de Razvan Iorga | iun. 10, 2012 | Balcani, Federatia Rusa, Razboi energetic, România, Știri, Uncategorized @ro
Rusia ar putea plati pentru construirea sectiunii bulgare din South Stream, potrivit unor surse citate de portalul Lenta.ru. Gazprom ar putea recurge la aceasta solutie ca urmare a faptului ca autoritatile de la Sofia si-au exprimat temerea ca nu vor putea plati pentru construirea sectiunii bulgare a gazoductului. Potrivit surselor Lenta.ru, gigantul rus este dispus sa plateasca si in conditiile in care Bulgaria gaseste resursele financiare necesare. Ministrul bulgar al economiei si energiei, Delian Dobrev, a precizat ca exista o serie de chestiuni nerezolvate cu Rusia in ceea ce priveste South Stream. Bulgaria incearca sa obtina o reducere de 11% la pretul gazelor importate din Rusia. Moscova conditioneaza aceasta reducere de pret de semnarea unui acord privind construirea South Stream. Constructia gazoductului South Stream va incepe pana la sfarsitul acestui an, a declarat, saptamana aceasta, presedintele Vladimir Putin. Gazoductul ar trebui sa devina operational pana in 2015. In urma cu cateva zile, mass-media moscovita avansa ideea inlocuirii Bulgariei din acest proiect cu Romania din cauza faptului ca autoritatile de la Sofia s-au aratat deranjate de taxele de transport fixate de Rusia. „Daca tarile nu ajung la un acord, Bulgaria ar putea fi inlocuita de Romania. Dar o astfel de masura ar creste costurile proiectului”, a scris Kommersant. Delian Dobrev, a anuntat la inceputul acestei saptamani ca Sofia ar putea refuza sa semneze acordul pentru South Stream pana la 15 noiembrie – termenul fixat de presedintele rus Vladimir Putin. Cu o capacitate de 63 miliarde metri cubi de gaz, South Stream va lega Rusia de Europa Centrala si de Est pe sub Marea Neagra. Gazoductul va costa 15,5 miliarde de euro, dar intampina unele dificultati si unii observatori sunt de parere ca lansarea sa a fost o incercare de contracarare a proiectului european Nabucco.
de Anatol Terzi | iun. 8, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Sofia va găzdui vineri şi sâmbătă Forumul pentru Balcani, un eveniment politic la nivel înalt dedicat perspectivelor zonei în contextul european şi euroatlantic.
Printre participanţii la forumul organizat de Ministerul bulgar al Afacerilor Externe se numără ministrul suedez de externe Carl Bildt, şeful diplomaţiei croate, Vesna Pusi, vicepremierul pentru afaceri europene al Macedoniei, Teuta Arifi, viceprim ministru şi ministru de externe al Slovaciei, Miroslav Laj ák, fostul comisar european şi fostul ministru de externe al Italiei, Franco Frattini, preşedintele al The German Marshall Fund – SUA, Craig Kennedy, şefa de departament la fundaţia Robert Bosch – Germania, Sandra Breka, preşedintele bulgar Rosen Plevneliev, premierul Boiko Borisov, ministrul de externe Nikolai Mladenov. România va fi reprezentată de Andrei Ţărnea de la Institutul Aspen şi de Sorin Ioniţă de la Expert Forum (EFOR).
Pentru mai mult de un deceniu, politicile internaţionale vis-a-vis de ţările din Balcanii de Vest au fost structurate în jurul axelor fundamentale de menţinere a stabilităţii şi securităţii, precum şi de respectare a standardelor de aderare la UE. În momentul în care Europa s-a confruntat însă cu necesitatea unei transformări interne instituţionale şi economice, discuţiile publice din Balcanii de Vest s-au concentrat pe subiecte diferite de agenda europeană, din motive legate de procesele politice, dificultăţile economice, schimbările demografice şi mass-media.
În acest context, redefinirea agendelor politice în ţările din Balcanii de Vest şi identificarea unor elite alternative care să revitalizeze agenda proeropeană în regiune sunt de o importanţă enormă. Ca stat membru al UE şi NATO, Bulgaria are o responsabilitate specială pentru stabilitatea şi integrarea regiunii, afirmă organizatorii. Purtătorul de cuvânt al Ministerului bulgar de Externe, Vesela Cerneva, a declarat miercuri ziariştilor că ambiţia organizatorilor este ca forumul să devină o tradiţie anuală.
de Anatol Terzi | iun. 6, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Şapte persoane au fost rănite într-un incendiu izbucnit marţi după-amiază la un depozit de muniţii militare din centrul Bulgariei.
Ministerul Sănătăţii informează că doi dintre răniţi sunt în stare gravă şi sunt transportaţi la spitalul din oraşul Sliven, în timp ce ceilalţi cinci sunt spitalizaţi în oraşul vecin Iambol. Potrivit primelor informaţii incendiul la o societate care se ocupa de utilizarea de armament a dus la explozii în serie care continuă şi acum. Din cauza incidentului a fost închisă intersecţia între drumurile principale Sofia-Burgas şi Kotel-Omurtag. Accesul în zona de doi kilometri în jurul depozitului era blocat de poliţie. Ministrul apărării, Aniu Anghelov, şi cel al internelor, Ţvetan Ţvetanov, s-u deplasat spre locul incidentului.
Conform datelor oficiale, în Bulgaria sunt între 45 şi 50 mii de tone de armament din timpul Tratatului de la Varşovia. Potrivit unor foşti militari însă, cantitatea reală a armamentului vechi este de 3-4 ori mai mare. Ultimul incident similar a avut loc în anul 2008 când au explodat câteva depozite de armament în zona capitaliei Sofia. Incidentul nu s-a soldat cu victime.
de Razvan Iorga | mai 30, 2012 | Balcani, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
O noua runda de negocieri bilaterale privind tematica delimitarii spatiilor maritime ale Romaniei si Bulgariei in Marea Neagra s-a desfasurat in perioada 29-30 mai la Bucuresti, informeaza diplomatia de la Bucuresti. „Discutiile s-au purtat la nivel de experti, delegatiile fiind conduse de sefii departamentelor juridice din ministerele afacerilor externe si avand in componenta specialisti din cadrul institutiilor competente din cele doua tari”, precizeaza un comunicat al MAE. Conform sursei citate, negocierile urmaresc „convenirea unei linii de delimitare intre spatiile maritime ale Romaniei si Bulgariei din Marea Neagra care sa fie echitabila si conforma cu normele dreptului international in materie”. Partile au convenit ca negocierile vor continua in cea de-a doua parte a acestui an, mentioneaza MAE. in 20 martie, ministrul de Externe de la acea vreme, Cristian Diaconescu, declara ca „exista o zona in litigiu in ceea ce priveste chiar frontiera de stat, marea teritoriala” dintre Romania si Bulgaria, el explicand ca este vorba despre 17 kilometri patrati si ca vor avea avea loc discutii cu experti bulgari. El a explicat atunci ca „exista o zona in litigiu in ceea ce priveste chiar frontiera de stat, marea teritoriala dintre cele doua state”. „E drept, este vorba de 17 kilometri patrati, nu de foarte mult, dar intre state europene, state cat se poate de cooperante in foarte multe planuri, nu vad de ce, foarte rapid, astfel de lucruri nu pot fi rezolvate”, a adaugat Diaconescu.
Tatonari bilaterale
Romania si Bulgaria au negocieri referitoare la delimitarea din Marea Neagra de mai bine de 20 de ani, pana in prezent avand loc 17 runde de negocieri, dintre care ultima in decembrie 2011, la Sofia, a declarat, pe 21 martie, purtatorul de cuvant a MAE bulgar, Vesela Cherneva. „Bulgaria si Romania au negociat privind delimitarea in Marea Neagra de mai bine de 20 de ani. Ultima runda de negocieri, cea de-a 17-a, a avut loc in luna decembrie, la Sofia”, a spus ea. Cherneva a spus ca a 18-a runda este programata pentru anul acesta si va avea loc la Bucuresti. Ea a tinut sa sublinieze ca negocierile se defasoara „intr-o atmosfera de prietenie” si ca ambele parti doresc incheierea unui acord bilateral. „Nu consideram acest subiect o problema in relatia noastra bilaterala, care e de buna vecinatate si care se dezvolta in contextul apartenentei noastre comune la UE”, a mai spus ea. Ulterior, pe 21 martie, MAE roman a precizat ca ar fi avut loc cu partea bulgara numai 14 runde de negociere. „Romania si Bulgaria sunt angrenate de mai mult timp intr-un proces de negocieri privind delimitarea marilor teritoriale, a suprafetelor de platou continental si a zonelor economice exclusive ale celor doua tari in Marea Neagra. Negocierile romano-bulgare pe tema delimitarii spatiilor maritime au debutat in anul 1994, pana in prezent avand loc 14 runde”, a precizat MAE roman.
Miza South Stream
De asemenea, pe 21 martie surse diplomatice declarau ca portiunea de platou continental din Marea Neagra aflata in disputa intre Romania si Bulgaria este situata intr-o zona prin care este proiectata trecerea conductei Southstream. Proiectul Southstream vizeaza construirea unei conducte de transport de gaze naturale din Rusia catre Bulgaria, prin Marea Neagra, si, mai departe, catre Grecia, Italia si Austria. De asemenea, potrivit surselor citate, in cazul solutionarii favorabile Romaniei a litigiului, s-ar asigura peste 50 de metri lineari comuni cu platoul continental al Turciei, ceea ce ar constitui un avantaj prin crearea unei conexiuni directe cu Turcia in cazul in care proiectul Nabucco ar fi finalizat. Potrivit acelorasi surse, Bulgaria ar fi inceput deja discutii cu Exxon referitoare la zona in litigiu. Sursele citate au mai declarat ca portiunea respectiva, care de fapt ar avea aproximativ 300 de kilometri patrati, nu este singura chestiune legata de frontiera cu Bulgaria, in opinia Bucurestiului. Astfel, Romania ia in calcul deschiderea de discutii cu Bulgaria pentru recalcularea frontierei de pe Dunare, care conform regulilor, este trasata pe mijlocul firului de apa. Rediscutarea ei ar fi necesara, au sustinut sursele citate, in contextul erodarii naturale a malului bulgaresc. Premierul bulgar, Boiko Borisov, a declarat, pe 23 martie, referitor la disputa privind frontiera maritima dintre Bulgaria si Romania, ca „este absurd ca, in secolul XXI, sa vorbesti despre pretentii teritoriale facute de un stat membru al Uniunii Europene”. Borisov a facut aceasta afirmatie in Parlament, dupa ce liderul partidului nationalist Ataka Volen Siderov i-a cerut sa prezinte o pozitie privind „pretentiile teritoriale ale Romaniei fata de Bulgaria”. Pe 25 martie, 100 de persoane s-au adunat in fata Ambasadei Romaniei din Sofia pentru a denunta presupusele pretentii teritoriale ale Romaniei fata de Bulgaria.
de Anatol Terzi | mai 26, 2012 | Alte regiuni, Balcani, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
Ambasadorul american în Bulgaria, James Warlick, va fi revocat înainte de expirarea mandatului său.
Casa Albă nu precizează care este motivul pentru schimbarea lui Warlick, dar potrivit unor surse diplomatice, citate de presa bulgară, este vorba de decizia recentă a Bulgariei de a interzice exploatarea gazelor de şist, ceea ce a afectat interesele gigantului american Chevron.
Ambasadorul american la Sofia, James Warlick, a criticat deja în repetate rânduri alungarea din ţară a unui mare investitor străin precum Chevron. Subiectul a fost abordat şi în cadrul vizitei secretarului american de stat Hillary Clinton la Sofia, care a avut loc la 5 februarie. Prin această decizie, Bulgaria a devenit a două ţară din Europa, după Franţa, în care extragerea gazelor de şist nu este permisă. Decizia survine şi în urma unor proteste de stradă organizate de diferite organizaţii pentru protecţia mediului.
La mijlocul lunii ianuarie, deputaţii bulgari au interzis exploatarea de gaze şi ţiţei prin fracturarea hidraulică a rocilor cu apă sau alte lichide cu presiune de peste 20 de bari. Decizia parlamentului de la Sofia precizează explicit că operaţiunile de prospectare şi extragere a gazelor de şist pe teritoriul ţării şi în zona bulgară a Mării Negre sunt interzise. Interdicţia completă a intervenit la o zi după ce guvernul de la Sofia şi-a revizuit propria decizie din luna iunie 2011, prin care a acordat companiei americane Chevron dreptul de a prospecta zăcămintele de gaze de şist din nord-estul ţării.
Preşedintele american Barack Obama şi-a anunţat intenţia de a o nominaliza pe Marcie Ries pentru postul de ambasador Statelor Unite în Bulgaria, informează site-ul oficial al Casei Albe. Marcie Ries este subsecretar de stat adjunct responsabil pentru politica în domeniul nuclear la Departamentul de Stat. Diplomat din carieră, Marcie Ries a fost ambasador american în Albania, precum şi consilier la ambasada Statelor Unite din Irak.
