi-a motivat decizia prin „considerente financiare”, valoarea proiectului ridicându-se la 28 de milioane de leva, adică de patru ori mai mult decât fusese prevăzut iniţial, conform unui comunicat guvernamental. Instalarea gardurilor de sârmă ghimpată pe terenuri private şi de-a lungul a nouă habitate ce găzduiesc păsări rare ar fi ridicat de asemenea probleme.
Guvernul bulgar a decis în urmă cu un an să instaleze sârmă ghimpată pentru a opri mişcarea fără restricţii a animalelor şi a limita propagarea febrei aftoase în Bulgaria, ceea ce a provocat o dezaprobare vie din partea Turciei. În ianuarie 2011, un prim caz de febră aftoasă, primul din ultimii 12 ani, a fost diagnosticat în Bulgaria la un mistreţ. Din ianuarie până în aprilie, boala s-a răspândit în sud-estul ţării, în apropiere de frontiera turcă şi peste 1.500 de animale domestice au fost sacrificate în nouă sate de-a lungul frontierei. Ministrul agriculturii, Miroslav Naidenov, a făcut atunci apel la Turcia să „ia măsuri împotriva celor circa o mie de focare de febră aftoasă de pe teritoriul său”.
Frontiera bulgaro-turcă se întinde pe 209,5 kilometri. Sârma ghimpată, ce marca în perioada comunistă frontiera dintre ţările NATO şi cele membre ale Pactului de la Varşovia, a fost retrasă după căderea comunismului, mai puţin într-o porţiune de 28,5 kilometri, situată în zone greu accesibile.
