Partidul populist bulgar ‘Există un astfel de popor’ (ITN) a refuzat recent mandatul de a încerca să formeze un nou guvern, ceea ce deschide calea pentru preşedintele Rumen Radev de a convoca alegeri anticipate. Decizia ITN intervine după ce partidul GERB şi fostul său partener de coaliţie guvernamentală ‘Continuăm Schimbarea’ (PP) au declarat, succesiv, că nu pot forma noul executiv de la Sofia.
Alegeri anticipate
”Alegerile sunt cea mai înaltă formă a democraţiei, ţinem acest dosar pentru câteva secunde şi vi-l returnăm gol, cu un mandat neîndeplinit”, i-a transmis viceliderul grupului parlamentar al ITN, Ivailo Valcev, preşedintelui Rumen Radev. Şeful statului bulgar va începe acum căutarea unui premier interimar care va trebui să formeze un cabinet cu misiunea de a organiza alegeri parlamentare anticipate. Bulgaria a fost zguduită de instabilitate politică de la protestele anticorupţie din 2020. Până la alegerile din aprilie anul trecut, ţara a fost guvernată de guverne provizorii, numite de Radev în absenţa unei coaliţii stabile alese. Anterior în această lună, şefa diplomaţiei bulgare Maria Gabriel nu a reuşit să formeze un guvern, după demisia din 5 martie a premierului Nikolai Denkov, membru al PP. Acesta a demisionat pentru a-i permite GERB să conducă guvernul pentru nouă luni, aşa cum au convenit cele două partide după alegerile de anul trecut. Miercuri, Denkov a respins la rândul său mandatul primit de la preşedinte pentru a forma un guvern. La alegerile din aprilie anul trecut, GERB s-a plasat pe prima poziţie, obţinând 69 din cele 240 de locuri în parlament, iar blocul condus de PP a luat 64 de locuri.
Eșec politic
Bulgaria se confruntă cu posibilitatea unui al şaselea scrutin general în doar trei ani, după ce discuţiile pentru formarea unui nou cabinet guvernamental au fost anulate de vicepremierul Maria Gabriel. Fostul comisar european, în vârstă de 44 de ani a declarat că spune „nu” noilor condiţii constante impuse partidului său de partenerii de coaliţie. Gabriel a declarat că ea şi echipa de negociere a alianţei sale pro-occidentale, de centru-dreapta, GERB-SDS, încheie discuţiile de creare a coaliţiei cu partenerul lor, PP-DB, partid liberal-conservator pro-occidental. Guvernul în exerciţiu condus de premierul Nikolai Denkov a demisionat aşa cum era planificat la începutul lunii martie pentru a permite o rotaţie a funcţiei de prim-ministru, aşa cum s-a convenit între partenerii guvernamentali în 2023. Gabriel urma să devină şefa guvernului, iar Denkov adjunctul ei. Cu toate acestea, potrivit relatărilor din mass-media, ambele părţi s-au certat cu privire numirile pentru poziţiile cheie. Gabriel a spus că acum vrea să-şi retragă nominalizarea pentru funcţia de prim-ministru, care fusese planificată pentru luni de parlament. Drept urmare, cabinetul pe care l-a prezentat marţea trecută după discuţii cu PP-DB este puţin probabil să fie votat. îÎntr-un mesaj video transmis anterior, Denkov, acum şeful interimar al guvernului, a cerut GERB-SDS să onoreze „acordul tacit” făcut verbal atunci când guvernul a preluat mandatul în iunie 2023 cu privire la schimbarea şefului guvernului. „În loc să aruncăm ţara în haos, să ne ţinem de cuvânt”, a spus Denkov. S-a spus că înţelegerea verbală a fost că miniştrii individuali ar trebui schimbaţi numai de comun acord. „Negocierile privind formarea Consiliului de Miniştri au arătat că nu a existat un acord reciproc privind schimbarea miniştrilor”, a declarat Denkov. Bulgaria se confruntă acum cu un posibil al şaselea scrutin general în doar trei ani. Cu toate acestea, alte două mandate guvernamentale propuse de şeful statului, Rumen Radev, ar trebui să eşueze înainte de convocarea unor noi alegeri. Alte alegeri parlamentare ar putea face mai dificilă introducerea monedei euro de către Bulgaria la 1 ianuarie 2025, avertizează experţii. Bulgaria urmează să adere la spaţiul Schengen fără controale de identitate la 31 martie, dar numai cu frontierele sale aeriene şi maritime pentru moment.
Instabilitate politică
Scena politică din Bulgaria în 2024 este marcată de o continuare a instabilității politice și a fragmentării, care a caracterizat perioada recentă. După alegerile parlamentare din aprilie 2023, niciun partid sau coaliție nu a reușit să obțină o majoritate clară în Adunarea Națională, ceea ce a dus la dificultăți în formarea unui guvern stabil.
Principalele partide politice reprezentate în parlament sunt:
-GERB-SDS (Partidul Cetățenilor pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei – Uniunea Forțelor Democrate), o coaliție de centru-dreapta condusă de Boyko Borisov, care a obținut aproximativ 26,5% din voturi și 69 de locuri în parlament.
-PP-DB (Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democratică), o coaliție de centru spre centru-dreapta, cu un accent pe liberalism, condusă de Kiril Petkov și Asen Vasilev, care a obținut aproximativ 24,6% din voturi și 64 de locuri în parlament.
-Revival (Învierea), un partid de extremă-dreapta cu o ideologie ultranaționalistă, condus de Kostadin Kostadinov, care a obținut aproximativ 14,2% din voturi și 37 de locuri în parlament.
-DPS (Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți), un partid care reprezintă interesele minorității turce, de orientare centristă, care a obținut aproximativ 13,8% din voturi și 36 de locuri în parlament.
-BSPzB (Partidul Socialist Bulgar pentru Bulgaria), un partid de centru-stânga cu o ideologie social-democrată, care a obținut aproximativ 8,9% din voturi și 23 de locuri în parlament.
-ITN (Există Un Asemenea Popor), un partid populista de dreapta, condus de Slavi Trifonov, care a obținut aproximativ 4,1% din voturi și 11 locuri în parlament.
La nivel guvernamental, postul de prim-ministru este vacant din 6 martie 2024. Această situație reflectă dificultățile în formarea unui guvern stabil și funcțional în contextul unui peisaj politic fragmentat și polarizat.
În ceea ce privește libertățile civile și funcționarea guvernului, Bulgaria se confruntă cu provocări semnificative. Există preocupări legate de influența „oligarhilor” asupra procesului de vot și a formulării politicilor, precum și de implementarea ineficientă a legilor anticorupție. De asemenea, libertatea de exprimare și independența mass-media sunt afectate de presiuni și amenințări la adresa jurnaliștilor, precum și de concentrarea proprietății mass-media. Aceste probleme evidențiază nevoia continuă de reforme și consolidare a democrației în Bulgaria.
Sistem politic
Sistemul politic din Bulgaria este o democrație parlamentară, cu o separație a puterilor în executiv, legislativ și judiciar.
Bulgaria este o republică, iar președintele este șeful statului. Este ales prin vot direct pentru un mandat de cinci ani și poate fi reales o singură dată. Președintele are roluri mai degrabă ceremoniale, dar este responsabil pentru reprezentarea țării în străinătate, numirea ambasadorilor și a altor funcții importante, precum și pentru jucarea unui rol de mediator în caz de criză politică.
Puterea executivă este deținută de guvern, condus de prim-ministrul. Prim-ministrul este desemnat de președinte, dar trebuie să obțină încrederea Parlamentului. Guvernul este responsabil pentru implementarea politicilor interne și externe și pentru gestionarea administrației de stat.
Bulgaria are un sistem unicameral, iar corpul legislativ este cunoscut sub numele de Adunarea Națională sau Narodno Sabranie. Este formată din 240 de membri aleși prin vot proporțional pentru un mandat de patru ani. Parlamentul are puterea de a legifera, de a aproba bugetul și de a supraveghea guvernul.
Sistemul judiciar bulgar este, teoretic, independent și se bazează pe principiul separării puterilor. Este format din trei niveluri: instanțele de judecată, instanțele de apel și Curtea Supremă de Casație. Există, de asemenea, o Curte Constituțională care se ocupă de probleme legate de constituționalitatea legilor. Corupția reprezintă o problemă gravă pentru justiția ți societatea bulgară.
Bulgaria are un sistem multipartit, cu mai multe partide politice reprezentate în Parlament. Partidele politice variază de la cele de stânga, de centru și de dreapta, până la cele naționaliste sau etnice.
Alegerile parlamentare se țin la fiecare patru ani, iar alegerile prezidențiale la fiecare cinci ani. Există, de asemenea, alegeri locale și regionale pentru a alege reprezentanții la nivel municipal și regional.
În ultimii ani, Bulgaria a fost martoră a unor provocări politice, inclusiv proteste împotriva corupției și a instabilității guvernamentale. Cu toate acestea, sistemul politic rămâne ancorat în principiile democrației și ale statului de drept.
Intrarea în spaţiul Schengen
Bulgaria şi România devin state membre ale spaţiului Schengen la data de 31 martie 2024. De la această dată normele Schengen (inclusiv cele referitoare la eliberarea vizelor Schengen) se vor aplica în ambele ţări, iar controalele la frontierele aeriene şi maritime interne vor fi eliminate, anunţă sâmbătă Reprezentanţa Comisiei Europene în România. Aderarea la spaţiul Schengen a celor două state membre, o concretizare a deciziei istorice a Consiliului din decembrie 2023, aduce o extindere semnificativă a celui mai mare spaţiu comun din lume fără controale la frontierele interne, sporindu-i atractivitatea. Preşedinta Comisiei Europene şi alţi membri ai Executivului UE au salutat şi au felicitat cele două ţări pentru această realizare şi au dat asigurări că discuţiile din cadrul Consiliului vor continua anul acesta în vederea eliminării controalelor şi la frontierele terestre interne. „Ziua de mâine marchează o dată importantă: Bulgaria şi România se alătură familiei Schengen. Salut eliminarea controalelor la frontierele interne aeriene şi maritime. Acesta este un mare succes pentru ambele ţări. Şi un moment istoric pentru spaţiul Schengen – cel mai mare spaţiu de liberă circulaţie din lume. Împreună, construim o Europă mai puternică şi mai unită pentru toţi cetăţenii noştri”, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată într-un comunicat de presă publicat de Reprezentanţa sa în România. La rândul său, Margaritis Schinas, vicepreşedinte pentru promovarea modului nostru de viaţă european, a declarat că aderarea României şi Bulgariei fortifică spaţiul Schengen, atât de emblematic pentru stilul nostru de viaţă european, în beneficiul pieţei interne, al economiilor şi al cetăţenilor europeni pretutindeni. El a felicitat cele două ţări pentru munca susţinută şi pentru această realizare ”nu doar meritată, ci şi prea îndelung aşteptată” şi a afirmat că ”vom continua să înaintăm împreună.”
Potrivit comisarului pentru afaceri interne, Ylva Johansson, aplicarea de către Bulgaria şi România a acquis-ului Schengen pentru frontierele aeriene şi maritime va face UE mai puternică şi mai sigură, va asigura o mai bună protecţie a frontierelor sale externe, va schimba vieţile a milioane de persoane şi va facilita călătoriile. ”Atât de mulţi oameni din România şi din Bulgaria au muncit pentru aceasta! Sunt foarte mândră de eforturile lor. Astăzi vor fi eliminate controalele la frontierele aeriene şi maritime interne. Următorul pas este eliminarea controalelor şi la frontierele terestre interne. Discuţiile din cadrul Consiliului vor continua anul acesta. Şi vă asigur că aceasta este prioritatea pentru sfârşitul mandatului meu”, a susţinut Ylva Johansson.
Din luna decembrie a anului trecut, ambele state membre au luat toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea fără probleme a normelor Schengen începând cu 31 martie 2024. Cadrele de cooperare lansate la începutul lunii martie de către Comisie împreună cu Bulgaria şi România se bazează pe implementarea cu succes a proiectelor-pilot pentru proceduri rapide de azil şi returnare. Cu aceste cadre de cooperare, România şi Bulgaria vor contribui în continuare la consolidarea cooperării în materie de frontiere şi migraţie, precum şi la eforturile europene comune de abordare a securităţii UE la frontierele externe şi a provocărilor legate de migraţie. În plus, a fost lansată o iniţiativă regională privind cooperarea poliţienească între statele membre aflate de-a lungul rutei Balcanilor de Vest şi a rutei est-mediteraneene, adică între Bulgaria, România, Austria, Grecia, Ungaria şi Slovacia. Astfel, ţările vor putea căuta împreună soluţii durabile la provocări conexe precum criminalitatea transfrontalieră. Bulgaria şi România au demonstrat un angajament susţinut pentru asigurarea unei protecţii adecvate a frontierelor externe ale UE şi au jucat constant un rol important în securitatea internă a spaţiului Schengen. Consiliul va trebui să adopte o decizie prin care să stabilească data de la care se vor elimina controalele la frontierele terestre interne dintre Bulgaria, România şi celelalte ţări Schengen. Comisia va continua să ofere Preşedinţiei Consiliului tot sprijinul necesar pentru a se asigura că o decizie privind frontierele terestre poate fi luată în cursul anului 2024, se arată în comunicatul de presă publicat de Reprezentanţa Comisiei Europene în România.
Presiuni politice
Încă din 2011, Comisia a confirmat, în rapoartele de evaluare Schengen, că Bulgaria şi România au îndeplinit toate cerinţele pentru a face parte pe deplin din spaţiul Schengen. Comisia a sprijinit activ acest proces. Spaţiul Schengen fără controale la frontierele interne este una dintre realizările UE cele mai apreciate de cetăţenii europeni. Ceea ce a început ca proiect interguvernamental între cinci state membre în 1985 – Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg şi Ţările de Jos – s-a extins treptat pentru a deveni, în prezent, cel mai mare spaţiu de liberă circulaţie din lume. Spaţiul Schengen nu doar că facilitează libera circulaţie a persoanelor, fără controale la frontierele interne, ci aduce beneficii majore şi economiei europene.
Bulgaria ar trebui să devină până la finalul acestui an membru deplin al spaţiului Schengen, ceea ce înseamnă eliminarea controalelor pentru persoane şi bunuri la frontierele terestre, a declarat ministrul de interne bulgar Kalin Stoianov duminică, zi în care Bulgaria şi România au aderat cu frontierele aeriene şi maritime la spaţiul european de liberă circulaţie, relatează Reuters. Aeroporturile din Bulgaria şi România au eliminat în noaptea de sâmbătă spre duminică controalele paşapoartelor pentru persoanele care pleacă spre ţările din spaţiul Schengen ori sosesc din acestea, cele două state aderând parţial la această zonă. Decizia a fost luată în ultimele zile ale anului trecut. Austria s-a opus unei aderări complete (şi cu frontierele terestre, n.red.), susţinând că Bulgaria şi România trebuie să facă mai mult pentru a împiedica imigraţia ilegală. ”Evident, pentru Bulgaria aceasta este o realizare foarte frumoasă care face lucrurile mai uşoare pentru noi, ca bulgari”, a mărturisit un pasager bulgar, Mincio Iurukov, care a sosit pe aeroportul din Sofia duminică la primele ore, venind de la Berlin. ”De asemenea, ne simţim europeni, ceea ce este un lucru foarte important. Zborul este mai plăcut, nu mai există controale la sosire”, a adăugat el. La rândul său, notează Reuters, premierul român a afirmat că speră ca în acest an să fie luată o decizie cu privire la aderarea României şi Bulgariei la Schengen şi cu frontierele terestre. ”Ziua de mâine marchează o dată importantă: Bulgaria şi România se alătură familiei Schengen. Salut eliminarea controalelor la frontierele interne aeriene şi maritime. Acesta este un mare succes pentru ambele ţări. Şi un moment istoric pentru spaţiul Schengen – cel mai mare spaţiu de liberă circulaţie din lume. Împreună, construim o Europă mai puternică şi mai unită pentru toţi cetăţenii noştri”, a declarat sâmbătă preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Reuters notează că Bulgaria şi România s-au alăturat unei iniţiative poliţieneşti regionale cu Austria, Grecia şi Slovacia pentru a contracara fluxul de migranţi. Agenţia europeană pentru frontiere şi paza de coastă (Frontex) a anunţat în februarie că îşi va tripla numărul de ofiţeri din Bulgaria pentru a ajuta la stoparea trecerilor ilegale a frontierei dinspre Turcia.
Sprijin grecesc
Grecia salută includerea Bulgariei şi României în zona Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, începând din 31 martie. Ministerul de Externe al Greciei a postat duminică pe reţeaua X un mesaj de felicitare adresat celor două ţări. ”Grecia urează bun venit Bulgariei şi României în zona Schengen! Felicitări ambelor ţări pentru eforturile lor de succes care au asigurat ridicarea controalelor la frontierele interne aeriene şi maritime. Aderarea lor este o etapă importantă a integrării europene”, relatează MAE grec.
După 13 ani de aşteptare, România şi Bulgaria se află în sfârşit în spaţiul Schengen, acest vast spaţiu de liberă circulaţie, în care au intrat oficial la miezul nopţii de sâmbătă spre duminică ora locală (22:00 GMT), cu excepţia notabilă a frontierelor terestre, consemnează AFP. Pe şosele, controalele vor rămâne deocamdată în vigoare, spre disperarea şoferilor de camioane. Acest lucru se datorează unui veto din partea Austriei, singura ţară din UE care ezită să semneze de teama unui aflux de solicitanţi de azil. În ciuda acestei aderări parţiale, limitată la aeroporturi şi porturi maritime, acest pas are o puternică valoare simbolică. Croaţia, care a aderat la UE după România (19 milioane de locuitori) şi Bulgaria (6,5 milioane de locuitori), membre din 2007, le-a luat-o înainte în Schengen, unde a fost primită în ianuarie 2023. Odată cu această dublă intrare, spaţiul creat în 1985 va cuprinde acum 29 de membri: 25 dintre cele 27 de state ale Uniunii Europene, plus vecinii lor asociaţi, Elveţia, Liechtenstein, Norvegia şi Islanda, cu mai mult de 400 de milioane de persoane care pot călători liber, fără controale permanente la frontierele interne. Excluşi din proces, transportatorii rutieri din România şi Bulgaria nu se dau bătuţi, relatează mass-media regională. Aşteptarea durează ”între 8 şi 16 ore” la graniţa cu Ungaria şi ”între 20 şi 30 de ore la cea cu Bulgaria, cu vârfuri de trei zile” în ambele cazuri, regretă într-un comunicat de presă unul dintre principalele sindicate româneşti din acest sector, deplângând ”pierderi financiare colosale”. ”Doar 3% din mărfurile bulgare sunt transportate pe cale aeriană şi maritimă, restul de 97% circulând pe uscat”, spune Vasil Velev, preşedintele Asociaţiei capitalului industrial bulgar (BICA), intervievat de AFP. ”Aşadar, intrăm în Schengen cu 3% şi nu ştim când ni se va permite să intrăm pe deplin”, a deplâns el. În orice caz, atât Sofia, cât şi Bucureştiul au avertizat că nu va exista cale de întoarcere. ”Este clar că acest proces este ireversibil’, a declarat ministrul român de interne, Cătălin Predoiu, la începutul lunii martie, cerând ca acesta să fie finalizat până în 2024.
Influența Rusiei în Bulgaria în 2024 continuă să fie un subiect de interes și preocupare. Aceasta se manifestă în mai multe domenii, inclusiv politica, economia și securitatea.
Influență rusă
Partidele politice pro-ruse, cum ar fi renașterea, sunt vocali în sprijinul lor pentru Kremlin și au refuzat să semneze declarații condamnând războiul din Ucraina. De asemenea, Bulgaria a expulzat diplomați ruși suspectați de activități care subminează securitatea națională.
Partidul „Renașterea” (Văzrajdane) din Bulgaria este considerat a fi mai pro-rus. Acest partid naționalist și conservator este cunoscut pentru retorica sa eurosceptică și pentru pozițiile sale favorabile Rusiei. Liderul partidului, Kostadin Kostadinov, a fost deschis în exprimarea sprijinului său pentru Rusia și a criticat sancțiunile impuse de UE și SUA împotriva Moscovei.
Pe lângă acesta, și alte partide și grupuri politice din Bulgaria pot avea simpatii pro-ruse, dar Renașterea este considerat cel mai proeminent în acest moment.
Rusia a avut o influență semnificativă asupra economiei Bulgariei, în special în sectorul energetic. Gazprom, compania de stat rusă, a fost acuzată că a finanțat mișcări anti-fracking în Bulgaria pentru a-și menține monopolul asupra livrărilor de gaze. Proiectul TurkStream, care transportă gaz rusesc prin Bulgaria, a crescut dependența țării de energia rusă.
În contextul invaziei ruse în Ucraina, Bulgaria încearcă să modernizeze forțele sale armate pentru a se proteja împotriva potențialelor amenințări. Achiziționarea de sisteme de apărare costiere este un exemplu al eforturilor de întărire a securității în Marea Neagră.
Relațiile istorice și culturale dintre Bulgaria și Rusia continuă să influențeze percepțiile publice și politicile externe. Monumente precum statuia Împăratului Alexandru al II-lea și Catedrala Alexander Nevsky din Sofia sunt mărturii ale legăturilor istorice profunde dintre cele două țări.
Influența Rusiei în Bulgaria rămâne un factor semnificativ în politica internă și externă a țării, cu implicații în securitatea regională și relațiile internaționale.
Bulgaria și Rusia au fost implicate în mai multe scandaluri de spionaj de-a lungul anilor. Aceste incidente au adesea dus la expulzarea diplomaților și la tensiuni diplomatice între cele două țări. Iată câteva exemple semnificative:
-2021: Bulgaria a expulzat doi diplomați ruși suspectați de spionaj. Autoritățile bulgare au afirmat că diplomații ruși colectau informații despre planurile de modernizare a armatei bulgare și despre sectorul energetic. Rusia a răspuns prin expulzarea a doi diplomați bulgari de la Moscova .
-2020: Un fost ofițer de informații militar bulgar și doi complici au fost acuzați de spionaj în favoarea Rusiei. Ei ar fi transmis informații secrete despre NATO și Uniunea Europeană către serviciile de informații rusești .
-2019: Bulgaria a anunțat că a descoperit un inel de spionaj care opera în favoarea Rusiei. Grupul era suspectat că a colectat informații despre alegerile din Bulgaria și despre poziția țării în cadrul NATO și UE .
-2018: Un membru al personalului ambasadei ruse la Sofia a fost expulzat după ce a fost acuzat de spionaj. Oficialul rus ar fi încercat să obțină informații despre capacitățile militare ale Bulgariei și ale altor țări membre NATO .
Aceste scandaluri de spionaj reflectă tensiunile continue dintre Bulgaria și Rusia și subliniază preocupările de securitate legate de influența și activitățile Rusiei în regiune.
Ministrul de externe bulgar Maria Gabriel, din partea formaţiunii GERB de centru-dreapta, a acceptat să formeze un nou guvern în urma demisiei premierului Nikolai Denkov la data de 5 martie, relatează mass-media de la Sofia.
Acord pentru stabilitate
Demisia lui Denkov a lăsat cale liberă partenerului de coaliţie GERB la conducerea guvernului, aşa cum fusese convenit în urma alegerilor de anul trecut. GERB şi un bloc prooccidental condus de formaţiunea ‘Continuăm schimbarea’, reprezentată de Denkov, au semnat anul trecut un acord conform căruia Maria Gabriel va prelua funcţia de prim-ministru după ce Denkov va încheia un mandat de nouă luni. ‘Accept acest mandat cu un simţ al responsabilităţii că Bulgaria are nevoie de stabilitate’, le-a declarat luni reporterilor Maria Gabriel, fost comisar european pentru economia digitală şi, ulterior, pentru inovaţie, cercetare, educaţie şi tineret. Ea a precizat că partidul ‘Continuăm schimbarea’ a cerut 24 de ore pentru discutarea detaliilor. ‘Sper că în următoarele 24 de ore vom finaliza acordul, nu avem diferende în legătură cu priorităţile ţării’, a spus ea. Anterior în această lună, GERB a declarat că Maria Gabriel ar trebui să păstreze şi postul de ministru de externe cât timp va conduce guvernul, şi a sugerat ca rotaţia să se facă la fiecare 15 luni în loc de nouă. La alegerile din aprilie 2023, GERB s-a plasat pe primul loc, câştigând 69 de mandate parlamentare din totalul de 240. Blocul condus de „Continuăm schimbarea” a obţinut 64 de mandate.
Sistem politic
Conform constituției bulgare, sistemul politic din statul balcanic este unul parlamentar, bazat pe democrația reprezentativă. Bulgaria este o republică în care puterea executivă este exercitată de guvern, în timp ce puterea legislativă este împărțită între guvern și Adunarea Națională, care este parlamentul unicameral al țării.
Președintele Bulgariei este șeful statului și este ales prin vot popular pentru un mandat de cinci ani, cu posibilitatea de reînnoire o singură dată. Rolul președintelui este mai mult ceremonial, deși are anumite puteri în ceea ce privește politica externă și apărarea. De asemenea, președintele poate convoca și dizolva Adunarea Națională în anumite circumstanțe.
Guvernul este condus de un prim-ministru, care este desemnat de partidul sau coaliția cu majoritatea în parlament. Prim-ministrul și miniștrii sunt responsabili pentru administrarea afacerilor interne și externe ale țării, inclusiv economia, educația, sănătatea și apărarea.
Adunarea Națională este corpul legislativ suprem și este alcătuită din 240 de membri aleși prin vot proporțional pentru un mandat de patru ani. Parlamentul are puterea de a adopta legi, de a aproba bugetul național și de a controla guvernul.
Partidele politice joacă un rol important în sistemul politic bulgar. Există mai multe partide cu diferite orientări politice, de la cele de centru-dreapta la cele de stânga. Coalițiile guvernamentale sunt adesea necesare pentru a asigura o majoritate parlamentară, pe fondul deselor acuzații de corupție politică.
În general, sistemul politic bulgar din 2024 reflectă structura și funcționarea unei democrații parlamentare moderne, cu o separație clară a puterilor și un rol important al partidelor politice și al instituțiilor democratice.
Cine este Maria Gabriel?
Maria Gabriel este o politiciană bulgară cunoscută pentru rolul său semnificativ în politica europeană. Născută pe 20 mai 1979, ea este membră a partidului politic bulgar GERB (Cetățeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei) și a Partidului Popular European (PPE) la nivel european.
Maria Gabriel a fost aleasă pentru prima dată în Parlamentul European în 2009 și a fost realeasă în 2014. În timpul mandatului său ca eurodeputat, ea s-a concentrat pe probleme legate de dezvoltarea regională, drepturile femeilor, protecția copiilor și securitatea cibernetică.
În iulie 2017, Maria Gabriel a fost numită comisar european pentru economia și societatea digitale în cadrul Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker. În această funcție, ea a avut un rol cheie în promovarea agendei digitale a UE, inclusiv în domenii precum inteligența artificială, securitatea cibernetică și economia digitală.
În 2019, după ce Ursula von der Leyen a devenit președinta Comisiei Europene, Maria Gabriel a fost numită comisar european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret. În această poziție, ea a lucrat pentru a consolida ecosistemul european de cercetare și inovare, a promova educația și formarea la nivel european și a sprijini cultura și diversitatea culturală în UE.
Maria Gabriel este recunoscută pentru angajamentul său în promovarea egalității de gen, a educației și a inovării. Ea a primit mai multe distincții pentru munca sa, inclusiv titlul de „Femeia Anului” în Bulgaria în 2010 și „Eurodeputatul Anului” în categoria egalitatea de gen în 2016.
Maria Gabriel rămâne o figură influentă în politica europeană, cu un accent deosebit pe digitalizare, inovare și educație.
Actuala șefă a Guvernului de la Sofia a lucrat în mod constant la Strategia Dunării ca un subiect strategic important pentru UE, pe baza abordării „de jos în sus”.
Maria Gabriel, în calitate de comisar european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a exprimat poziții aliniate cu cele ale Uniunii Europene în ceea ce privește invazia militară rusă în Ucraina. Ea susține poziția UE, care condamnă ferm agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și susține suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.
Uniunea Europeană a impus sancțiuni semnificative împotriva Rusiei ca răspuns la invazia sa în Ucraina și a oferit sprijin politic, financiar și umanitar Ucrainei. Ca membru al Comisiei Europene, Maria Gabriel a susținut aceste măsuri și a promovat eforturile UE de a răspunde la criza provocată de agresiunea rusă.
Crize politice
În perioada 2020-2024, Bulgaria a trecut printr-o serie de crize politice care au afectat stabilitatea guvernamentală și au condus la numeroase alegeri anticipate.
Criza a început în vara anului 2020, când în Bulgaria au izbucnit proteste masive împotriva corupției guvernamentale și a lipsei de reforme judiciare. Protestatarii au cerut demisia guvernului condus de prim-ministrul Boyko Borisov și a procurorului general Ivan Geshev. Deși protestele nu au dus la schimbări imediate în guvern, ele au subminat încrederea în actuala administrație și au pregătit scena pentru instabilitatea politică ulterioară.
În aprilie 2021, alegerile parlamentare nu au reușit să producă un guvern stabil, ceea ce a dus la alegeri anticipate în iulie 2021. Nici aceste alegeri nu au reușit să rezolve impasul politic, ceea ce a condus la o a treia rundă de alegeri în noiembrie 2021. În ciuda speranțelor că aceste alegeri vor aduce stabilitate, rezultatele au fost din nou inconcludente, ceea ce a menținut țara într-o stare de incertitudine politică.
În cele din urmă, în decembrie 2021, s-a format o coaliție guvernamentală între partidul anti-corupție „Continuăm Schimbarea”, Partidul Socialist Bulgar, Partidul Democrat pentru Responsabilitate, Solidaritate și Toleranță (ITN) și alte partide mai mici. Cu toate acestea, această coaliție s-a dovedit a fi fragilă, cu tensiuni interne și dezacorduri asupra unor probleme cheie.
În plus față de instabilitatea politică, Bulgaria a fost, de asemenea, afectată de o criză energetică și de inflație în 2022, exacerbată de războiul din Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei. Aceste probleme economice au pus o presiune suplimentară asupra guvernului și au contribuit la nemulțumirea publică.
În ansamblu, perioada 2020-2024 a fost una de instabilitate politică pentru Bulgaria, cu proteste, alegeri repetate și coaliții fragile care au evidențiat diviziunile profunde din societatea bulgară și dificultățile de a forma guverne stabile într-un context politic și economic dificil.
Bulgaria şi Turcia au semnat recent, la Ankara, un acord de cooperare pentru supravegherea spaţiului lor aerian în urma intensificării zborurilor avioanelor militare ruse deasupra Mării Negre. Acest acord asupra securităţii spaţiului aerian transfrontalier le va permite avioanelor ambelor ţări să treacă graniţa în timpul interceptării unui avion care le încalcă spaţiul aerian, stabilind de asemenea procedurile de urmat în astfel de situaţii.
În 2024, Bulgaria este clasată pe locul 62 din 145 de țări în cadrul evaluării anuale Global Firepower, cu un scor PwrIndx de 1.0132. Forțele terestre bulgare includ o gamă largă de echipamente, cu un accent semnificativ pe modernizarea capacităților lor de luptă.
Flotă învechită
Bulgaria dispune de o flotă de 16 vechi avioane de vânătoare ruseşti MiG-29, dar numai şase sunt operaţionale, iar durata lor de viaţă utilă este redusă din cauza încetării asistenţei tehnice furnizate de Rusia în urma sancţiunilor europene impuse după invazia în Ucraina lansată pe 24 februarie 2022. De atunci, puţinele avioane MiG-29 bulgare au fost tot mai des ridicate de la sol pentru a intercepta avioanele ruseşti care se apropiau de spaţiul aerian al Bulgariei, operaţiunile frecvente de acest fel diminuând şi mai mult resursa de zbor rămasă a acestor aparate. Acordul cu Turcia va permite cooptarea forţelor aeriene turce în misiunile de interceptare, protejând astfel capacităţile limitate ale aviaţiei militare bulgare. Bulgaria a contractat achiziţionarea a 16 avioane F-16 Block 70 noi din SUA, livrarea acestora fiind preconizată pentru jumătatea anului viitor, dar vor fi necesari încă doi ani pentru instruirea piloţilor bulgari şi efectuarea celorlalte proceduri şi activităţi pentru intrarea acestor avioane în serviciul operaţional.
Relații NATO la Marea Neagră
În 2024, relațiile militare între Turcia, Bulgaria și România au fost marcate de colaborări strânse, în special în ceea ce privește securitatea Mării Negre. România și Turcia au semnat un acord-cadru pentru cooperarea în domeniul militar, marcând o etapă importantă în relațiile bilaterale dintre cele două țări, subliniind importanța strategică a parteneriatului lor.
Acest acord se înscrie în contextul în care ambele țări sunt membre NATO și caută să își consolideze securitatea regională în fața provocărilor comune.
În plus, România, Bulgaria și Turcia au semnat un acord trilateral pentru deminarea apelor din Marea Neagră, un proiect esențial pentru securitatea navigației și prevenirea riscurilor asociate cu minele marine lăsate de conflictul din Ucraina. Acest acord prevede utilizarea resurselor proprii ale celor trei țări pentru deminarea apelor teritoriale și, posibil, a zonelor economice exclusive, cu posibilitatea participării și altor aliați NATO
Un aspect relevant al cooperării militare în regiune este discuția privind crearea unei flote militare unite a celor trei țări NATO (Bulgaria, Turcia și România) pentru a contracara prezența militară a Rusiei în Marea Neagră. Aceasta vine ca răspuns la activitățile agresive ale Rusiei, care încearcă să împiedice exportul de cereale ucrainene și a efectuat acțiuni de inspecție și atac asupra navelor comerciale. Bulgaria a subliniat necesitatea de a oferi aliaților posibilitatea de a contribui la securitatea în regiunea Mării Negre, chiar dacă acest lucru implică găsirea unor căi de ocolire a Convenției de la Montreux, care reglementează trecerea navelor prin strâmtorile Bosfor și Dardanele
Aceste inițiative reflectă o conștientizare crescută a importanței securității Mării Negre pentru statele riverane și aliații lor NATO, precum și dorința de a colabora mai strâns pentru a răspunde provocărilor regionale și a asigura un mediu de securitate stabil.
Bulgaria amenințată
Bulgaria se confruntă în 2024 cu provocări serioase de corupție și spălare de bani, ceea ce a dus la includerea sa pe lista de supraveghere a FATF (Grupului de Acțiune Financiară). Aceste amenințări hibride subminează integritatea financiară și democratică a țării, afectând încrederea publică și relațiile internaționale. Pe lângă acestea, tensiunile geopolitice și securitatea cibernetică reprezintă provocări în regiunea extinsă a Mării Negre, necesitând vigilență și cooperare internațională pentru a asigura stabilitatea și securitatea. Această situație expune țara la riscuri reputaționale semnificative, afectând încrederea investitorilor și a băncilor internaționale.
În Balcani, Bulgaria se confruntă cu provocări diverse, inclusiv tensiuni geopolitice regionale, riscuri de securitate cibernetică și hibridă, precum și amenințări transfrontaliere legate de crime organizate și trafic ilicit. Acestea necesită cooperare regională și vigilență continuă pentru a menține stabilitatea și securitatea.
În contextul Balcanilor, Bulgaria navighează printre provocări legate de stabilitatea regională, în special în relație cu Kosovo și Bosnia. Tensiunile legate de recunoașterea independenței Kosovo de către unele state, dar nu și de altele, pot crea fricțiuni în regiune, inclusiv pentru Bulgaria, care trebuie să echilibreze relațiile diplomatice și interesele regionale. În Bosnia, fragilitatea acordurilor de pace și riscul de instabilitate politică pot afecta securitatea regională, necesitând atenție și cooperare internațională pentru menținerea păcii și prevenirea conflictelor.
În 2024, în Bulgaria există mișcări separatiste active, cum ar fi cea din Macedonia Piringiană (Pirin Macedonia), unde populația macedoneană propune ca regiunea Blagoevgrad să devină parte a Macedoniei de Nord, susținută de partidul politic OMO Ilinden-Pirin, membru al Alianței Libere Europene (EFA).
Relațiile dintre Macedonia de Nord și Bulgaria s-au îmbunătățit semnificativ, în urma unui acord mediat de Franța. Acest acord a rezolvat disputele dintre cele două țări și a deschis calea pentru discuțiile Macedoniei de Nord privind aderarea la Uniunea Europeană. În schimbul recunoașterii unei minorități bulgare în Macedonia de Nord, Bulgaria și-a retras veto-ul asupra începerii discuțiilor de aderare ale Macedoniei de Nord la UE.
Potențial turcesc
În 2024, Forțele Aeriene Turce (TAF) dispun de un inventar impresionant, numărând un total de 618 aeronave active, care acoperă o gamă largă de capacități, inclusiv atac, logistică, misiuni speciale și suport general. Acest inventar include 206 aeronave de luptă, 158 de unități de suport, 254 de aeronave de antrenament și 7 avioane de realimentare aeriană.
Printre aeronavele de luptă, se numără variante de F-16 și F-4E, evidențiind o flotă orientată spre misiuni multirol. Forțele Aeriene Turce mai dețin și o varietate de elicoptere, avioane de transport și antrenament, care includ modele precum UH-1H, CN-235, C-130 și KT-1.
În plus, Turcia are comenzi pentru mai multe aeronave, inclusiv pentru avioane de antrenament avansate precum TAI Hürjet și versiuni suplimentare ale KT-1 și T-70 pentru diferite roluri de instruire și suport. Aceasta subliniază angajamentul Turciei de a-și moderniza și extinde capacitățile aeriene.
Pe lângă flota de aeronave cu pilot, Turcia își dezvoltă și flota de vehicule aeriene fără pilot (UAV), având modele precum TAI Anka, Aksungur și Bayraktar Akıncı, care servesc în roluri de supraveghere și atac, demonstrând astfel o capacitate tot mai mare în domeniul războiului modern.
Forțele Aeriene Turce sunt parte a unei structuri de apărare mai ample, care include și Forțele Terestre Turce și Forțele Navale Turce, toate sub umbrela Forțelor Armate Turce. Turcia este considerată a opta putere militară la nivel global și prima în regiune, având o industrie militară în creștere și o gamă largă de furnizori de echipamente militare, inclusiv din Statele Unite, Germania, Franța și alte țări.
Aceste date subliniază poziția strategică a Turciei în cadrul alianțelor militare internaționale și eforturile sale continue de a-și moderniza și extinde capacitățile militare, inclusiv în domeniul aerian.
Turcia susține Convenția de la Montreux, care reglementează trecerea navelor militare și comerciale prin strâmtorile Bosfor și Dardanele, oferindu-i controlul asupra acestor strâmtori vitale. Convenția echilibrează interesele de securitate ale Turciei cu libertatea de navigație, permițându-i să gestioneze fluxul naval în timp de pace și război, protejând astfel interesele sale strategice în regiune.
Potențial bulgar
Forțele Aeriene Bulgare dispun de un inventar de 65 de aeronave active, care includ avioane de luptă, sprijin, antrenament, și altele dedicate misiunilor speciale. Printre acestea se numără 11 avioane de luptă MiG-29A și 6 avioane Su-25K/UBK pentru suport aerian apropiat. De asemenea, dispun de 19 elicoptere, inclusiv modelele H125M, Mi-17, Mi-24, și Bell 206, precum și 8 avioane de transport, cum ar fi C-27J și An-26. În plus, Forțele Aeriene Bulgare au 21 de aeronave de antrenament, inclusiv L-39 și PC-9. Este planificată achiziția a 18 aeronave noi, inclusiv versiuni ale F-16V și F-16D
Istoricul Forțelor Aeriene Bulgare datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea, cu inițiative timpurii în aviație care implicau baloane de observație și ulterior, aeronave. De-a lungul timpului, Bulgaria a dezvoltat capacitatea sa aeriană, participând în numeroase conflicte și modernizându-și flota cu tehnologie occidentală
Forțele Armate Bulgare, incluzând Forțele Aeriene, sunt sub comanda președintelui Bulgariei și sunt gestionate de Ministerul Apărării. Bulgaria este membră NATO din 2004, ceea ce a influențat reducerea efectivelor militare și modernizarea echipamentului. Ziua Forțelor Armate Bulgare este sărbătorită pe 6 Mai, în onoarea Sfântului Gheorghe, patronul armatei.
Spionaj rusesc
Doi cetăţeni ruşi, care se dădeau drept bulgari, dar au fost identificaţi ca spioni ruşi, au primit interdicţie de intrare în Bulgaria, începând din 26 februarie 2024, prin ordin al preşedintelui Agenţiei de Stat pentru Securitate Naţională (SANS), relatează mass-media de la Sofia.
Cetăţenii ruşi au fost identificaţi ca Vladimir Nikolaevici Goroşkin, născut în Kaliningrad la 28 decembrie 1984, şi Tatiana Anatolievna Goroşkina, născută în Hvatovka, regiunea Saratov, la 9 martie 1986. Celor două persoane li s-au interzis intrarea şi şederea pe teritoriul statelor membre ale UE pentru o perioadă de cinci ani, ca măsură administrativă coercitivă în temeiul Legii privind Străinii în Republica Bulgaria, deoarece există motive să se creadă că ei acţionează împotriva securităţii Bulgariei, precizează comunicatul de presă. Soţii Goroşkin au locuit în Bulgaria într-o anumită perioadă, folosind documente personale care îi identificau în mod fals drept cetăţenii bulgari Denis Raşkov şi Diana Raşkova. Potrivit informaţiilor obţinute de SANS, Vladimir Goroşkin şi Tatiana Goroşkina sunt „ilegalişti”, adică desfăşuraţi de Serviciul de Informaţii Externe (SVR) al Rusiei într-o operaţiune vizând infiltrarea prin identităţi străine false. Scopul principal al prezenţei cuplului în Bulgaria era de a obţine actele de identitate bulgare necesare şi de a inventa poveşti de viaţă plauzibile care să autentifice aceste documente, pentru a le putea folosi ulterior în vederea colectării de informaţii în afara Bulgariei.
În vara anului precedent, Bulgaria a expulzat un număr mare de diplomați ruși, reducând numărul lor la 21 de diplomați, 3 consuli și 16 cadre administrative și tehnice rămase în țară. Această acțiune a fost luată pe baza informațiilor furnizate de Agenția de Stat pentru Securitate Națională (DANS) și a provocat un scandal diplomatic între Bulgaria și Rusia.
Desant la Kiev
Premierul Bulgariei, Nikolai Denkov, s-a întâlnit cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la Kiev. După întrevedere, cei doi au susţinut o conferinţă de presă comună, în cadrul căreia Zelenski a mulţumit pentru efortul şi sprijinul acordat de Bulgaria pentru apărarea ucraineană, pentru rutele comerciale, reluarea transportului maritim normal, dar şi pentru integrarea europeană şi aspiraţiile euro-atlantice ale Ucrainei. De asemenea, preşedintele ucrainean a subliniat că formula de pace cu susţinerea Bulgariei este foarte valoroasă. La rândul său, Nikolai Denkov a mulţumit pentru invitaţia de a vizita Kievul şi a precizat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este un război împotriva Europei, împotriva întregii lumi democrate. Potrivit prim-ministrului bulgar, „ambiţiile agresiunii ruse reprezintă o ameninţare directă şi la adresa securităţii naţionale a Bulgariei”. Şeful executivului de la Sofia a adăugat că guvernul bulgar şi majoritatea parlamentară depun eforturi pentru a oferi Ucrainei sprijin politic, militar, diplomatic, umanitar şi material. „Ne angajăm în punerea în aplicare a Formulei de pace din Ucraina pentru a realiza o pace justă, cuprinzătoare şi durabilă, bazată pe principiile Cartei ONU şi pe dreptul internaţional”, a menţionat Denkov.
Într-un comunicat de presă, guvernul bulgar afirmă că Denkov a călătorit în Ucraina însoţit de o delegaţie de înalţi oficiali, printre care se numără miniştrii justiţiei, Atanas Slavov, energiei, Rumen Radev, şi mediului, Iulian Popov. Înainte de a pleca spre Kiev, Denkov a amintit că ţara sa, membră a NATO şi a Uniunii Europene (UE), susţine independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul graniţelor sale recunoscute de comunitatea internaţională. Bulgaria participă la sancţiunile impuse de Uniunea Europeană Rusiei pentru invadarea Ucrainei, lansate în urmă cu doi ani, şi trimite arme în ţara atacată.
Flota în devenire
Flota militară fluvială a Bulgariei a operat în principal pe râul Dunărea și Marea Neagră, având un rol limitat în conflicturile din secolul XX, inclusiv în timpul Războaielor Balcanice și celor Mondiale. În perioada Războiului Rece, sub influența Blocului Estic, marina a fost reorganizată și dotată cu echipamente sovietice, participând la exerciții navale ale Pactului de la Varșovia, dar fără a lua parte la operațiuni militare. După căderea Uniunii Sovietice și regimului comunist bulgar, și aderarea la NATO în 2004, marina bulgară a început să se modernizeze, achiziționând nave relativ moderne
În perioada Războiului Rece, a fost dotată cu echipament sovietic, participând la exerciții ale Pactului de la Varșovia. După 1989, a trecut printr-un proces de modernizare, reflectând orientarea Bulgariei către standardele NATO, la care a aderat în 2004. Astăzi, Marina Bulgară operează o serie de nave relativ moderne, adaptându-se la cerințele secolului 21 și contribuind la operațiunile alianței.
În 2024, Marina Bulgară a lansat prima din cele două corvete MMPV 90, cu o greutate de 2,300 tone, la șantierul naval MTG Dolphin din Varna. Aceste nave, numite „Hrabri” și „Smeli”, sunt dezvoltate în cooperare cu constructorul naval german NVL Group. Corvetele, care măsoară aproximativ 90 de metri în lungime, sunt destinate să modernizeze flota bulgară, oferindu-i capabilități îmbunătățite pentru misiuni internaționale sub egida NATO și UE. Livrarea primei nave este programată pentru al treilea trimestru al anului 2025, urmată de a doua navă un an mai târziu.
Portavion de drone
Un portavion pentru drone va fi construit în România, la șantierul Damen din Galați. Damen a dezvoltat această navă multifuncțională de 107 metri lungime pe baza cerințelor specifice ale Marinei portugheze. Nava va fi înzestrată cu un sistem care să lanseze drone și elicoptere fără pilot și poate efectua și misiuni de cercetare oceanică, căutare și salvarea, precum și ajutor în caz de urgență, în plus față de operațiunile de siguranță maritimă și sprijin naval.
Nava construită la Galați va avea o rampă pentru UUV (vehicule subacvatice fără pilot) și USV (vehicule de suprafață fără pilot), precum și o punte de zbor de 94×11 metri și hangare pentru UAV (vehicule aeriene fără pilot). Pentru activitățile de cercetare și monitorizare oceanică, nava va fi dotată cu laboratoare și spații de cazare pentru personalul științific. Totodată, vasul va avea o punte de marfă de 650 de metri pătrați și spațiu pentru 12 containere. Marina portugheză are în prezent două nave în serviciu construite de Damen. Acestea sunt fregatele multifuncționale NRP Bartolomeu Dias și NRP D. Francisco de Almeida, din clasa Bartolomeu Dias, cu o lungime de 122 de metri. Ambele nave au servit inițial în Marina Regală Olandeză (ca fregate din clasa Karel Doorman) înainte de a fi supuse unui program substanțial de modernizare de către Damen și agenția olandeză COMMIT (Command Materiel and IT).
Bulgaria și România vor dezvolta o viitoare cooperare serioasă în domeniul infrastructurii în regiune. Turcia, Ucraina și R.Moldova vor beneficia, de asemenea, în mare măsură de coridoarele de transport internațional dintre Bulgaria și România.
Nevoi strategice
Nevoile de poduri peste Dunăre pe sectorul româno-bulgar derivă din mai multe considerente economice, sociale și de infrastructură. Facilitarea comerțului transfrontalier este unul dintre principalele motive, România și Bulgaria fiind membre ale Uniunii Europene, iar dezvoltarea infrastructurii de poduri poate stimula schimburile comerciale între cele două țări, contribuind la creșterea economică și la integrarea piețelor lor.
Aceste demersuri ar duce la îmbunătățirea radicală a conectivității și a accesibilității regionale. Construcția de noi poduri peste Dunăre ar îmbunătăți legăturile de transport între România și Bulgaria, facilitând astfel accesul la piețele din Europa Centrală și de Est pentru ambele țări. Aceasta ar putea reduce timpul de tranzit pentru mărfuri și pasageri, contribuind la eficiența logistică.
Îmbunătățirea conexiunilor transfrontaliere poate stimula turismul între România și Bulgaria, permițând turistilor să exploreze mai ușor atracțiile de pe ambele părți ale Dunării. Aceasta ar putea avea un impact pozitiv asupra economiilor locale prin creșterea cheltuielilor turistice.
Dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere este în concordanță cu obiectivele de coeziune ale Uniunii Europene, care vizează reducerea disparităților regionale și promovarea unei dezvoltări echilibrate în întreaga UE. Podurile noi ar putea contribui la îndeplinirea acestor obiective prin îmbunătățirea legăturilor între regiunile periferice și cele centrale ale Europei.
Pe măsură ce traficul de mărfuri și cel de pasageri cresc, punctele de trecere existente pot deveni supraaglomerate, ducând la întârzieri și la creșterea costurilor de transport. Construcția de noi poduri ar putea ajuta la distribuirea traficului mai eficient și la reducerea congestiei.
În cazul unor situații de urgență sau dezastre naturale, o infrastructură de poduri robustă și diversificată poate îmbunătăți capacitatea de răspuns prin facilitarea accesului rapid al serviciilor de urgență și al ajutoarelor.
Proiectele de construcție a podurilor pot include soluții ecologice și sustenabile, cum ar fi sisteme de iluminat cu energie solară sau designuri care minimizează impactul asupra ecosistemelor fluviale. Aceasta ar contribui la obiectivele de mediu ale ambelor țări și ale Uniunii Europene.
Pentru realizarea acestor obiective, este necesară o colaborare strânsă între guvernele român și bulgar, implicarea Uniunii Europene pentru finanțare și sprijin, precum și planificarea atentă pentru a minimiza impactul asupra mediului și a comunităților locale.
Importanță strategică
Podurile peste Dunăre au avut întotdeauna o importanță strategică și militară semnificativă, dat fiind rolul fluviului ca arteră majoră de transport și ca linie naturală de apărare pe parcursul istoriei. În contextul militar, aceste structuri servesc mai multor scopuri cheie, precum liniile de aprovizionare.
Podurile asigură rute critice pentru transportul rapid al trupelor, echipamentelor și aprovizionării între diferite regiuni. În timpul conflictelor, capacitatea de a menține sau întrerupe aceste linii de aprovizionare poate influența semnificativ desfășurarea operațiunilor militare.
În cazul unor tensiuni sau conflict deschis, podurile peste Dunăre permit mobilizarea rapidă a forțelor militare ale statelor NATO și UE în regiunile strategice. Capacitatea de a traversa rapid fluviul poate fi decisivă pentru succesul operațiunilor defensive sau ofensive.
Controlul podurilor peste Dunăre oferă avantaje tactice și strategice, permițând unei forțe să apere sau să blocheze accesul la regiuni importante. În istorie, controlul asupra acestor puncte de trecere a fost adesea un obiectiv militar cheie.
Podurile pot deveni puncte de focalizare în timpul conflictelor, atât ca obiective strategice pentru a fi capturate sau păstrate, cât și ca ținte pentru forțele inamice care încearcă să perturbe liniile de comunicație și aprovizionare ale adversarului.
După conflict, reconstrucția podurilor distruse sau avariate este crucială pentru redresarea economică și pentru restabilirea legăturilor esențiale de transport. Aceasta facilitează, de asemenea, operațiunile umanitare și ajutorul pentru zonele afectate de război.
În era modernă, importanța militară a podurilor include și aspecte legate de securitatea cibernetică și de protecția infrastructurii critice. Asigurarea securității fizice și cibernetice a podurilor este esențială pentru prevenirea și atenuarea amenințărilor hibride.
Podurile peste Dunăre sunt adesea incluse în planificarea exercițiilor militare, pentru a testa capacitatea forțelor de a executa operațiuni de traversare a fluviului sub diverse scenarii, inclusiv în condiții de conflict.
Pe parcursul istoriei, multe bătălii și campanii militare au subliniat importanța strategică a podurilor peste Dunăre. În contextul geopolitic și de securitate actual, acestea continuă să joace un rol crucial în planificarea defensivă și în strategiile de securitate ale țărilor riverane. Menținerea și protecția acestor structuri esențiale reflectă recunoașterea importanței lor continue pentru stabilitatea și securitatea regională.
Ambiții româno-bulgare
În viitorul apropiat, ambele state vor începe studiile de pre-proiect pe ambele maluri ale Dunării pentru a construi noi puncte de trecere și poduri între ele. Potrivit oficialilor români, dragarea Dunării este o prioritate pentru țara lor. Statul bulgar va răspunde corespunzător și va demara și el activități de dragare, pentru care va fi anunțată o procedură specială de achiziție publică. Este de așteptat ca proiectul global să primească și finanțare de la Comisia Europeană. Lipsa unei conectivități suficiente între Bulgaria și România cauzează probleme serioase pentru fluxurile de mărfuri și de turiști nu numai pentru ambele țări, ci și pentru întreaga regiune. Aproape zilnic, în timpul lunilor de vară, vedem cozi kilometrice în fața celor două poduri principale de lângă Ruse – Giurgiu și Vidin – Calafat ceea ce duce la costuri suplimentare pentru companii și la nervi și pierderi de timp inutile pentru turiștii obișnuiți. Liniile de feribot existente facilitează într-o oarecare măsură transportul pe Dunăre, dar nu pot fi o alternativă la traficul pe infrastructura podurilor, mai ales având în vedere traficul intens între Bulgaria și România. În anumite perioade ale anului, din cauza secetei și a nivelului scăzut al fluviului, unele feriboturi nu mai funcționează timp de săptămâni, ceea ce cauzează probleme suplimentare pentru transportatori. Pentru a clarifica situația actuală, precizăm că fluviul Dunărea, care are o lungime de aproximativ 2850 de kilometri, traversează teritoriul sau granițele a 10 state și trece prin 4 capitale din Europa. Există 5 poduri de-a lungul văii fluviului, la granița dintre Slovacia și Ungaria, dintre care unele sunt doar poduri de cale ferată. Există 4 poduri la granița Dunării dintre Croația și Serbia și, din nou, unele dintre ele sunt doar poduri de cale ferată. În comparație, de-a lungul văii Dunării, la granița dintre Bulgaria și România, care este cea mai lungă graniță fluvială dintre două state membre ale UE, există doar 2 poduri. Numărul de poduri interne peste Dunăre în fiecare stat – în Germania, Austria, Ungaria și Serbia – este în medie de peste 10. Cu alte cuvinte, există o ofertă semnificativă de transport și puncte de trecere pe întreaga parte vestică și centrală a fluviului. În acest sens, noile poduri de frontieră planificate pentru construcție: Rahova – Bechet, Silistra – Călărași, Nikopol – Turnu Măgurele și cel de-al doilea pod planificat lângă Ruse – Giurgiu reprezintă un bun început pentru rezolvarea conectivității infrastructurale bulgaro-române. Bulgaria pregătește deja infrastructura de transport necesară spre România. Autostrada rapidă Botevgrad – Mezdra ar trebui să fie finalizată în 2024, ceea ce va facilita și îmbunătăți traficul spre Vidin – Calafat și Rahova – Bechet. De asemenea, încep lucrările active la autostrada Veliko Târnovo – Ruse, care face parte din coridorul de transport paneuropean.
Poziție favorabilă
România și Bulgaria ocupă o poziție favorabilă de-a lungul axei economice și geopolitice Est-Vest și Nord-Sud. O serie de coridoare europene de transport trec prin teritoriile lor. În plus, ambele țări au politici de stat proactive în ceea ce privește fluxurile de tranzit de mărfuri și pasageri, ceea ce reprezintă o condiție prealabilă serioasă pentru dezvoltarea
Dinamică a conectivității transporturilor în regiune. Ambele țări au introdus modalități de plată a taxelor de trecere pentru utilizarea rețelei rutiere existente, ceea ce aduce beneficii pentru transportul corporatist și turism.
De exemplu, taxa de trecere pentru utilizarea infrastructurii rutiere din Bulgaria depinde de clasa ecologică și de greutatea maximă a vehiculului de marfă, iar această taxă este calculată în BGN( levă bulgară) pe kilometru parcurs. Astfel, taxa de trecere în Bulgaria variază de la 0,01 euro/km la 0,21 euro/ km. La rândul său, România a introdus un sistem de viniete pentru plata taxelor de trecere la utilizarea infrastructurii rutiere. Aceasta se stabilește în funcție de capacitatea de transport a vehiculului (TC) și în funcție de intervalul orar. Astfel, prețul unei viniete zilnice variază de la 4 euro la 7 euro, respectiv prețul unei viniete anuale variază de la 320 euro la 560 euro, în funcție de greutatea maximă a vehiculului. În același timp, taxele de trecere pe podurile de pe Dunăre variază de la 12 euro la 37 de euro – tot în funcție de greutatea maximă a vehiculelor. Prin comparație, în Serbia (o țară din afara UE), doar autostrăzile sunt taxate. Astfel, se stabilesc prețuri specifice pentru vehiculele care circulă pe autostrăzile din țară. Pentru camioanele care circulă pe ruta Dimitrovgrad (la granița cu Bulgaria) – Subbotica (la granița cu Ungaria), taxa de drum este de 89 de euro, iar pentru cele care circulă pe ruta Dimitrovgrad (la granița cu Bulgaria) – Šid (la granița cu Croația), taxa de drum este de 79 de euro. Un calcul rapid al costului de tranzit și de transport al mărfurilor din Turcia către Europa Centrală (de exemplu, Ungaria) cu taxe de drum medii arată următoarele: prin Bulgaria și România, prin podul Ruse – Giurgiu, costul călătoriei este de aproximativ 70 de euro, în timp ce pe ruta Vidin – Calafat este puțin mai mare – aproximativ 80 de euro. Dacă îl comparăm cu taxele de drum din Serbia, observăm că firmele de transport care îl folosesc economisesc între 9 și 19 euro doar de la o călătorie cu camionul pe ruta Ruse – Giurgiu sau Vidin – Calafat. Pentru unii (din afară), acest lucru poate părea prea puțin, dar dacă adăugăm prețurile combustibilului și alți factori, se dovedește că utilizarea rutei prin Bulgaria și România, mai degrabă decât cea prin Serbia, are ca rezultat beneficii financiare și corporative semnificative pentru industria transporturilor.
Pod peste Bosfor
Potențialul latent al regiunii și viitoarea creștere semnificativă a traficului de mărfuri pe această rută este evidențiat și de faptul că este planificat un proiect de construire a unui al treilea pod peste Bosfor în Turcia. Recent, guvernul turc și conducerea Emiratelor Arabe Unite au purtat discuții serioase cu privire la construirea unui nou pod feroviar peste Bosfor, care va face parte dintr-un coridor comercial planificat care va lega Europa de Orientul Mijlociu și Asia. Se așteaptă ca podul să facă parte din întregul proiect feroviar Basra-Bagdad-Istanbul-Europa.
Acest proiect în valoare de aproximativ 17 miliarde de dolari, care vizează să lege portul sudic Grand Faw din Irak de granița turcă din nord, pe calea ferată și pe șosea, va scurta timpul necesar pentru transportul de mărfuri între Asia și Europa, evitând în același timp Canalul Suez, care este congestionat. Se preconizează că proiectul va fi realizat până la sfârșitul anului 2028 și, odată cu acesta, până la sfârșitul anului 2030. Emiratele Arabe Unite își vor dubla schimburile comerciale cu Turcia, ajungând la 40 de miliarde de dolari, o mare parte din această sumă fiind destinată, fără îndoială, piețelor din Europa Centrală și de Est. Turcia este un partener comercial și economic serios al UE și și-a dezvoltat în mod activ baza industrială în ultimii ani. Statul turc este o țară de tranzit pentru Iran și regiunea Caucazului, iar de acolo se întinde un coridor către India de Nord și alte țări din sud (Orientul Mijlociu). Datorită tunelului feroviar pe sub Bosfor (inaugurat în 2013) și a tunelului rutier Eurasia (inaugurat în 2016), ne putem aștepta ca traficul și tranzitul de mărfuri Est-Vest să se dubleze în următorii 10-12 ani. Având în vedere această evoluție dinamică, Ministerul turc al Transporturilor a anunțat o creștere a taxei Toll Collect de 50-75% în Turcia începând cu 01.01.2024. În acest moment, Bulgaria și Turcia lucrează la creșterea numărului de trenuri intermodale între cele două state care transportă vehicule grele de marfă. Această inițiativă are ca scop reducerea încărcăturii pe drumurile din Bulgaria și Turcia, îmbunătățind traficul pentru cetățeni. Statisticile arată că, prin intermediul terminalului intermodal de containere din Plovdiv, doar anul trecut au fost transportate pe calea ferată 50 de mii de dube către Turcia. Dacă avem în vedere toate proiectele viitoare, este necesar ca numărul acestor dube să crească semnificativ și să ajungă la aproximativ 100-150 de mii pe an. Ideea este că vehiculele nu trebuie să se deplaseze în mod autonom pe teritoriul țării și să treacă granița, ci să fie transportate pe calea ferată. În prezent, transportul feroviar între Bulgaria și Turcia se efectuează o dată pe zi, dar ambele state au convenit să crească numărul acestora la 10-12 pe zi.
Podul Sultanul Selim Yavuz
Cel de-al treilea pod peste Bosfor, cunoscut oficial ca Podul Sultanul Selim Yavuz, este o piesă centrală a infrastructurii de transport din Istanbul, Turcia. Acest pod masiv, care a fost deschis traficului în august 2016, este nu doar o realizare impresionantă în inginerie, ci și un simbol al ambițiilor moderne de dezvoltare și creștere a Turciei.
Podul Sultanul Selim este un pod suspendat care include căi pentru vehicule, căi ferate și trotuare pentru pietoni. Podul are o lungime totală de aproximativ 2.164 metri, cu o deschidere centrală de 1.408 metri, ceea ce îl face unul dintre cele mai lungi poduri suspendate din lume în ceea ce privește deschiderea centrală.
Este cel mai lat pod suspendat din lume, având o lățime de 59 de metri. Turnurile podului ating o înălțime de aproximativ 322 de metri, fiind printre cele mai înalte turnuri de pod din lume.
Podul dispune de 8 benzi de circulație pentru vehicule și 2 linii de cale ferată, permițând o capacitate mare de trafic.
Podul a fost construit pentru a alina traficul intens din Istanbul, oferind o nouă rută de traversare a Bosforului și conectând partea europeană a orașului cu cea asiatică. El facilitează legătura între autostrăzile din partea europeană și asiatică a Turciei, îmbunătățind accesul la rețelele de transport intern și internațional.
Prin îmbunătățirea infrastructurii de transport, podul stimulează dezvoltarea economică și comerțul, atât în Istanbul, cât și în regiunile conectate. Podul combină elemente de design inovatoare cu tehnologii avansate de construcție, punând accent pe rezistența la cutremure și pe durabilitate. Designul său, inclusiv turnurile înalte și elegante, îl face un simbol al skyline-ului Istanbulului.
Proiectul a luat în considerare aspecte legate de protecția mediului și sustenabilitate, încercând să minimizeze impactul asupra mediului natural și urban.
Numele podului, Sultanul Selim Yavuz, este un omagiu adus sultanului Selim I, un important lider otoman, reflectând legătura profundă a Turciei cu istoria și patrimoniul său cultural. Actualele autorități de la Ankara folosesc frecvent simbolisitica otomană în scop politic.
Construcția podului a influențat dezvoltarea urbană și imobiliară în zonele învecinate, ducând la noi oportunități și provocări pentru comunitățile locale, pe fondul creșterii prețurilor.
Cel de-al treilea pod peste Bosfor reprezintă un exemplu remarcabil de inginerie modernă, demonstrând capacitatea Turciei de a realiza proiecte de infrastructură de mare amploare, și joacă un rol esențial în strategia de dezvoltare urbană și economică a Istanbulului și a regiunilor adiacente.
Dezvoltare regională
Toate acestea, precum și conflictele militare active care au loc în apropierea Balcanilor (unul în Ucraina și altul între Israel și Palestina), vor duce la o creștere semnificativă a traficului de mărfuri prin Bulgaria în următorii ani. Îmbunătățirea conectivității între Bulgaria și România este esențială pentru a asigura cooperarea nord-sud. Problemele de trafic din partea de nord a Mării Negre și riscurile de securitate vor continua să influențeze creșterea traficului terestru de mărfuri prin Bulgaria și România în viitor. Din acest motiv, creșterea numărului de puncte de trecere a frontierei, construirea de noi poduri pe Dunăre și, nu în ultimul rând, aderarea preconizată a Bulgariei și României la Schengen vor duce la optimizarea rutelor de transport. Nu putem să nu menționăm faptul că construcția de poduri suplimentare peste Dunăre va aduce mari beneficii pentru turismul din România, Ucraina și Republica Moldova. Podurile vor permite sutelor de mii de turiști care călătoresc vara și iarna să traverseze convenabil și rapid granița româno-bulgară din ambele părți. Dar ele vor contribui și la dezvoltarea turismului în Moldova, care este o destinație turistică puțin recunoscută, dar cu potențial ridicat pentru cunoscătorii de vinuri de înaltă clasă și de turism rural.
Pe fluviul Dunărea, care traversează sau delimitează zece țări în drumul său de la izvoarele din Munții Pădurea Neagră (Germania) până la vărsarea în Marea Neagră (România și Ucraina), există numeroase poduri. Numărul exact al podurilor poate varia în funcție de noile construcții sau de dezafectările de poduri vechi. În general, podurile peste Dunăre sunt esențiale pentru conectivitatea regională, facilitând transportul rutier, feroviar și mixt între țările riverane.
Vechi și nou
După cum spuneam, pe segmentul româno-bulgar, există două poduri majore care conectează cele două țări. Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse este primul pod construit între România și Bulgaria peste Dunăre. A fost inaugurat în 1954 și servește atât traficului rutier, cât și celui feroviar. Conectează orașul Giurgiu din România cu Ruse din Bulgaria.
Podul Calafat-Vidin (Podul Nou al Prieteniei) a fost deschis traficului în 2013, conectează orașul Calafat din România cu Vidin din Bulgaria. Este un pod rutier și feroviar, care a fost proiectat pentru a îmbunătăți legăturile de transport între cele două țări și pentru a facilita accesul spre alte regiuni ale Europei.
În afara acestor poduri majore pe segmentul româno-bulgar, pe întregul curs al Dunării există multe alte poduri, inclusiv în Austria, unde Dunărea traversează capitala Viena, există numeroase poduri, atât pentru traficul urban, cât și pentru cel interurban.
În Ungaria, podurile din Budapesta sunt renumite pentru arhitectura lor, inclusiv Podul cu Lanțuri și Podul Elisabeta.
În Serbia, Podul Pancevo din Belgrad este un exemplu notabil. În Croația și Serbia, podurile conectează regiunile separat de râu, inclusiv podurile între Vukovar și Bačka Palanka.
În Slovacia, podurile peste Dunăre la Bratislava asigură conexiuni vitale pentru traficul național și internațional.
Strategie europeană
Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării (SUERD) reprezintă un cadru de cooperare între statele riverane Dunării, având ca scop promovarea dezvoltării durabile, a cooperării economice, sociale și culturale, precum și a protecției mediului în regiunea Dunării. În acest context, podurile peste Dunăre joacă un rol esențial în mai multe dimensiuni strategice.
Podurile îmbunătățesc legăturile comerciale între țările riverane, contribuind la creșterea economică și la integrarea piețelor. Ele contribuie la eficiența transportului de mărfuri și persoane, reducând costurile logistice și timpul de tranzit.
Podurile sunt parte integrantă a Rețelei Trans-Europene de Transport (TEN-T), care vizează dezvoltarea unei infrastructuri de transport pan-europene. Ele facilitează accesul populației la piețe, servicii educaționale și de sănătate, contribuind la reducerea disparităților regionale.
Podurile stimulează turismul transfrontalier și îmbunătățesc accesibilitatea și deschiderea regiunilor turistice, promovând patrimoniul cultural și natural al bazinului dunărean.
În caz de dezastre naturale sau alte urgențe, podurile asigură rute critice pentru intervenții rapide și eficiente.
Construcția de poduri noi include adesea tehnologii și materiale care îmbunătățesc rezistența la schimbările climatice și la dezastrele naturale.
Proiectele de construcție a podurilor moderne iau în considerare protecția habitatelor naturale și a biodiversității, minimizând impactul asupra ecosistemelor dunărene.
Prin îmbunătățirea infrastructurii pentru transportul pe căi navigabile și terestre, se reduc emisiile de CO2 prin favorizarea modalităților de transport mai puțin poluante.
Podurile mai sunt și simboluri ale cooperării transfrontaliere, în calitate de exemple tangibile ale cooperării și bunei vecinătăți între țările riverane Dunării.
Construcția și renovarea podurilor beneficiază adesea de finanțare europeană, reflectând angajamentul UE pentru conectivitate îmbunătățită și coeziune regională.
Podurile de-a lungul Dunării sunt pivotale pentru realizarea obiectivelor Strategiei UE pentru regiunea Dunării, reprezentând infrastructuri cheie pentru conectivitate, dezvoltare economică, coeziune socială, securitate, sustenabilitate și cooperare regională. Aceste structuri sprijină direct viziunea SUERD de a transforma bazinul dunărean într-o regiune mai prosperă, mai sigură și mai verde.
Pod între România și Ucraina
Construirea unui pod între România și Ucraina peste Dunăre este o idee care, din punct de vedere teoretic, ar putea aduce beneficii semnificative în ceea ce privește conectivitatea, cooperarea economică și integrarea regională. Cu toate acestea, viabilitatea unui astfel de proiect depinde de mai mulți factori.
Zona specifică unde ar putea fi construit podul necesită studii detaliate pentru a asigura că terenul și cursul de apă permit o astfel de construcție.
Acest pod ar avea un impact important asupra navigației, Dunărea fiind o rută de navigație importantă, și orice construcție ar trebui să țină cont de impactul asupra traficului fluvial.
Construcția unui pod presupune investiții semnificative, iar finanțarea ar trebui să fie asigurată prin surse interne, fonduri europene sau alte forme de investiții. Cel mai probabil Uniunea Europeană va finanța acest demers.
Printre beneficiile economice putem enumera creșterea comerțului, îmbunătățirea accesului la piețe și stimularea dezvoltării regionale.
Construcția unui pod ar necesita cooperare strânsă între România și Ucraina, precum și un acord politic și strategic. În contextul preocupărilor de securitate și a gestionării frontierelor, orice proiect de infrastructură transfrontalieră trebuie să țină cont de necesitățile de securitate ale ambelor țări.
Construcția unui pod între România și Ucraina ar implica navigarea prin complexitatea acordurilor internaționale și a reglementărilor privind cursurile de apă transfrontaliere.
Deși există potențial pentru beneficii economice și strategice, viabilitatea unui pod între România și Ucraina peste Dunăre depinde de o evaluare cuprinzătoare care să includă aspecte tehnice, economice, politice, de mediu și legale. Un astfel de proiect ar necesita studii de fezabilitate detaliate, finanțare solidă, acorduri bilaterale între țări și planuri de implementare bine structurate.
Construcția unui astfel de pod ar necesita evaluări detaliate ale locației, având în vedere aspectele geografice, economice, politice și de mediu.
În general, pentru a identifica locații potențiale pentru un nou pod între România și Ucraina, ar fi necesare studii de fezabilitate care să examineze proximitatea la centrele urbane sau la zonele cu potențial economic ridicat, impactul asupra navigației pe Dunăre și accesul la porturi, considerații legate de protecția mediului, în special în zonele protejate precum Delta Dunării, infrastructura existentă și necesitățile de conectare cu rețelele de transport existente.
Până în prezent, discuțiile și planurile pentru construcția de poduri peste Dunăre s-au concentrat mai mult pe legăturile între România și Bulgaria, ca parte a îmbunătățirii infrastructurii transfrontaliere în cadrul Uniunii Europene. O inițiativă similară între România și Ucraina ar necesita o colaborare strânsă între cele două țări, sprijin financiar și acorduri politice.
Exemplu românesc
Podul de la Brăila, cunoscut oficial ca Podul peste Dunăre de la Brăila sau Podul suspendat Brăila-Tulcea, este un proiect major de infrastructură în România, reprezentând unul dintre cele mai ambițioase proiecte de inginerie din țară. În momentul finalizării, este de așteptat să fie unul dintre cele mai lungi poduri suspendate din Europa. Iată câteva detalii cheie despre acest proiect:
Podul traversează Dunărea între Brăila și zona localității Jijila, în apropierea orașului Tulcea, conectând regiunile de nord-est și sud-est ale României.
El are drept scop îmbunătățirea conexiunilor de transport între regiunile Moldova și Dobrogea, reducând timpul de călătorie și facilitând accesul la portul Constanța. De asemenea, va ajuta la descongestionarea traficului pe podul de la Fetești-Cernavodă.
Podul are o lungime totală de aproximativ 1,97 km, cu o deschidere centrală de 1,12 km, ceea ce îl face unul dintre cele mai lungi poduri suspendate din Europa. Turnurile podului sunt înalte, permițând navigația liberă a navelor pe Dunăre.
Carosabilul podului este proiectat să suporte patru benzi de circulație (două pe fiecare direcție), plus trotuare pentru pietoni și bicicliști.
Lucrările la pod au început în 2018. Proiectul este finanțat parțial prin fonduri europene, în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM), și de guvernul român.
Proiectul este realizat de un consorțiu de companii, inclusiv unele cu experiență internațională în construcția de poduri suspendate.
Se așteaptă ca podul să stimuleze dezvoltarea economică în regiunile conectate, facilitând comerțul și accesul la piața muncii. Îmbunătățirea infrastructurii de transport este esențială pentru mobilitatea populației, având impact pozitiv asupra calității vieții.
Podul este un element cheie în coridorul de transport pan-european, contribuind la integrarea mai eficientă a României în rețeaua de transport europeană.
Podul este încă în construcție, cu progrese semnificative în ceea ce privește lucrările de infrastructură. Este important să se verifice sursele oficiale pentru cele mai recente informații referitoare la stadiul proiectului și la data estimată pentru finalizare.
Podul de la Brăila reprezintă o piesă centrală în strategia de dezvoltare a infrastructurii de transport din România, având potențialul de a transforma dinamic conexiunile regionale și de a contribui la creșterea economică și la coeziunea socială.
Prim-ministrul bulgar Nikolai Denkov a declarat recent că ţara sa ar putea să rateze termenul de 1 ianuarie 2025, data limită pe care şi-a propus-o pentru aderarea la zona monetară unică a Uniunii Europene. Acest anunț demonstrează slaba pregătire economică și instituțională a statului balcanic.
Reduta Euro
Data-ţintă pentru adoptarea euro „nu este sfântă”, a declarat Nikolai Denkov în timpul unui interviu acordat postului de radio bulgar Darik alături de vicepremierul Maria Gabriel, actuala şefă a diplomaţiei, care va deveni premier în locul lui conform acordului de rotaţie guvernamentală. Denkov nu a exclus posibilitatea ca intrarea în zona euro să se întâmple mai târziu – la 1 iulie 2025.
„Ceea ce este sfânt este să avem o direcţie clară şi să lucrăm la ea. Noi, cei din guvern, suntem convinşi că acest lucru este benefic pentru mediul de afaceri, pentru cetăţeni, pentru creşterea controlului asupra băncilor şi instituţiilor financiare”, a punctat Denkov.
Premierul a subliniat însă că actuala coaliţie aflată la putere face tot posibilul pentru a accelera procesul de aderare la euro.
Anul trecut, Bulgaria a renunţat la data ţintă pentru adoptarea euro, ianuarie 2024, deoarece rata inflaţiei nu a reuşit să îndeplinească standardul şi nu pusese încă în aplicare anumite modificări legislative.
„Data este atunci când sunt îndeplinite toate criteriile de la Maastricht. Poate că 1 ianuarie 2025 ar fi o dată posibilă”, declara vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, în februarie 2023.
Probleme energetice
Bulgaria înlocuieşte importurile de petrol ruseşti cu ţiţei din Kazahstan, Irak şi Tunisia, în ianuarie, potrivit traderilor şi datelor LSEG.
Bulgaria are o derogare de la un embargo al Uniunii Europene care îi permite să continue importurile maritime de petrol rusesc în 2024. Dar ţara a restricţionat exporturile tuturor produselor rafinate produse din ţiţei rusesc, începând cu această lună, ceea ce face aproape imposibil ca singura sa rafinărie să funcţioneze cu petrol rusesc şi a decis să oprească toate importurile de ţiţei rusesc, din martie.
Bulgaria cumpără petrol pentru a-şi alimenta rafinăria din Burgas, care are o capacitate de 190.000 de barili pe zi (bpd) şi este operată de grupul Lukoil din Rusia.
Bulgaria a fost al patrulea cel mai mare cumpărător de petrol rusesc pe mare în 2023, cumpărând peste 100.000 bpd. Dar, în această lună, niciun petrol din Rusia nu va ajunge în portul Burgas.
Întrucât Lukoil nu mai poate furniza rafinăriei din Burgas propriul său petrol Urals, trebuie să folosească petrol din altă parte, crescând costurile.
Rentabilitatea fabricii este, de asemenea, afectată de un impozit de 60% impus de guvernul Bulgariei asupra profiturilor rafinăriei.
Până acum, în ianuarie, Burgas urmează să primească două transporturi de 70.000 de tone de ţiţei KEBCO din Kazahstan, o cantitate de 76.000 de tone de Basrah Light, 50.000 de tone de CPC Blend şi 33.000 de tone de petrol din Tunisia, potrivit datelor LSEG.
KEBCO, un sortiment kazah exportat din porturile ruseşti cu aceeaşi calitate ca Urals, este cel mai probabil înlocuitor al petrolului rusesc în Bulgaria, au spus comercianţii, adăugând că oferta sa este limitată şi preţul este semnificativ mai mare decât pentru Urals.
Burgas este concepută pentru a procesa petrolul Urals şi în prezent poate funcţiona numai pe grad acru, ceea ce este dificil şi costisitor în UE, au spus traderii.
”Piaţa petrolului acid din Europa este limitată din cauza lipsei de petrol Urals şi Kurd”, a spus unul dintre traderi.
Exporturile de petrol din regiunea Kurdistan a Irakului au fost suspendate din primăvara trecută.
Lukoil a declarat că îşi revizuieşte strategia cu privire la activele din Bulgaria şi că ar lua în considerare vânzarea acestora.
Războiul cerealelor
Mai multe state din estul Uniunii Europene, inclusiv România, cer Comisiei Europene să impună taxe de import pentru cerealele din Ucraina, invocând concurenţa neloială, a declarat recent Ministerul Agriculturii de la Sofia.
Ministerul bulgar a precizat că miniştrii agriculturii din Bulgaria, Polonia, Ungaria, România şi Slovacia au trimis o scrisoare Comisiei Europene prin care solicită aceste măsuri, motivând că produsele agricole mai ieftine din Ucraina le afectează pieţele de export.
Cei cinci semnatari ai scrisorii se numără printre cele şase state membre ale UE care produc semnificativ mai mult grâu şi porumb decât au nevoie, ceea ce este esenţial pentru siguranţa alimentară europeană şi pentru suveranitatea strategică a UE, au arătat miniştrii din cele cinci ţări.
„Acesta este motivul pentru care Bruxelles-ul trebuie să introducă măsuri care să protejeze pieţele statelor membre care se învecinează cu Ucraina, ajutându-le în acelaşi timp să îşi folosească întregul potenţial de export”, se arată în scrisoarea semnată de cei cinci miniştri, printre care şi ministrul agriculturii din Ungaria, Istvan Nagy.
„Una dintre aceste (măsuri) ar putea fi introducerea de taxe de import pentru cele mai sensibile produse agricole”, se spune în scrisoare.
Dimensiunile mai mari ale exploataţiilor agricole din Ucraina fac ca exporturile de cereale ale ţării să fie mai ieftine, iar acest lucru îi obligă pe fermierii din UE să iasă de pe pieţele lor tradiţionale de export, au explicat miniştrii.
Fermierii din Bulgaria, Polonia, Ungaria, România şi Slovacia „au suferit prejudicii semnificative” de când UE a suspendat anul trecut cotele de import şi taxele vamale pentru cerealele din Ucraina, se plâng ei.
De asemenea, miniştrii solicită Comisiei Europene să examineze într-un raport dacă modul în care se face producţie în Ucraina este în conformitate cu standardele UE.
Plângerile au fost adresate comisarului european pentru comerţ, Valdis Dombrovskis, şi comisarului pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.
După invazia rusă din 2022, exporturile de cereale au fost o sursă – rară – de tensiune între Kiev şi vecinii săi din UE, deoarece Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia au devenit rute de tranzit alternative pentru cerealele ucrainene pentru a ajuta la compensarea exporturilor mai lente prin porturile ucrainene de la Marea Neagră. Fermierii din aceste ţări au protestat faţă de aceste transporturi, susţinând că acestea distorsionează pieţele locale.
Polonia, Slovacia şi Ungaria au anunţat restricţii asupra importurilor de cereale ucrainene în septembrie anul trecut, după ce Comisia Europeană a decis să nu prelungească interdicţia privind importurile în cele cinci ţări vecine ale Ucrainei din UE. Toate cele trei interdicţii se aplică doar importurilor interne şi nu afectează tranzitul către pieţele de desfacere.
Ucraina a răspuns prin depunerea unei plângeri la Organizaţia Mondială a Comerţului împotriva celor trei ţări, în timp ce alţi membri ai UE au condamnat măsurile unilaterale.
Problemele Mării Negre
Ministrul adjunct al apărării din Bulgaria, Atanas Zaprianov, a semnat alături de ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr, la Istanbul, Memorandumul de Înţelegere privind constituirea grupului operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră, împreună cu ministrul turc al apărării, Yaşhar Güle. Prin lansarea MCM Black Sea demonstrăm solidaritatea şi angajamentul nostru comun în contracararea ameninţărilor minelor marine care plutesc în derivă în Marea Neagră, a precizat ministrul, adăugând că ”agresivitatea şi dispreţul Federaţiei Ruse faţă de normele de drept internaţional fac din Marea Neagră nu doar o problemă regională, ci una cu implicaţii globale”.
Am semnat, la Istanbul, Memorandumul de Înţelegere privind constituirea grupului operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră – MCM Black Sea, împreună cu ministrul turc al apărării, Yaşhar Güle, şi ministrul adjunct al apărării din Bulgaria, Atanas Zaprianov”, anunţă ministrul Angel Tîlvăr pe Facebook.
”Concretizarea acestui proiect a fost una dintre priorităţile mandatului meu, pentru că este responsabilitatea noastră, ca state riverane şi membri ai NATO, să depunem toate eforturile pentru siguranţa Mării Negre, cu sprijinul şi implicarea aliaţilor noştri. Prin lansarea MCM Black Sea demonstrăm solidaritatea şi angajamentul nostru comun în contracararea ameninţărilor minelor marine care plutesc în derivă în Marea Neagră. Agresivitatea şi dispreţul Federaţiei Ruse faţă de normele de drept internaţional fac din Marea Neagră nu doar o problemă regională, ci una cu implicaţii globale”, a arătat ministrul român.
Tîlvăr afirmă că ”aşteaptă cu încredere implicarea, pe viitor, a partenerilor NATO riverani, Grupurilor Navale Permanente ale NATO şi a altor state aliate, pentru a consolida cooperarea şi interoperabilitatea în asigurarea securităţii Mării Negre şi a regiunii Euro-Atlantice”.
În abordarea problematicii esenţiale a securităţii Mării Negre, Angel Tîlvăr a afirmat că şi alte iniţiative, precum misiunile de Poliţie Aeriană ale NATO, au un rol important în menţinerea securităţii regionale, potrivit Ministerului Apărării. ”Doresc să îmi exprim aprecierea sinceră faţă de valorosul nostru aliat, Turcia, pentru dislocarea recentă a patru aeronave F-16 şi a 80 de militari la una dintre principalele noastre baze aeriene”, a spus ministrul Tîlvăr.
Oficialul român a subliniat ca trebuie menţinută toată atenţia NATO asupra evoluţiilor de securitate din regiunea Mării Negre unde, împotriva normelor dreptului internaţional, Federaţia Rusă continuă atacurile nediscriminatorii care vizează infrastructura civilă ucraineană, fiind produse distrugeri semnificative, cu impact major asupra populaţiei civile, mai transmite Ministerul bulgar al Apărării.
Problema Schengen
Comisia Europeană a refuzat recent să comenteze în legătură cu o propunere de ridicare a controalelor la frontiera terestră între Bulgaria, România şi Grecia, propunere făcută de mai mulţi politicieni din cele trei ţări într-o scrisoare adresată ministrului grec al migraţiei şi azilului Dimitris Kairidis. „Cu siguranţă nu vom face comentarii despre conţinutul unei scrisori care nici nu ne-a fost adresată şi pe care nici nu am văzut-o. Funcţionarea Schengen, rolul sau partea Schengen care se aplică în prezent României şi Bulgariei este foarte bine cunoscută, adaptările la ceea ce a fost agreat de toate statele membre sunt de asemenea foarte bine cunoscute – aceasta este situaţia în care ne aflăm, nu vom face speculaţii despre nimic care ar putea depăşi asta până când vor fi luate alte decizii. Aşa cum ştiţi foarte bine, măsurile care au fost luate au necesitat ceva timp şi au presupus negocieri între statele membre şi astfel suntem acum într-o nouă situaţie care a relaxat controalele frontaliere până la un punct pentru anumite tipuri de călătorii către restul Uniunii Europene”, a declarat purtătorul de cuvânt principal al Comisiei Europene, Eric Mamer. Colega sa Anitta Hipper a adăugat că „la finalul anului trecut, practic pe 30 decembrie, Consiliul a convenit cu unanimitate cu privire la aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen”. ”Este o realizare uriaşă şi salutăm faptul că Bulgaria şi Romania vor începe să aplice acquis-ul Schengen integral de la 31 martie (pentru frontierele aeriene şi maritime, n.red.). Ridicarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime va avea loc la 31 martie şi acesta ca urmare a muncii foarte intense depuse de România şi Bulgaria şi de asemenea datorită angajamentului şi deciziei lor politice”, a spus Hipper. Eurodeputaţii Vlad Gheorghe, Dacian Cioloş (România) şi Georgios Kyrtsos (Grecia) şi parlamentarul bulgar Daniel Lorer i-au trimis o scrisoare comună ministrului imigraţiei şi azilului din Grecia în care îi recomandau acestuia să propună, în cadrul reuniunii informale a miniştrilor justiţiei şi afacerilor interne desfăşurate joi şi vineri la Bruxelles, ridicarea controlului la frontiera terestră Schengen dintre România, Bulgaria şi Grecia. Semnatarii au adus în atenţia ministrului Dimitris Kairidis mai multe argumente pentru care consideră că acest apel este oportun şi prin care solicită ridicarea controalelor cât mai rapid. „În primul rând, din 2011, Comisia Europeană reiterează sistematic că Bulgaria şi România sunt pregătite pentru aderarea deplină la Schengen. În al doilea rând, Parlamentul European a emis numeroase rezoluţii şi rapoarte prin care solicită aderarea deplină la Schengen, care au fost susţinute de majoritatea absolută a Camerei”, susţineau semnatarii scrisorii. Un alt argument prezentat de ei este acela că reprezentanţii sectoarelor turismului grec şi HORECA cer ridicarea controlului la frontierele terestre pentru a facilita sosirea turiştilor români şi bulgari în Grecia. Aceasta ar deveni un factor foarte important al dezvoltării economice, în special în părţile de nord ale Greciei, cu condiţia ca graniţa terestră să devină complet deschisă înainte de perioada estivală. În al patrulea rând, în momentul de faţă controalele la frontierele terestre dintre cele trei ţări care se află oficial în spaţiul Schengen aduc încă pierderi uriaşe companiilor de transport şi turiştilor, în ceea ce priveşte costurile de călătorie, câştigurile financiare ratate şi timpul. Acesta este un factor pe care nu-l putem subestima în contextul crizei economice şi inflaţiei fără precedent. ”În al cincilea rând, ridicarea frontierei ar îmbunătăţi imediat parametrii de mediu ai zonelor în cauză, contribuind astfel la obiectivul UE de reducere a emisiilor de CO2, a poluării aerului şi a bolilor conexe”, se menţiona în scrisoare.
Decizie istorică
Comisia Europeană salută decizia „istorică” a Consiliului UE de a accepta, începând cu martie 2024, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen într-o primă etapă, cu graniţele aeriene şi maritime, şi spune că în 2024 vor continua negocierile pentru renunţarea la controale şi pentru graniţele terestre, o decizie în acest sens fiind aşteptată „într-un termen rezonabil”. Comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, se aşteaptă chiar ca acest lucru să se întâmple în cursul anului viitor.
„Comisia salută decizia unanimă de astăzi a Consiliului de a primi România şi Bulgaria în spaţiul Schengen, ridicarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime începând cu martie 2024. Aderarea lor va stimula călătoriile, comerţul şi turismul şi va consolida şi mai mult piaţa internă”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
„Ziua de astăzi marchează un moment istoric pentru Bulgaria şi România. Şi o zi de mare mândrie pentru cetăţenii români şi bulgari. Începând cu luna martie, aceştia vor putea să traverseze liber frontierele interne maritime şi aeriene, fără controale la frontieră. Acesta este un mare pas înainte pentru ambele ţări şi pentru spaţiul Schengen în ansamblu. Felicitări Bulgariei şi României: această mare realizare este posibilă datorită muncii, angajamentului şi perseverenţei voastre. Datorită vouă, spaţiul Schengen va deveni şi mai puternic, în beneficiul tuturor cetăţenilor UE”, a declarat preşedinta Comsiei Europene, Ursula von der Leyen, citată în comunicat.
„Discuţiile privind o nouă decizie de ridicare a controalelor la frontierele terestre vor continua în 2024”, dă asigurări executivul european, în condiţiile în care Ministerul de Interne de la Viena a transmis că în prezent nu există astfel de negocieri şi, prin urmare, nu există nici o dată fermă pentru aplicarea facilităţilor Schengen la transportul terestru. „Se aşteaptă ca o decizie a Consiliului în această privinţă (ridicarea controalelor la frontierele terestre – n.r.) să fie luată într-un termen rezonabil”, spune Comisia Europeană în comunicat.
Comisiarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, este chiar mai optimistă. Ea spune că integrarea deplină în Schengen a României şi Bulgariei ar putea veni chiar în 2024. Este anul în care vor fi alegeri europene, iar din toamnă va funcţiona probabil o nouă Comisie Europeană.
„Salut decizia unanimă a statelor membre de a invita România şi Bulgaria în spaţiul Schengen. Această decizie istorică a Consiliului vine după 13 ani de blocaj şi este rezultatul angajamentului politic şi al determinării. Este un pas înainte crucial care va permite cetăţenilor şi întreprinderilor să beneficieze pe deplin de drepturile lor la libera circulaţie, pe calea aerului şi pe mare. Sunt convinsă că, anul viitor, Consiliul va fi, de asemenea, în măsură să decidă cu privire la ridicarea controalelor la frontierele terestre. Voi continua să sprijin în mod activ acest proces crucial pentru Europa”, promite Ylva Johansson, comisar pentru afaceri interne, citată în comunicatul CE.
Condiții austriece
Una dintre condiţiile puse de Austria pentru a-şi ridica veto-ul în privinţa aderării României şi Bulgariei la Schengen pare să fi fost acceptată. „Pentru a ajuta Bulgaria şi România să protejeze frontierele externe ale Uniunii, se va continua să se acorde sprijin financiar substanţial şi asistenţă Frontex. În acelaşi timp, proiectele-pilot dezvoltate de Bulgaria şi România la frontierele externe s-au dovedit eficiente şi ar trebui să fie transformate în acorduri mai structurale”, spune Comisia Europeană arătând astfel care sunt „următoarele etape”.
Bulgaria şi România sunt pregătite să adere la spaţiul Schengen, spune Comisia Europeană, care a recomandat în repetate rânduri includerea celor două ţări în Schengen arătând că îndeplinesc toate condiţiile tehnice.
În 2011, Comisia a confirmat pentru prima dată că atât Bulgaria, cât şi România sunt pregătite să devină parte a spaţiului Schengen fără controale la frontierele interne. De atunci, Bulgaria şi România au continuat să demonstreze că îndeplinesc condiţiile pentru a deveni membre Schengen. Acest lucru a fost reconfirmat de trei misiuni de constatare la frontierele externe ale Bulgariei şi României, în 2022 şi 2023.
De asemenea, Comisia a lansat proiecte-pilot cu România şi Bulgaria în martie 2023 pentru a stimula gestionarea frontierelor externe, a consolida cooperarea cu ţările vecine şi a asigura proceduri rapide de azil şi de returnare, arată comunicatul de la Bruxelles.
Şi Spaţiul Schengen este pregătit să primească România şi Bulgaria, susţine CE. În ultimul deceniu, UE a depus eforturi pentru a consolida arhitectura care protejează spaţiul fără controale la frontierele interne. Au fost introduse o serie de măsuri în domeniul securităţii şi al cooperării poliţieneşti şi judiciare pentru a se asigura că UE rămâne puternică în faţa ameninţărilor la adresa securităţii. În prezent, spaţiul Schengen este susţinut şi de un nou model de administrare, de un nou mecanism de evaluare şi de un ciclu anual de raportare şi monitorizare. Eforturile comune depuse în ultimii ani au făcut ca spaţiul Schengen să fie mai puternic şi mai rezistent, arată Comisia Europeană.
Ce înseamnă Schengen
Spaţiul Schengen de liberă circulaţie al Europei este una dintre cele mai mari realizări ale sale şi una dintre cele mai preţuite de cetăţenii UE. Ceea ce a început ca un proiect interguvernamental între cinci state membre în 1985 – Franţa, Germania, Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg – s-a extins treptat, de-a lungul a şapte etape de extindere, pentru a deveni ceea ce este astăzi cel mai mare spaţiu de liberă circulaţie din lume.
Beneficiile eliminării frontierelor interne rămân la fel de convingătoare şi astăzi ca şi în 1985, consideră Comisia Europeană.
Spaţiul Schengen este parte integrantă a cadrului juridic al UE. Conform tratatelor, toate statele membre ale UE trebuie să devină, atunci când sunt pregătite, membri cu drepturi depline ai spaţiului Schengen. Acesta este atât un drept, cât şi o obligaţie.
În prezent, spaţiul Schengen cuprinde 27 de ţări şi se întinde pe o suprafaţă de 4 milioane de kilometri pătraţi, cu o populaţie de aproape 420 de milioane de persoane.
Cu România şi Bulgaria, spaţiul Schengen va creşte la 4,5 milioane de kilometri pătraţi, cu o populaţie de 450 de milioane de locuitori, menţionează comunicatul executivului european.
„Atât Bulgaria, cât şi România s-au dovedit a avea un istoric exemplar în ceea ce priveşte punerea în aplicare (a reglementărilor Schengen – n.r). Cu România şi Bulgaria, Schengen devine şi mai puternic. Misiunile voluntare de investigare din 2022 în Bulgaria şi România şi cea mai recentă misiune din 2023 în Bulgaria nu au făcut decât să le întărească gradul de pregătire”, afirmă Comisia Europeană.
Semnal strategic
Odată cu intrarea României şi Bulgariei în Schegen, este a noua etapă de extindere a spaţiului, ceea ce confirmă şi consolidează atât încrederea reciprocă, cât şi unitatea dintre statele membre pe care se bazează Schengen şi va contribui la progresul acestui proiect esenţial.
„Aceasta va face Uniunea mai puternică prin protecţia consolidată a frontierelor noastre externe comune şi printr-o cooperare poliţienească eficientă – mai prosperă prin eliminarea timpului pierdut la frontiere şi prin facilitarea contactelor între persoane şi întreprinderi – şi mai atractivă prin extinderea semnificativă a celui mai mare spaţiu comun fără controale la frontierele interne din lume”, arată executivul european.
„Decizia istorică luată astăzi de Consiliu este o dovadă puternică a unităţii de scop şi de spirit a UE. Aderarea României şi a Bulgariei va face Schengen mai puternic – consolidând această „bijuterie a coroanei” atât de emblematică pentru modul nostru de viaţă european, în beneficiul pieţei interne, al economiilor noastre şi al cetăţenilor europeni de pretutindeni. Felicit din toată inima ambele ţări pentru toată munca depusă pentru a ajunge aici – aceasta este o realizare a dumneavoastră, care nu este doar meritată, ci şi aşteptată cu mult timp în urmă. Şi vom continua să parcurgem împreună fiecare pas al drumului înainte”, a transmis Margaritis Schinas, vicepreşedinte al Comisiei Europene.
Parlamentul olandez a aprobat poziţia guvernului ţării în favoarea aderării Bulgariei ca membru cu drepturi depline la spaţiul fără frontiere Schengen, a anunţat triunfător vineri, ministrul bulgar de interne Kalin Stoianov.
Război politic intern la Viena
Analiștii politici consideră că partidul condus de cancelarul Austriei, Karl Nehammer, încearcă să fure tema migraţiei de la partidul de extremă dreaptă, astfel se explică refuzul de a accepta România în spaţiul Schengen. Totuşi, Austria ar putea accepta ca România şi Bulgaria să adere la spaţiul Schengen mai întâi cu aeroporturile, apoi terestru, negocierile europene fiind în plină desfăşurare.
Mihai Răzvan Ungureanu a fost întrebat în emisiunea Insider politic, difuzată la Prima TV, dacă a depistat influenţe subterane ale Moscovei în refuzul Austriei de accepta România în spaţiul Schengen.
”Nu cred că trebuie să mergem în măruntaiele unor teorii conspiraţioniste. A fost opţiunea de politică internă a guvernului de coaliţie de la Viena. Practic, preşedintele celui mai important partid din coaliţie, cancelarul Nehammer, uitându-se la alegerile generale de anul viitor, încearcă să fure tema migraţiei de la partidul de extremă dreaptă FPÖ (Partidul Libertăţii). A riscat foarte mult, e greu să apreciem care vor fi efectele electorale, eu unul le prevăd diminuate. S-a văzut în alegerile de land de anul acesta că tema migraţiei n-a funcţionat, chiar dacă a fost asumată de ÖVP – partidul cancelarului Nehammer. Cred că efectele electorale nu vor aduce un mare câştig pentru ÖVP, care a pierdut mult în alegerile de landuri. Social-democraţii nu prea există şi vine puternic din urmă partidul de extremă dreapta – care e mult mai credibil când vorbeşte de interzicerea sau micşorare capacităţii de absorbţie a migranţilor în Austria – faţă de ÖVP, care până acum părea să fie stâlpul europenităţii”, a spus Mihai Răzvan Ungureanu la Prima TV.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, referitor la aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen, că nu vrea ca lumea să creadă că „suntem la un mic pas de un rezultat favorabil pentru România”.
„Dosarul Schengen este un dosar european care nu a mers aşa cum a trebuit. În cazul nostru, anul trecut, cam tot la începutul iernii, Austria a refuzat să acorde un vot pentru intrarea României în Schengen. De atunci toată lumea negociază pe absolut toate palierele. Acum a apărut o oarecare flexibilizare a poziţiei austriece, însă vreau să fim foarte sincer aici mai este cale lungă şi este nevoie de multe negocieri şi multe discuţii. Aici intervin sigur ministerele, Externele, Internele şi reprezentanţa noastră din Bruxelles care s-a implicat exemplar în toate discuţiile. Nu vreau să creadă cineva că suntem la un mic pas de un rezultat favorabil pentru România. Este nevoie de foarte, foarte multe negocieri în continuare”, a afirmat Klaus Iohannis, înainte de a participa la Summitul Uniunea Europeană-Balcanii de Vest de la
Guvernul olandez a informat Parlamentul de la Haga că sprijină intrarea Bulgariei în Schengen, a anunţat vineri ambasadoarea Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti, Willemijn van Haaften.
Olanda, alături de Austria, s-a opus în urmă cu un an intării Bulgariei în spaţiul de liberă circulaţie, în timp ce România s-a lovit numai de veto-ul Vienei. România şi Bulgaria şi-au depus însă candidatura împreună pentru aderarea la Schengen, astfel că cele două ţări sunt privite „la pachet”.
Acuzații dure
”Ca bulgar, cred că aşa-numitele condiţii speciale sunt inacceptabile şi nejustificate. Bulgarii sunt obosiţi şi afectaţi de standardele duble faţă de ei ca europeni. Vorbind ca politician, cred că această discuţie din Austria nu este îndreptată către Bulgaria şi România, ci către societatea austriacă. Despre ce condiţii vorbim, când ţara noastră îşi îndeplineşte oricum toate angajamentele de protecţie a frontierelor? Şi acestea nu sunt cuvintele mele, ci ale tuturor instituţiilor europene, ale fiecăreia dintre ele. În acest sens, nu există noi angajamente pentru noi. Îndeplinim deja cerinţele Austriei”, a declarat Novakov, citat de mass-media.
El a afirmat că acest comportament al Austriei este mai degrabă rezultatul proceselor politice interne.
Austria cerea Comisiei Europene o triplare a numărului de poliţişti de frontieră şi fonduri pentru infrastructura de protecţie a frontierelor. În plus, Austria solicită controale întărite la frontierele terestre, precum şi preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni.
Europarlamentarul bulgar Andrey Novakov a îndemnat anterior Bulgaria şi România să elimine barierele la punctele comune de trecere a frontierei, în semn de protest dacă li se va refuza în continuare aderarea la spaţiul Schengen, informează BTA, citată de mass-media de la București.
„Propunerea mea este acea ca, în situaţia în care nu vom intra în Schengen, să rezolvăm în mod bilateral controalele la frontieră între Bulgaria şi România şi să ridicăm barierele (între cele două ţări) fără a încălca legislaţia europeană. Acest lucru este posibil şi ar trebui să îl facem, inclusiv în semn de protest”, a declarat joi Novakov la un forum pe transport, digitalizare, oraşe inteligente şi securitatea alimentară, organizat la Sofia. Evenimentul est organizat de dir.bg şi 3E News. Agenţia de presă BTA este partener media la acest forum.
Andrey Novakov a subliniat că nu sunt multe poduri peste Dunăre între Bulgaria şi România pentru că strategia României este aceea de a-şi dezvolta infrastructura spre vest, în direcţia Ungariei, şi nu în sud, spre Bulgaria. Pe de altă parte, principalele oraşe bulgare de la Dunăre sunt mai mici decât oraşele româneşti şi există o lipsă de interes în conectarea lor, crede Novakov. Potrivit europarlamentarului, există bani pentru construcţia de poduri peste Dunăre, însă nu există dorinţă pentru construcţia lor. Bulgaria ar trebui să convingă România că au o ţară membră UE şi la sud şi astfel de infrastructura ar fi în interesul său.
Demers regional
La rândul lor, consilierii locali din Giurgiu şi Ruse au semnat recent, în cadrul unei şedinţe comune româno-bulgare, o declaraţie comună şi o scrisoare cu privire la importanţa aderării la Spaţiul Schengen ce va fi transmisă premierilor şi miniştrilor afacerilor externe din cele două ţări
„La 16 ani distanţă de la aderarea simultană la Uniunea Europeană, la mai bine de două decenii de cooperare care au generat dezvoltarea şi modernizarea celor două comunităţi, iată-ne astăzi, împreună, într-o simbioză care ne caracterizează, pe o traiectorie comună către Spaţiul Schengen, drum cu prioritate, intersecţie cu o serie de oportunităţi de neratat pentru Euroregiune. Adresăm astăzi o scrisoare celor două Guverne pentru că eticheta de state Schengen ar aduce României şi Bulgariei noi oportunităţi şi pentru că cetăţenii au dreptul la o bună guvernare! Aşa cum ne asumăm în declaraţia comună, împreună trebuie să ne constituim într-o voce comună care spune că cele două ţări au nevoie şi merită să intre în spaţiul Schengen!”, a declarat primarul municipiului Giurgiu, Adrian Anghelescu.
„Conectivitatea noastră nu este decisă de preşedinţi, prim-miniştri sau lideri UE. Conexiunea noastră vine destul de natural de la individ la individ, din prietenie, contactele noastre zilnice şi munca noastră împreună. De ani de zile, Ruse şi Giurgiu au arătat în mod continuu cum pot fi înlăturate barierele prin dialog şi parteneriat. Între noi, ca cetăţeni de ambele părţi ale graniţei, s-a creat o legătură atât de puternică încât politicienii şi administratorii trebuie să parcurgă acum o serie de paşi pentru a o transforma în documente”, a afirmat primarul municipiului Ruse, Pencho Milkov, de la tribuna Ateneului ‘Nicolae Bălănescu’.
Şi directorul executiv al Asociaţiei Euroregiunea Danubius, Lili Gancheva, a declarat că formula succesului acestui demers constă în încredere, acceptare şi continuitate. „După cum se spune în Declaraţia Comună pe care o susţinem, cred că cheia succesului este să fim împreună pentru că aşa putem forma o voce comună pentru a fi auziţi! Merităm şi ar trebui să fim în Spaţiul Schengen!”, a afirmat Lili Gancheva.
În scrisoarea comună, semnată de toţi consilierii municipali din Giurgiu şi Ruse şi care va fi înaintată premierului României, Marcel Ciolacu, şi premierului Republicii Bulgare, Nikolai Denkov, precum şi miniştrilor afacerilor externe din cele două ţări, se subliniază faptul că aderarea la spaţiul Schengen este „esenţială pentru schimbarea pe care o va aduce în regiune”.
Reformă politică
Într-un demers menit să faciliteze aderarea la spațiul Schengen, Consiliul Judiciar Suprem al Bulgariei a votat pentru demiterea controversatului procuror-şef Ivan Gheşev, considerat de mulţi bulgari drept un apărător de frunte al capilor mafiei din ţară şi un obstacol cheie în calea instaurării statului de drept, relata anterior POLITICO.
Consiliul Judiciar Suprem, care este cea mai înaltă autoritate judiciară din Bulgaria, a declarat că a votat cu 16 voturi la 4 pentru demiterea acestuia. Decizia de demitere a acestuia este acum transmisă preşedintelui Rumen Radev, care trebuie să o aprobe, dar nu are un termen limită pentru a face acest lucru.
Anterior deciziei Consiliului Judiciar Suprem, Gheşev avusese o apariţie la televiziunea naţională şi a refuzat să demisioneze, atacâdu-şi rivalii din parlament pe care i-a numit „gunoi politic”.
Gheşev s-a confruntat cu presiuni pentru a demisiona ca urmare a acuzaţiilor că o explozie care a avut loc lângă vehiculul său, la începutul lunii mai, descrisă drept o „tentativă de asasinat”, a fost de fapt o înscenare.
Noul guvern al Bulgariei, care a preluat puterea la începutul acestei luni, a promis să pună ţara pe o traiectorie către normele democratice ale UE. Timp de mulţi ani, Bulgaria a fost considerată un „stat capturat”, în care oligarhii şi protectorii lor politici au operat efectiv în impunitate, în colaborare cu grupurile de crimă organizată. Rolul lui Gheşev – poreclit „Şapcă” – este deosebit de sensibil. În timpul protestelor masive antimafia din 2020, el a fost indicat ca fiind figura centrală din sistemul judiciar care face în aşa fel încât să se asigure că niciun lider important nu este adus vreodată în faţa justiţiei. Acesta a intrat însă în conflict deschis cu foşti aliaţi, inclusiv cu fostul prim-ministru Boiko Borissov.
Confruntat cu plecarea iminentă, Gheşev şi-a acuzat duşmanii că încearcă să-l asasineze şi a început să facă dezvăluiri despre o serie de anchete care au fost ascunse – inclusiv un caz de spălare de bani în care este implicat Borissov şi achiziţionarea unei proprietăţi scumpe în Barcelona. Preşedintele Radev, care provine din rândurile socialiştilor, are puteri limitate pentru a se opune deciziilor Consiliului Judiciar Suprem, dar ar putea întârzia plecarea lui Gheşev pentru a-i permite acestuia să creeze probleme noului guvern. Radev adoptă o poziţie blândă faţă de Rusia şi este ostil noului guvern reformator condus de premierul Nikolai Denkov, care s-a angajat să adopte o poziţie mai deschis pro-NATO şi pro-Ucraina.
