de Anatol Terzi | iul. 6, 2011 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Cea de-a VII-a rundă de negocieri asupra Acordului de Asociere între R. Moldova şi Uniunea Europeană a avut loc marţi, la Bruxelles. Delegaţia Republicii Moldova a fost condusă de viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Natalia Gherman, iar cea a Uniunii Europene de către Directorul executiv pentru Europa şi Asia Centrală în cadrul Serviciului European pentru Acţiune Externă, Miroslav Lajcak. Părţile au constatat un nou progres în ce priveşte negocierea Preambulului, Obiectivelor şi Principiilor Generale ale Acordului, inclusiv prevederile Instituţionale, Generale şi Finale, fiind atins un acord provizoriu referitor la dimensiunea parlamentară şi cea în domeniul cooperării cu societatea civilă. De asemenea, au avansat negocierile la Capitolul Justiţie, Libertate şi Securitate, fiind aproape de atingerea unui acord provizoriu. Au continuat negocierile asupra a 3 capitole din cele 24 la compartimentul Cooperarea Economică, Sectorială şi Financiară. Delegaţiile au avut un schimb de informaţii referitor procesul de pregătire pentru lansarea negocierilor privind crearea Zonei de Comerţ Liber, Aprofundat şi Cuprinzător, partea moldovenească salutînd aprobarea mandatului Comisiei Europene de către Consiliul UE. Delegaţia UE, la rîndul său, a luat notă de cel de-al doilea raport de progres prezentat la 30 iunie curent de către autorităţile de la Chişinău. La finalul rundei, s-a convenit ca următoarea rundă de negocieri să fie stabilită pentru toamna anului curent la Chişinău, între timp părţile vor continua discuţiile în cadrul Grupurilor de lucru prin intermediul videoconferinţelor. KARADENIZ PRESS aminteşte că Herman Van Rompuy, Preşedinte al Consiliului European, efectuează miercuri, 6 iulie, o vizită oficială în Republica Moldova.
de Anatol Terzi | mai 31, 2011 | România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ministerul Afacerilor Externe şi-a exprimat preocuparea faţă de găzduirea aşa-zisei „Reprezentanţe a ţinutului secuiesc” în „Casa Regiunilor Maghiare” de la Bruxelles şi a solicitat clarificări în acest sens autorităţilor ungare. Aceste informaţii au fost comunicate marţi, la Bucureşti, ambasadorului Republicii Ungare la Bucureşti, Oszkár Füzes, care a fost convocat la sediul MAE. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe a arătat că, în spiritul relaţiei de parteneriat strategic dintre cele două ţări, se aşteaptă ca niciun oficial ungar să nu participe la evenimentul de lansare a aşa-zisei „Reprezentanţe a ţinutului secuiesc”. Cu toate acestea, inaugurarea propriu-zisă a reprezentanţei aşa- zisului ţinutului secuiesc va avea loc miercuri. Consiliile judeţene Harghita şi Covasna vor suporta cheltuielile aferente funcţionării biroului, care le este pus gratis la dispoziţie de Casa Regiunilor Ungariei la Bruxelles. „Autonomia nu lezează unitatea statului român, dar repet acesta este un birou de lobby. Chiar dacă ar fi vorba despre declararea autonomiei, nu se face la Bruxelles, nu cu un birou de lobby, ci parlamentul României va vota acest lucru şi parlamenul României va vota pentru că e în interesul României” a declarat pentru TVR Csaba Sogor, europarlamentar UDMR. Conducerea grupului Popular European refuză să deconteze cheltuielile deputaţilor maghiari pentru invitaţii şi afişe care anunţă deschiderea reprezentanţei ţinutului secuiesc la Bruxelles – au declarat pentru TVR surse de la vârful PPE. Liderul popular-europenilor, Joseph Daul, se delimitează de gestul deputaţilor maghiari de a susţine deschiderea reprezentanţei ţinutului secuiesc. Într-un scurt comunicat, Daul subliniază că grupul nu e în niciun fel implicat, e vorba doar de o acţiune personală a europarlamentarilor maghiari. Anterior, MAE anunţase că va fi considerată regretabilă orice acţiune care ar viza inaugurarea unei „reprezentanţe” a unei aşa-zise „unităţi administrativ-teritoriale” din România care nu există şi nu are fundament constituţional sau legal, declară Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat referitor la deschiderea la Bruxelles a unei reprezentanţe a “ţinutului secuiesc”. Potrivit practicii la nivel UE, unităţi teritorial-administrative recunoscute, din statele membre, pot să îşi deschidă birouri de reprezentare la Bruxelles, în vederea promovării intereselor lor la nivel european. România încurajează o reprezentare activă la nivel european, a tuturor entităţilor administrative, legal constituite, care pot aduce un plus de valoare la aprofundarea integrării europene, cu respectarea deplină a legislaţiei naţionale. MAE precizează că a întreprins demersuri în direcţia clarificării acestei situaţii încă de la momentul apariţiei primelor informaţii în acest sens şi va acţiona, potrivit competenţelor sale, pentru a se asigura că normele relevante sunt respectate. În prezent, la Bruxelles îşi desfăşoară activitatea următoarele birouri care au competenţe de reprezentare a autorităţilor locale din România:
-Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România, organizaţie non-guvernamentală care reuneşte, pe baza liberului consimţământ, toate consiliile judeţene din ţara noastră;
-Biroul de la Bruxelles al Asociaţiilor Municipiilor din România, care asigură reprezentarea acestei asociaţii şi participarea la Consiliul European al Municipalităţilor şi Regiunilor;
-Agenţia pentru Dezvoltare Regională, Centru care are ca obiectiv promovarea activă a şase judeţe (Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş si Sibiu), în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă şi competitivitate economică.
-Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est.
KARADENIZ PRESS reaminteşte ca trei europarlamentari UDMR, în frunte cu vicepreşedintele Parlamentului European Tokes Laszlo vor să deschidă o reprezentanţă a ţinutului secuiesc la Bruxelles. Cei trei au lansat o invitaţie eurodeputaţilor şi presei. Evenimentul ar urma să aibă loc pe 31 mai, în Parlamentul European. Invitaţia poartă sigla grupului PPE din care face parte şi PDL. Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, susţine că Guvernul trebuie să adopte o poziţie fermă în legătură cu deschiderea reprezentanţei ţinutului secuiesc la Bruxelles, eveniment anunţat din aprilie, şi care va fi organizat de doi eurodeputaţi UDMR şi de Laszlo Tokes la finele lunii mai. “Iniţiativa a doi europarlamentari UDMR şi europarlamentarului independent Laszlo Tokes de a deschide, marţi, 31 mai, o ‘reprezentanţă a ţinutului secuiesc’ la Bruxelles reprezintă o situaţie îngrjorătoare care a ieşit din firescul atitudinilor şi abordărilor normale într-un stat de drept. Faptul domnul Tokes şi ceilalţi doi europarlamentari UDMR au lansat deja invitaţii pentru eveniment, poate fi considerat chiar o provocare. Deşi cred că în acest moment este necesară o abordare calmă şi raţională, consider că Executivul României trebuie să adopte fermă, tranşantă, lipsită de orice echivoc pe acest subiect. Doresc să amintesc faptul că în articolul 1, alineatul 1, Constituţia României precizează că ţara noastră este un ’stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil’”, se arată într-un comunicat remis joi de Mircea Geoană.
de Anatol Terzi | mai 27, 2011 | România, Uncategorized @ro
MAE consideră regretabilă orice acţiune care ar viza inaugurarea unei „reprezentanţe” a unei aşa-zise „unităţi administrativ-teritoriale” din România care nu există şi nu are fundament constituţional sau legal, declară Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat referitor la deschiderea la Bruxelles a unei reprezentanţe a “Ţinutului Secuiesc”. Potrivit practicii la nivel UE, unităţi teritorial-administrative recunoscute, din statele membre, pot să îşi deschidă birouri de reprezentare la Bruxelles, în vederea promovării intereselor lor la nivel european. România încurajează o reprezentare activă la nivel european, a tuturor entităţilor administrative, legal constituite, care pot aduce un plus de valoare la aprofundarea integrării europene, cu respectarea deplină a legislaţiei naţionale. MAE precizează că a întreprins demersuri în direcţia clarificării acestei situaţii încă de la momentul apariţiei primelor informaţii în acest sens şi va acţiona, potrivit competenţelor sale, pentru a se asigura că normele relevante sunt respectate. În prezent, la Bruxelles îşi desfăşoară activitatea următoarele birouri care au competenţe de reprezentare a autorităţilor locale din România:
-Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România, organizaţie non-guvernamentală care reuneşte, pe baza liberului consimţământ, toate consiliile judeţene din ţara noastră;
-Biroul de la Bruxelles al Asociaţiilor Municipiilor din România, care asigură reprezentarea acestei asociaţii şi participarea la Consiliul European al Municipalităţilor şi Regiunilor;
-Agenţia pentru Dezvoltare Regională, Centru care are ca obiectiv promovarea activă a şase judeţe (Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş si Sibiu), în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă şi competitivitate economică.
-Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est.
Trei europarlamentari UDMR, în frunte cu vicepreşedintele Parlamentului European Tokes Laszlo vor să deschidă o reprezentanţă a Ţinutului Secuiesc la Bruxelles. Cei trei au lansat o invitaţie eurodeputaţilor şi presei. Evenimentul ar urma să aibă loc pe 31 mai, în Parlamentul European. Invitaţia poartă sigla grupului PPE din care face parte şi PDL. Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, susţine că Guvernul trebuie să adopte o poziţie fermă în legătură cu deschiderea reprezentanţei Ţinutului Secuiesc la Bruxelles, eveniment anunţat din aprilie, şi care va fi organizat de doi eurodeputaţi UDMR şi de Laszlo Tokes la finele lunii mai. “Iniţiativa a doi europarlamentari UDMR şi europarlamentarului independent Laszlo Tokess de a deschide, marţi, 31 mai, o ‘reprezentanţă a Ţinutului Secuiesc’ la Bruxelles reprezintă o situaţie îngrjorătoare care a ieşit din firescul atitudinilor şi abordărilor normale într-un stat de drept. Faptul domnul Tokes şi ceilalţi doi europarlamentari UDMR au lansat deja invitaţii pentru eveniment, poate fi considerat chiar o provocare. Deşi cred că în acest moment este necesară o abordare calmă şi raţională, consider că Executivul României trebuie să adopte fermă, tranşantă, lipsită de orice echivoc pe acest subiect. Doresc să amintesc faptul că în articolul 1, alineatul 1, Constituţia României precizează că ţara noastră este un ‘stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil’”, se arată într-un comunicat remis joi de Mircea Geoană.
de Vitalie Goncearov | mai 25, 2011 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
“Si se jura ca nu fura/ Dar l-am prins cu rata-n gura”. Nu e vorba despre “catelusul cu parul cret”, ci despre Igor Dodon, candidatul PCRM la functia de primar general al Chisinaului. Inainte de a pleca la Bruxelles, politicianul comunist a anunta presa ca in perioada 19-21 mai va avea un sir de intrevederi cu oficialii belgieni si europeni, in calitatea sa de candidat la functia de primar general al Chisinaului. Si mai spunea Dodon ca, joi, 19 mai, insotit de Dirk Schuebel, seful delegatiei UE in Republica Moldova, va avea mai multe intalniri cu inalti oficiali europeni, europarlamentari, lideri politici. Pe parcursul vizitei sale la Bruxelles, Igor Dodon va avea, de asemenea, programate intalniri cu prim-ministrul in exercitiu al Belgiei, cu mai multi primari ai oraselor belgiene si cu reprezentanti importanti ai mediului de afaceri din aceasta tara. Scopul vizitei lui Igor Dodon este identificarea unor noi oportunitati de investitii pentru municipiul Chisinau, stabilirea prealabila a unor parteneriate cu institutiile publice si private atat din Belgia, cat si din Uniunea Europeana in ansamblu, precum si familiarizarea cu modul de administrare eficienta a oraselor belgiene, in special a Bruxelului. Iete pozna! Ca se pare ca lucrurile nu au stat chiar asa. Seful delegatiei Uniunii Europene la Chisinau, Dirk Schuebel a dezmintit ca l-ar fi insotit pe candidatul comunistilor la primaria capitalei in vizita recenta la Bruxelles, asa cum anuntase Igor Dodon in comunicatul sau de presa. Potrivit presei de la Chisinau, misiunea europeana a difuzat o declaratie in care se spune ca „mentine o atitudine absolut neutra fata de viitoarele alegeri”. Ambasadorul Schuebel nu l-a insotit pe Igor Dodon la Bruxelles, iar delegatia a fost implicata doar la nivel tehnic in organizarea catorva intrevederi neoficiale ale candidatului comunist cu interlocutori europeni, se mai spune in declaratie.
de Vitalie Goncearov | mai 5, 2011 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Sprijinul oferit de UE este o motivatie puternica pentru Alianta pentru Integrare Europeana, care si-a confirmat drept obiectiv prioritar integrarea europeana a R. Moldova. „Suntem constienti ca creditul de incredere acordat de UE trebuie sa fie valorificat de Guvern, prin implementarea reformelor de europenizare, atit de necesare tarii”, a declarat Vlad Filat. Prim-ministrul a participat ieri, la Bruxelles, la Conferinta de lansare a retelei Forumului UE – Republica Moldova. Evenimentul a intrunit experti din Republica Moldova si Uniunea Europeana. Pe linga delegatia oficiala, la eveniment au fost prezenti mai multi reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale din Republica Moldova. Forumul UE-Moldova are drept scop instituirea unei platforme permanente de discutii intre expertii care sint interesati de sustinerea eforturilor multidimensionale a Moldovei de a se integra in Europa, inclusiv prin lansarea de proiecte comune. Pentru acest an, sint programate organizarea a patru ateliere de lucru la Bruxelles cu participarea expertilor din Moldova, care se vor referi la prioritatile Moldovei in relatia cu UE. De asemenea, in 2011 este planificata lansarea unei pagini web a acestui forum. Initiativa de a organiza aceasta retea apartine Misiunii Republicii Moldova acreditata pe linga structurile UE, Fundatiei Open Society, Fundatiei Est- Europene, Parteneriatului European pentru Democratie, Fundatiei Pan Europa Romania, PNUD Moldova.
„Proiect moldovenesc, regional si european”
In luarea sa de cuvint, premierul Filat a precizat ca acest proiect este, in egala masura, moldovenesc, regional si european, si isi propune modelarea cooperarii in vederea facilitarii procesului de integrare europeana a Republicii Moldova, in functie de prioritatile dialogului RM-UE. Vlad Filat a mentionat ca reteaua respectiva creeaza mai multe oportunitati pentru comunitatea de afaceri, societatea civila, parteneri de dezvoltare, think-tank-uri, jurnalisti, politicieni si personalitati atit din Uniunea Europeana, cit si din Republica Moldova. „Platforma pe care o lansam acum este una deschisa. Initiativa consistenta si pragmatica a Forumului UE-Moldova va explora potentialul inca nevalorificat al cooperarii RM-UE. Va aduna si coordona resurse si actori din Bruxelles, din capitalele statelor membre ale UE, precum si de pe intreg teritoriul Republicii Moldova, creind un proces de durata”, a declarat prim-ministrul. Filat a spus ca, in relatiile cu UE, Moldova avanseaza rapid. „Atunci cind se contureaza o perspectiva clara, chiar si reformele dificile sint mai bine intelese si mai lesne promovate in societate. Am inregistrat un progres consistent in negocierea Acordului de Asociere RM-UE. Ne-am asumat o agenda ambitioasa, cu obiective importante. Am demarat procesul de liberalizare a regimului de vize cu UE. Un instrument util pentru a atinge acest obiectiv este si implementarea proiectelor Parteneriatului de Mobilitate intre Republica Moldova si UE. De asemenea, am intreprins o serie de actiuni in vederea lansarii negocierilor pe marginea crearii Zonei de Liber Schimb Aprofundat si Cuprinzator”, a amintit in context Vlad Filat. Prim-ministrul a mentionat ca obiectivele enumerate mai sus se regasesc permanent pe agenda cooperarii noastre cu UE in cadrul Parteneriatului Estic, atit pe dimensiunea bilaterala, cit si cea multilaterala. „In acest context, voi reitera ca resursele financiare planificate pentru Parteneriatul Estic sint importante. Pozitia noastra este ca aceste fonduri urmeaza a fi distribuite conform principiului recent lansat de catre UE – „mai multa asistenta pentru mai multe reforme”. Speram ca comunicarea privind Politica Europeana de Vecinatate, care este acum in curs de definitivare, sa transpuna de o maniera eficienta acest principiu in raport cu statele Parteneriatului Estic”, a declarat premierul moldovean. Vlad Filat si-a exprimat certitudinea ca recunoasterea de catre Uniunea Europeana a unei perspective europene pentru Republica Moldova va da Moldovei motivatia necesara pentru a realiza pina la sfirsit reformarea tuturor domeniilor de activitate.
Problema transnistreana
„Cu certitudine, perspectiva aderarii la blocul comunitar va impulsiona acest proces. Statele care au parcurs aceasta cale au trait experienta data. Astfel, prin intermediul dumneavoastra, al celor prezenti in sala, putem sa invatam si sa aplicam in practica lectiile invatate si experientele traite atit in consolidarea societatii civile, cit si in realizarea reformelor, cum ar fi in domeniul justitiei si afacerilor interne sau in implementarea standardelor fitosanitare si diversificarea resurselor energetice”, a spus premierul. Filat s-a referit si la conflictul transnistrean, precizind ca acesta este un subiect de discutie permanent. „In acest context, anume societatea civila joaca un rol considerabil in ceea ce priveste realizarea masurilor de consolidare a increderii intre ambele maluri ale riului Nistru, pentru reintegrarea tarii. RM apreciaza si incurajeaza eforturile UE si ale statelor membre ale Uniunii Europene de a contribui la consolidarea retelelor si proiectelor comune pentru toti cetatenii Republicii Moldova, inclusiv societatea civila din regiunea transnistreana”, a declarat Vlad Filat. La final, Premierul i-a invitat pe cei prezenti la eveniment sa participe la realizarea viziunii actualei guvernari – crearea unei Moldove europene, prospere si democratice. „Ne dorim o Moldova care isi aduce contributia sa la stabilitatea europeana, la prosperitatea europeana si o Moldova care este un partener credibil pentru Uniunea Europeana”, a declarat rim-ministrul.
“Sunteti in Europa”
„Acum, Moldova este un stat independent, liber si democratic si, chiar daca nu sinteti membri ai Uniunii Europene, sunteti in Europa si este datoria noastra de a va ajuta”, a spus Hans-Gert Pottering. In luarea sa de cuvint, Dr. Hans-Gert Pottering, fost Presedinte al Parlamentului European, presedinte al Fundatiei Konrad Adenauer, membru al Parlamentului European, a spus ca in Uniunea Europeana exista o dorinta foarte mare de a ajuta Moldova, precizind ca tara se afla pe calea cea buna. Oficialul a mentionat ca nu trebuie sa se uite cit este de dificila trecerea de la un sistem totalitar sau comunist la unul democratic. La randul sau, Dr. Miroslav Lajcak, director pentru Rusia, Vecinatatea Estica si Balcanii de Vest al Serviciului european extern de actiune, a afirmat ca deja de un deceniu Moldova si Uniunea Europeana au stabilit relatii si scopuri asupra carora se munceste, dar in special in ultimele luni au fost obtinute rezultate palpabile. Miroslav Lajcak a precizat ca UE ajuta Republica Moldova pe calea reformelor fiind si cel mai mare donator. Astfel, in perioada 1991-2009, UE a alocat Republicii Moldova peste 270 milioane de euro sub forma de granturi, iar pentru 2010-2014 planifica sa acorde inca 550 milioane de euro. De asemenea, Markus Meckel, membru al Consiliului director al organizatiei Parteneriat european pentru democratie, a spus ca Moldova inregistreaza multe progrese si succese, iar in cadrul Parteneriatului Estic tara noastra este un model si reprezinta speranta Uniunii Europene. El a indemnat Republica Moldova sa continue calea reformelor, precizind ca Uniunea Europeana este alaturi de tara noastra. Sorin Mereacre, presedintele Fundatiei Est-Europene din Moldova, a facut o trecere in revista a schimbarilor pozitive care au loc in tara noastra, precizind ca mass-media a devenit mai libera, jurnalistii nu sint hartuiti cum se intimpla anterior, iar procesele electorale din ultima perioada, practic, au intrunit toate cerintele internationale. El s-a referit si la problemele care exista, dar si la provocarile prin care trece tara noastra, precizind ca Moldova trebuie sa devina membra a familiei europene si in acest proces societatea civila joaca un rol foarte important. Sorin Mereacre a mentionat ca in scurt timp Guvernul de la Chisinau va primi un set de propuneri si initiative din partea societatii civile, care au drept scop apropierea Moldovei de UE.
