Romania si Bulgaria nu vor ajunge la dispute teritoriale in Marea Neagra

Romania si Bulgaria nu vor ajunge la dispute teritoriale in Marea Neagra

Bulgaria nu va fi implicată în nicio dispută teritorială cu România pe tema rezervelor de gaze naturale din Marea Neagră, dă asigurări ministrul bulgar al Economiei, Energiei şi Turismului, Delian Dobrev.
În opinia lui Dobrev, cele două ţări nu vor ajunge la dispute teritoriale, dat fiind că amândouă au rezerve de gaze naturale în propriile zone economice din Marea Neagră, informează presa de la sud de Dunăre. Dobrev se referă la disensiunile dintre Bulgaria şi România privind un perimetru de 17 kilometri pătraţi situat în Marea Neagră, la frontiera dintre cele două state.
România a sugerat deja că disputa poate fi soluţionată de o instanţă de arbitraj. Bulgaria insistă însă pe negocieri bilaterale, transmite Mediafax. Dobrev a reamintit că Guvernul bulgar a reformulat recent textul care instituia un moratoriu privind extracţia gazelor de şist. „Acum, nu mai există obstacole în privinţa exploatării gazelor naturale convenţionale. Sperăm că sunt suficiente rezerve de gaz în Marea Neragră. Nu intenţionăm să intrăm în conflict cu România pe tema acestor gaze. România a descoperit 40 de miliarde de metri cubi de gaze în zona sa din Marea Neagră. Vom începe exploatarea zăcămintelor chiar acum. Zona care aparţine Bulgariei este mai mare decât cea a României”, a spus el.

Share our work
Sofia, multumita de pozitia sub scutul antiracheta

Sofia, multumita de pozitia sub scutul antiracheta

Bulgaria se va afla printre cele cinci tari care vor beneficia primele de acoperirea scutului antiracheta al NATO, a spus sambata la Chicago presedintele tarii, Rosen Plevneliev, citat de portalul Novinite.com. „Primele cinci tari care vor fi acoperite de scut se afla in Europa, iar Bulgaria este una dintre ele. Trebuie sa fim foarte recunoscatori si beneficiem foarte mult. in prezent, aproximativ 30 de state detin rachete balistice, iar in cele mai multe cazuri acestea nu sunt membre NATO, lucru ce reprezinta o amenintare”, a declarat, cu o zi inainte de deschiderea summitului, Plevneliev, care efectueaza prima sa vizita in calitate de presedinte in Statele Unite. In opinia sa, prima etapa de instalare a scutului antiracheta s-a incheiat deja, avand in vedere ca in urma cu o luna au fost efectuate teste, cu succes. intre celelalte state care se vor afla printre primele care vor beneficia de apararea scutului, el a mentionat Turcia, Romania si Polonia. La sosirea sa la Chicago, unde va participa la summitul din perioada 20-21 mai, presedintele bulgar a declarat pentru presa ca este un lucru sigur ca Bulgaria va participa la misiunea NATO din Afganistan chiar si dupa 2014, cu instructori militari. De asemenea, el a subliniat ca programul retragerii trupelor bulgare a fost deja aprobat de catre Parlament si ca acesta nu va suporta nicio modificare. Situatia din Afganistan va domina programul reuniunii, alaturi de apararea antiracheta in Europa.

Share our work
Patriarhul rus Kirill, in Bulgaria

Patriarhul rus Kirill, in Bulgaria

Patriarhul Bisericii ortodoxe ruse Kirill a adus un omagiu sâmbătă la Sofia moştenirii comune religioase şi culturale a Bulgariei şi Rusiei, în timpul întâlnirii avute cu preşedintele bulgar, Rosen Plevneliev.
“Moştenirea lui Chiril şi Metodiu pune fundamentele identităţii culturale a popoarelor bulgar şi rus, precum şi a altor popoare slave”, a declarat patriarhul Kirill, citat de serviciul de presă al preşedinţiei bulgare. “Primii misionari în Rusia purtători ai noilor valori creştine au fost preoţi bulgari”, a adăugat oficialul rus.
Kirill este primul patriarh rus care s-a deplasat în Bulgaria în ultimii 18 ani. El s-a mai întâlnit sâmbătă cu premierul Boiko Borisov şi cu preşedintele parlamentului Ţeţka Ţaceva şi mai are programată sâmbătă o deplasare la Plovdiv unde va depune flori la monumentul soldatului sovietic, transmite Agerpres. Acest monument este controversat în Bulgaria, unde armata sovietică a impus regimul comunist în 1944. Kirill va oficia apoi un serviciu religios împreună cu patriarhul bulgar Maxim, veteranul patriarhilor ortodocşi, în vârstă de 97 de ani.
Creştinismul ortodox este religia dominantă în Bulgaria, căreia îi aparţin în mod tradiţional peste 80% din bulgari. De la căderea, în 1989, a regimului comunist, care promova ateismul, Biserica ortodoxa şi-a extins influenţa. Preşedintele şi primul ministru depun jurământul în faţa Bibliei şi sunt binecuvântaţi de patriarh înainte de a-şi prelua funcţiile.

Share our work
China vrea sa acapareze economic Marea Neagra

China vrea sa acapareze economic Marea Neagra

Chinezii sunt interesaţi de obţinerea concesiunii cel mai mare port la Marea Neagră al Bulgariei, Varna.
Investitorii chinezi îşi manifestă interesul pentru acest port, conform declaraţiilor făcute de ambasadorul Chinei în Bulgaria, citat de presa bulgară. Dintre oraşele membre ale Euro-Regiunii Mării Negre, Varna este cel mai mare ca număr de locuitori. În aprilie 2008, în Varna a fost desemnat sediul pentru „Euro-Regiunea Mării Negre” de către Consiliul Europei.
Multe dintre statele europene îngenuncheate de criză au făcut apel la ajutorul Chinei, ţara cu cele mai mari rezerve valu­tare din lume. Vizite după vizite şi declaraţii de prietenie şi susţinere fără precedent au loc între preşedinţi şi premieri europeni şi omologii lor chinezi. După ce, în urmă cu doar trei ani, europenii impuneau plafoane fondurilor de investiţii chineze deţinute de stat, SAFE (State Administration of Foreign Exchange) şi CIC (Chinese Investment Corporation). „Oficialii UE mi-au cerut ca investiţiile noastre să nu depăşească 10% din capital“ declara plin de sarcasm, în 2009, şeful CIC, Lou Jiwei.  Acum, lucrurile s-au schimbat radical.
Compania de stat chineză COSCO a semnat un acord pe 35 de ani pentru închirierea facilităţilor celui mai mare port european de pasageri, Pireu. Până în 2015, portul va putea prelua 3,7 milioane de containere anual, faţă de 800.000 în prezent. În plus, băncile chineze au pus la dispoziţia companiilor maritime elene 267,8 milioane USD pentru achiziţionarea de noi nave. Cu o condiţie: vapoarele să fie fabricate în China. Premierul Wen Jiabao a promis şi un fond de cinci miliarde de dolari, destinat companiilor din Grecia, pentru investiţii.

Interes pentru România

De asemenea, oamenii de afaceri chinezi sunt interesaţi să investească în România în proiecte din agricultură, IT, infrastructură şi energie, subiectul fiind discutat în întâlnirea avută, joi, de premierul Mihai Răzvan Ungureanu cu omologul său chinez, Wen Jiabao. Întâlnirea a fost organizată la Varşovia, unde premierul Ungureanu participă la o reuniune de lucru a prim-miniştrilor din ţările central şi est-europene cu premierul chinez, Wen Jiabao, cu prilejul lucrărilor Forumului Economic „Polonia-Europa Centrală-China”.
„A fost o discuţie axată pe oportunităţile economice pe care le pot fructifica cele două ţări. Partea română a venit cu o listă care cuprinde atât propuneri concrete pentru partea chineză, cât şi direcţii strategice de investiţie. Trebuie să remarcăm deschiderea părţii chineze pentru a analiza aceste propuneri şi a le împărtăşi ulterior departamentelor speciale. În acelaşi timp, există o propunere agreată, prin care partea chineză să vină cu un mecanism de finanţare pentru diverse proiecte în parteneriat româno-chinez”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu. El a arătat că oficialii români speră să echilibreze balanţa comercială cu statul chinez şi să dezvolte relaţiile turistic-culturale, să identifice noi oportunităţi de studii pentru români în China şi să deschidă piaţa românească „pentru tot ce înseamnă investiţii chineze”.

Miliarde de dolari pentru salvarea Europei

China va înfiinţa o linie de credit de 10 miliarde dolari pentru proiecte de infrastructură în Europa Centrală şi de Est şi un fond de 500 milioane dolari pentru investiţii în regiune, a declarat, joi, premierul chinez, Wen Jiabao. Beijingul vizează o creştere a schimburilor comerciale cu regiunea la 100 miliarde dolari în 2015.
Premierul, aflat în Polonia în cadrul unei serii de vizite în Europa, a afirmat că situaţia economiei globale s-a îmbunătăţit în acest an, dar recuperarea este încă fragilă. „Situaţia economiei mondiale a arătat unele îmbunătăţiri în acest an, dar baza unei recuperări este fragilă şi există, încă, incertitudini încă mari”, a spus Wen, la forumul economic la Varşovia. China va creşte importurile din statele Europei de Est pentru a ajuta la rezolvarea dezechilibrelor comerciale, a afirmat oficialul chinez.

Share our work
Criza politica din Olanda amana extinderea Schengen la Marea Neagra

Criza politica din Olanda amana extinderea Schengen la Marea Neagra

Olanda nu va aproba probabil aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen înaintea alegerilor anticipate care vor fi organizate în această toamnă, după demisia de luni a Guvernului olandez condus de premierul Mark Rutte, a apreciat un expert olandez.
Partidele-cheie pentru schimbarea poziţiei Olandei privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen au opinii solide pe această temă, potrivit lui Adriaan Schout, director adjunct al Institutului Olandez pentru Relaţii Internaţionale, citat de presa bulgară. O evoluţie pozitivă a demersurilor celor două state membre ale Uniunii Europene de aderare la Schengen este improbabilă în cazul formării unui Cabinet interimar în Olanda, a declarat Schout pentru agenţia bulgară de presă BTA.
Expertul consideră că Parlamentul olandez ar putea aproba aderarea României şi Bulgariei la Schengen dacă vede un raport pozitiv în iulie referitor la cele două ţări, în baza Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Premierul olandez Mark Rutte a demisionat luni după eşecul negocierilor cu Partidul Libertăţii (PVV) al lui Geert Wilders pe tema unor reduceri suplimentare ale cheltuielilor, în valoare de miliarde de euro, transmite Mediafax.Unii politicieni bulgari şi români au acuzat că eşecul aderării ţărilor lor la spaţiul Schengen se datorează dependenţei Guvernului olandez de PVV. Olanda este în prezent singurul stat membru UE care se mai opune integrării celor două ţări în spaţiul de liberă circulaţie.

Regina vrea dizolvarea parlamentului

Regina Beatrix a cerut guvernului demisionar olandez condus de premierul Mark Rutte să dizolve Camera Comunelor în vederea organizării de alegeri la 12 septembrie, a anunţat Serviciul de informaţii al guvernului olandez RVD. Anunţul a survenit după ce Mark Rutte a avut convorbiri cu regina Beatrix timp de o oră marţi seara. Potrivit procedurilor tradiţionale, regina s-a consultat cu consilierii, cu vicepreşedintele Consiliului de Stat Piet Hein Donner şi cu preşedinţii celor două camere ale parlamentului, Fred de Graaf şi Gerdi Verbeet.
Gerdi Verbeet i-a comunicat reginei Beatrix intenţia Camerei Comunelor de a organiza alegeri la 12 septembrie. Guvernul demisionar urmează să decidă vineri asupra datei finale a alegerilor. Premierul olandez a prezentat demisia guvernului său reginei Beatrix după eşecul negocierilor de sâmbătă asupra reducerii deficitului public.

Herman Van Rompuy este optimist

Preşedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, a declarat miercuri la Sofia că este convins că un acord privind aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen va fi încheiat cel mai târziu în luna septembrie. „Sunt profund convins că în septembrie vom putea să găsim o soluţie pentru aderarea României şi Bulgariei. Înainte de căderea guvernului olandez, eram deja optimist în această privinţă”, a afirmat el. Demisia guvernului de la Haga „nu a schimbat această percepţie, ba din contră”, a adăugat el în cursul unei conferinţe de presă, desfăşurată la finalul întrevederii avute cu premierul bulgar, conservatorul Boiko Borisov.
De asemeena, Herman Van Rompuy a reamintit că ţările membre ale spaţiului Schengen, cu excepţia Olandei, au acceptat deja o propunere franco-germană de aderare în etape a Sofiei şi Bucureştiului la spaţiul Schengen de liberă circulaţie, începând cu deschiderea frontierelor aeriene. Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a declarat, miercuri, în Parlamentul României, că apreciază măsurile luate de România în ceea ce priveşte aderarea la Schengen, condiţii în care ţara noastră „devine un punct de intrare sigur” în spaţiul de liberă circulaţie. El a arătat că a discutat cu preşedintele Traian Băsescu pe marginea intrării Românei în zona Schengen şi a precizat că la reuniunea Consiliului European din martie toţi liderii europeni au subliniat că ţara noastră a îndeplinit condiţiile legale pentru accederea la acest spaţiu.
„Discutând cu miniştrii de interne s-a pus problema accederii României şi Bulgariei în septembrie şi mă bucur că România are încredere şi ia măsuri în problemele de graniţă şi de coordonare a poliţiei de graniţă. În aceste condiţii, România devine un punct de intrare sigur în Schengen. Sunt convins că în ceea ce priveşte controlul frontalier este o problemă care pune şi probleme bugetare, dar aceste opţiuni sunt necesare pentru a se ajunge la standardele şi pentru a ne asuma responsabilitatea ca membri ai UE”, a afirmat Herman Van Rompuy, în discursul susţinut în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului

Share our work