ANALIZĂ// Republica Moldova, la punct de cotitură: se ascut săbiile în lupta internă pe bani și putere

ANALIZĂ// Republica Moldova, la punct de cotitură: se ascut săbiile în lupta internă pe bani și putere

Șefa diplomației europene, Federica Mogherini, împreună cu premierul R. Moldova, Pavel Filip.

Recenta rezoluției votată, joi, în Parlamentul European, privind suspendarea trimei tranșe din împrumutul de 100 de milioane de euro, precum și cererea de suspendare a sprijinului bugetar din partea UE către Chișinău vor complica și mai mult viața politică din R. Moldova. Ceea ce trebuie menționat din start este că rezoluția PPE va urma circuitul decizional instituțioanal și va ajunge la Comisia Europeană, instituție care va avea ultimul cuvânt de spus în această privință.

Cele mai importante doleanțe ale rezoluției PPE se referă la „pedepsirea” actualei guvernări de la Chișinău pentru încălcarea principiilor democratice, asumate de R. Moldova în Acordul de Asociere semnat în iunie 2014 între cele două părți.

La punctul 7 al rezoluției, PPE „îndeamnă Comisia să suspende orice plăți prevăzute de asistență macrofinanciară (AMF) pentru Moldova; consideră că orice decizie privind plățile viitoare ar trebui să aibă loc numai după alegerile parlamentare planificate și cu condiția ca acestea să aibă loc în conformitate cu standardele recunoscute la nivel internațional și să fie evaluate de către organisme internaționale specializate, și să fi fost îndeplinite condițiile AMF”.

Pentru ca la punctul 8 al aceluiași document, să se solicite „Comisiei să suspende sprijinul bugetar pentru Moldova, utilizând precedentul din iulie 2015, când o astfel de suspendare a avut loc în urma crizei bancare”.

Rezoluția consideră că mecanismul de suspendare a sprijinului bugetar al UE ar trebui să fie aplicat ca o reacție la invalidare alegerilor pentru funcția de primar al Chișinăului și că acesta ar trebui să includă o listă de condiții care trebuie să fie îndeplinite de către autoritățile moldovene, printre care să se numere validarea alegerilor din Chișinău și derularea de investigații orientate spre rezultate concrete și complet transparente, precum și recuperarea activelor și urmărirea penală a făptașilor, în caz de fraudă.

Documentul are nu mai puțin de 39 de puncte care vorbesc, în mare, de o deteriorare constantă a standardelor democratice și concentrarea puterii politice în mâinile puterii care ar acționa discreționar în favoarea contrar jocului politic democratic.

Rezoluția a trecut cu 343 voturi pentru la 35 împotriva și 160 de abțineri.

Totuși, este puțin probabil ca sancționa să fie totală, din moment șefa diplomației europene Federica Mogherini a ieșit, joi, în plenul PE și a confirmat suspendarea ajutorului macrofinanciar de 100 de milioane de euro, dar nu a spus nimic despre sistarea toatală a banilor pentru Chișinău.

Această dezambiguizare este cu atât mai mult necesară cu cât presa partizană de la Chișinău a relatat sub totul felul de forme acest episod, la fel ca și mesajele politicienilor care au manevrat situația în funcție de interese.

Ce vrea diplomația europeană de la autoritățile de la Chișinău

Mai precis, șefa diplomației europene Federica Mogherini a declarat, joi, la finalul ședințe din plenul Parlamentul European privind drepturile omului în R. Moldova, după decizia de anulare a alegerilor pentru Primăria Chișinăului, că autoritățile de la Chișinău trebuie să găsească o soluție rapidă la anularea deciziei instanțelor de invalidare a alegerilor.

M-am întâlnit și cu premierul Pavel Filip acum două luni. Atenția noastră constantă și disponibilitatea noastră este de a discuta la SEAE pentru a acompania țara pe o cale corectă. Îmi aduc aminte de atunci cu emoție, când am liberalizat vizele pentru cetățenii R. Moldova. După invalidarea alegerilor, eu și comisarul Hahn am reacționat. Decizia de anulare a alegerilor îi privează pe cetățeni de un primar ales democratic. Această situație subminează încrederea cetățenilor în instituții. Mă aștept ca autoritățile să găsească o soluție acceptabilă”, a declarat Mogherini.

Ea a mai spus că este nevoie de reforme pentru a sigura reforma justiției și pluralismul în media.

UE cere constant acest lucru. Cetățenii cer aceste reforme în primul rând și se așteaptă ca acestea să fie făcute. Chișinăuenii au protestat pașnici, manifestându-și insatisfacția față de această decizie. Ne așteptăm ca siguranța acestor protestari să fie respectată. Monitorizăm informații din toate sursele de la Chișinău. UE este în beneficiul cetățenilor, nu ne gândim la geopolitică și sfere de influență. Vrem o situație sustenabilă și un stat de drept. Ne vom mări eforturile privind libertatea mass-media în R. Moldova și PaE”, a mai spus oficialul european.

Mogherini s-a referitor și la rezultatul viciat al acestor alegeri locale, care „nu sunt un semn bun pentru alegerile parlamentare de la toamnă”.

Am decis să oprim deocamdată prima tranșă din programul de asistență macrofinanciară. Aici sunt două condiții tehnice, dar și pre-condiții politice. Acestea din urmă nu sunt îndeplinite în acest context. S-a luat decizia opririi primei tranșe până la îndeplinirea pre-condițiilor politice. Pentru noi Moldova nu este doar un vecin, este un partener și un prieten. Vom lupta pentru o soluție rapidă la această problemă”, a conchis oficialul de la Bruxelles.

Ea precizat clar că decizia suspendării asistenței de 100 de milioane nu este îndreptată împotriva cetățenilor R. Moldova.

Reacția PD

Cu toate acestea, reacția de la Chișinău a partidului de guvernare – PD – a fost una belicoasă.

Constatăm că prin votul de astăzi grupul politic care a inițiat moțiunea a dat semnalul că, în loc să susțină Moldova și cetățenii ei, indiferent de orientări politice, preferă să susțină doar anumite partide politice neparlamentare și pe liderii acestora. Mai constatăm că rezoluția nu a trezit interesul euro-deputaților, aceasta fiind dezbătută cu sala aproape goală, din care au lipsit până și majoritatea celor care fac parte din partidul care a inițiat-o, lucru care indică încă o dată faptul că decizia privind votul s-a luat netransparent și strict politicianist, fără a exista o dezbatere consistentă în plen”, a precizat un comunicat al PD.

Mai mult, aceștia au încercat să transfere vina unor politici defectuoase și pe alocuri chiar nedemocratice pe seama Bruxellesului.

Nu este exclus că aceasta rezoluție va eroda semnificativ și încrederea moldovenilor în Uniunea Europeană, după ce, în timpul mandatului actualului Guvern, ea a cunoscut o creștere record. Este greu însă să li se explice cetățenilor de ce au îndurat reforme atât de grele, ca apoi să se ia o decizie împotriva lor, doar pentru că așa au dorit liderii opoziției, doar pentru că Guvernul și PDM nu au acceptat să intervină în decizia instanțelor de judecată, care au invalidat alegerile din Chișinău”, se spune în mesajul purtătorului de cuvânt al formațiunii democrate.

Vineri, liderul PD Vlad Plahotniuc a ieșit la un atac și mai virulent, blamând UE pentru faptul că nu se vor putea îmbunătăți condițiile de viață pentru anumite cateogirii de cetățeni, inclusiv s-a trecut la un registru patologic de introducere în această ecuație a copiilor.

Banii care urmau să ajungă în R. Moldova din partea UE, e vorba de 34 de milioane de euro, erau destinați pentru îmbunătățirea alimentației copiilor din grădinițe și școli, precum și pentru majorarea salariilor cadrelor didactice. Dar noi vom acumula mai multe resurse la buget și vom face asta din sursele proprii”, a declarat vineri într-un briefing de presă, Vlad Plahotniuc.

El a învinuit opoziția extraparlamentară pro-europeană, respectiv pe lidera PAS Maia Sandu și pe liderul PPDA Andrei Năstase pentru această rezoluție.

În realitate, această rezoluție, creată de Maia Sandu și Andrei Năstate împotriva moldovenilor, nu-și va atinge scopul cinic pe care aceștia l-au vizat, acela ca cetățenii să sufere financiar de pe urma ei. Rezoluția are doar un efect politic, însă financiar nu va produce efecte, deoarece creșterea economică înregistrată de Guvern va permite ca toate proiectele să fie continuate și chiar să fie lansate unele noi în acest an. Prin votul de ieri din Parlamentul European s-a dat semnalul că cetățenii moldoveni nu sunt tratați în mod egal, ci strict pe criterii politice, în funcție de ce vor liderii unor partide politice. Este o abordare nedreaptă și discriminatorie”, a mai spus Plahotniuc.

Anterior, imediat după decizie, liderul PD a ieșit săptămâna trecută, cu un interviu de atac în ziarul „Timpul”, spunând că UE ar fi făcut presiuni să intervină în justiție pentru a schimba decizia de anulare a alegerilor pentru Primăria Chișinău, câștigate de Andrei Năstase.

De asemenea, el și-a exprimat îngrijorarea că și PD-ul ar putea deveni victima unor astfel de decizii abuzive și că trebuie modificată legislația electoral. Asta deși legislația electorală nu poate fi modificată cu șase luni de orice scrutin, mai ales această perioadă nu ar concorda cu luna noiembrie, atunci când sunt programate alegerile parlamentare din R. Moldova.

La rândul său, premierul Pavel Filip a reluat vineri această temă, afirmând și el că ar fi primit SMS-uri din partea unor oficiali de la Bruxelles care i-ar fi cerut să intervină în actul de justiție pentru a modifica decizia instanțelor de anularea a victoriei lui Năstase la Primăria Chișinăului.

„Pe mine mă miră faptul că oficiali europeni sau cei care reprezintă UE aici în R. Moldova m-au bombardat să intervin cumva, să schimbăm această decizie de judecată. Și am spus că nu cred că se încadrează în noțiunea valorilor europenești acest lucru.

Un prim-ministru nu poate interveni într-o decizie a instanței de judecată chiar dacă ea îmi place sau nu îmi place. Eu nu pot să vorbesc cu un judecător chiar dacă îl respect sau nu îl respect. După Curtea de Apel s-a intervenit foarte franc și am aceste mesaje în scris la mine că mai am două zile pentru a corecta lucrurile. Eu am zis sunt gata, iată am luat pixul în mână și sunt gata să-mi spuneți ce pot să fac eu în calitate de prim-ministru. Cu părere de rău nu a putut nimeni să-mi spună acest lucru.

Așa că exact cum nimeni nu a putut să-mi spună de ce a fost cointeresat guvernul sau PD în această decizie a instanțelor de judecată iată așa niciun om nu a putut să-mi spună ce a putut să facă guvernul în această situație”, a declarat premierul.

Scenarii posibile

Toată aceste încleștări poitice recente de la Chișinău, având în ecuație și Uniunea Europeană, anunță o vara fierbite la Chișinău. Protagoniștii vor fi blocul PAS-PPDA-PLDM și PD pe cealaltă parte. PSRM va sta oficial deoparte, încercând să tragă cât mai multe dividende din acest război de pe partea pro-europeană și se va mulțumi să intervină din umbră pentru a înteți și mai mult cearta dintre cele două tabere.

De asemenea, scenariul în care PD ar putea renunța la vectorul european se conturează tot mai tare, iar o alianță post-electorală între PSRM și PD nu mai este tocmai un scenariu de ficțiune. În plan internațtional, PD juca oricum de mult la două capete între UE și SUA, decuplându-se treptat de la Bruxelles și cutând cât mai mult sprijin la Washington.

În regiune, SUA este interesată în primul rând de pericolul rusesc, în timp ce UE s-a concentrat mai mult pe menținerea standardelor democratice în UE. Și SUA și UE știu foarte bine că PD se poate răsuci oricând la 180 de grade în opțiunile sale politice, dar raportarea la acest partid și abordarea sa este diferită.

Plahotniuc a arătat în ultimele zile că își poate flexa mușchii în fața Bruxelles-ului, dar o astfel de abordare este contraproductivă pe termen lung. Rusia și exponenții săi politici de la Chișinău se mulțumesc deocamdată doar să bage bățul prin gardul „beligeranților” din tabără proeuropeană și va duce un război discret și de uzură la învrăjbirea lor pentru a elimina orice speranță într-o viitoare reeditare a „Alianței pentru Integrare Europeană 4”.

Un scenariu din ce în ce mai improbabil în atare condiții, care chiar și așa ar fi avut șanse minimale de reușită. Aceste calcule nu fac decât să împingă și mai mult PD-ul spre PSRM, ambele urmând apoi să încerce să se canibalizeze. Depinde doar de cine va avea „borsetka” mai generoasă și dulapul mai plin cu dosare. Ar fi hazardat de făcut un pronostic politic despre ce s-ar putea întâmpla până la toamnă, doarece întreaga așa-zisă politică de la Chișinău este doar o iluzie ambalată într-o cutie și prinsă cu o panglică firavă.

Corespondență de la Chișinău de Mădălin Necșuțu

Share our work
Vlad Filat, la Cartierul General al NATO

Vlad Filat, la Cartierul General al NATO

Premierul Republicii Moldova va efectua o vizită la Cartierul General al NATO. Vlad FILAT va avea o întrevedere cu Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen şi va participa la lucrările Reuniunii Consiliului Alianţei Nord-Atlantice + Republica Moldova.
KARADENIZ PRESS reaminteşte că, recent, 120 de delegaţi din peste 40 de state, membre ale Alianţei Nord-Atlantice, semnatare ale Parteneriatului pentru Pace, Dialogului Mediteranean şi Iniţiativei de la Istanbul, au participat la Chişinău, la Atelierului de Cooperare şi Coordonare Militară „Parteneri cu NATO în viitor”.
În mediul actual de securitate avem nevoie de foarte multă cooperare şi înţelegere pentru a soluţiona problemele comune, a declarat atunci ministrul Apărării din Republica Moldova, Vitalie Marinuţa. Oficialul a afirmat în deschiderea evenimentului că R Moldova este un partener activ în cadrul Programului PfP şi a participat cu succes în diverse activităţi organizate de NATO.
„Cooperarea dintre NATO şi partenerii săi este multidimensională şi reciproc avantajoasă. Cu susţinerea NATO, în R Moldova, au fost realizate până în prezent numeroase proiecte, care s-au dovedit deosebit de importante pentru securitatea cetăţenilor noştri”, a susţinut ministrul. „În mediul actual de securitate avem nevoie de foarte multă cooperare şi înţelegere pentru a soluţiona problemele comune. Totodată, ţin să subliniez că în conformitate cu angajamentele asumate în plan internaţional, R Moldova îşi propune să fie un furnizor de securitate. În acest context, Armata Naţională a depus eforturi considerabile pentru a spori pregătirea subunităţilor operaţionale predestinate pentru misiuni internaţionale”, a mai spus atunci Marinuţa.
Prim-ministrul Vlad Filat va întreprinde, în perioada 27-28 martie 2012, o vizită de lucru la Bruxelles. Agenda vizitei prim-ministrului mai cuprinde, pe lângă vizita la NATO, o serie de întrevederi cu înalţi oficiali ai Parlamentului European şi Comisiei Europene, inclusiv cu Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, vicepreşedintele Comisiei Europene Siim Kallas, Comisar European pentru transport, Comisarul European pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström, raportorul pentru Acordul de Asociere Republica Moldova-UE din partea Parlamentului European, Graham Watson şi alţi oficiali. De asemenea, la Bruxelles, Vlad Filat se va întâlni cu Preşedintele Partidului Popular European (PPE), Wilfred Martens şi cu Preşedintele Grupului PPE în Parlamentul European, Joseph Daul.

Share our work
Bruxelles. Discutii privind liberalizarea vizelor R. Moldova-UE

Bruxelles. Discutii privind liberalizarea vizelor R. Moldova-UE

Moldova-UE-steaguriLa Bruxelles, s-a desfăşurat luni cea de-a treia reuniune a înalţilor oficiali în cadrul Dialogului R Moldova-UE în domeniul vizelor. Delegaţia Republicii Moldova a fost condusă de viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Natalia Gherman, iar cea a Uniunii Europene de directorul general al Directoratului pentru Afaceri Interne al Comisiei Europene, Stefano Manservisi. În debutul reuniunii, părţile au salutat Declaraţia Comună a Summit-ului Parteneriatului Estic de la Varşovia, care prevede că Uniunea Europeană poate oferi regimul fără vize la momentul cuvenit, fiind exclusă perspectiva pe termen lung. Decizia respectivă a UE va depinde nemijlocit de performanţele de implementare a Republicii Moldova a condiţiilor stabilite în Planul de acţiuni privind liberalizarea vizelor. De asemenea, oficialii au evaluat progresul în implementarea Planului de acţiuni privind liberalizarea vizelor. În acest sens, şeful delegaţiei UE a prezentat concluziile principale ale primului raport al Comisiei Europene, salutînd dinamica pozitivă şi calitatea acţiunilor realizate de autorităţile Republicii Moldova, şi apreciind modalitatea de organizare internă în procesul de monitorizare şi implementare a acţiunilor convenite. Partea moldovenească a prezentat informaţii adiţionale privind cadrul legislativ, adoptat în ultima perioadă, şi obiectivele rămase pentru finalizarea primei etape a Planului de Acţiuni privind liberalizarea vizelor pînă la sfîrşitul lui 2011. Oficialii au discutat agenda de lucru pentru următoarele trei luni, stabilind că în perioada 17 octombrie – 10 noiembrie curent, Comisia Europeană va organiza o misiune de evaluare a blocurilor Planului de Acţiuni privind liberalizare vizelor, urmărind scopul elaborării celui de-al doilea raport de progres pînă la finele anului curent. Părţile au convenit că la următoarea reuniune a înalţilor oficiali în cadrul Dialogului R Moldova-UE în domeniul vizelor, planificată pentru începutul anului 2012, să fie discutate obiectivele de implementare ale celei de-a doua etape a Planului de acţiuni privind liberalizare vizelor.

Share our work
Grecia. Acord privind formarea guvernului de uniune nationala

Grecia. Acord privind formarea guvernului de uniune nationala

greciaPrimul ministru grec în exerciţiu Giorgos Papandreou şi rivalul său conservator Antonis Samaras au ajuns la un acord luni seară asupra noului şef al guvernului de coaliţie pe care ei s-au angajat să îl formeze duminică, a anunţat canalul televiziunii publice. Numele noului prim-ministru va fi anunţat marţi împreună cu componenţa noului cabinet, de la care se aşteaptă să scoată Grecia din grava ei criză economică şi politică, prin asigurarea, înaintea alegerilor anticipate până la sfârşitul lunii februarie, aplicării planului de reducere a datoriei în zona euro adoptat la sfârşitul lunii octombrie la Bruxelles, a transmis NET. Discuţiile între cele două principale partide elene au durat mult, în ciuda nerăbdării partenerilor europeni, obosiţi de amânările Greciei, notează agentiile de ştiri internaţionale, preluate de Agerpres. ‘Un acord tardiv nu este uşor. Giorgos Papandreou şi Antonis Samaras se află în contact permanent şi încearcă să găsească soluţiile necesare’, a afirmat la începutul serii o sursă din guvern. ‘Dacă este necesar, va dura până mâine’, a adăugat ea, citată de presa localaă. Numele lui Lucas Papademos, fost vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene şi fost guvernator al Băncii centrale elene, mâna dreaptă a lui Jean-Claude Trichet şi consilier al lui Papandreou, este menţionat de mai multe zile în Grecia, dar NET nu a furnizat nicio pistă asupra personalităţii alese în cele din urmă.

Grecia isi va tinea promisiunile

Ministrul grec de finanţe, Evangelos Venizelos, a dat asigurări luni, la Bruxelles, că formarea viitorului guvern de uniune naţională va permite ţării sale să îşi respecte promisiunile asumate. „După o săptămână dificilă, se aflăm acum într-o situaţie politică nouă în Grecia, avem un nou cadru politic. Avem un guvern de unitate naţională şi de responsabilitate naţională”, a afirmat Venizelos, la sosirea la reuniunea miniştrilor de finanţe din statele zonei euro. Acest guvern de uniune „este dovada angajamentului nostru şi a capacităţii noastre naţionale de a pune în aplicare programul” de austeritate prevăzut şi „de a ne reconstrui ţara”, a subliniat Venizelos. La rândul său, şeful Eurogrup, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, care a discutat telefonic în cursul zilei cu premierul grec Giorgos Papandreou, s-a declarat „încrezător că situaţia din Grecia evoluează de acum în direcţia cea bună”. „Nu cred însă că vom avea decizii definitive”, la reuniunea de luni, în ce priveşte acordarea noii tranşe de împrumut de 8 miliarde de euro Greciei, a indicat Juncker. „Acesta va depinde de răspunsurile ce vor fi date de guvernul grec. Avem un pic de timp pentru a studia problema”, a mai afirmat şeful Eurogrup.

Share our work
Ministrul Apararii din R. Moldova, la reuniunea Consiliului Nord Atlantic

Ministrul Apararii din R. Moldova, la reuniunea Consiliului Nord Atlantic

Rasmussen MarinutaMinistrul Apărării din Republica Moldova, Vitalie Marinuţa, participă, la reuniunea Consiliului Nord Atlantic (NAC), desfăşurată miercuri, la sediul Cartierului General NATO din Bruxelles. În cadrul reuniunii Consiliului Nord Atlantic în format 28+Republica Moldova, ministrul Marinuţa va informa despre progresele înregistrate în implementarea obiectivelor asumate în cadrul Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) R. Moldova – NATO. De asemenea, membrii delegaţiei care reprezintă R. Moldova la reuniunea NAC, vor avea întrevederi cu secretarul general al organizaţiei Tratatului Nord Atlantic Anders Fogh Rasmussen şi cu Gabor Iklody, adjunctul secretarului general NATO, pentru situaţii excepţionale. KARADENIZ PRESS reaminteşte că, la mijlocul lunii iunie, o reuniune a Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic în formatul Sesiunii Grupului Consultativ pentru Politica Atlantică (EAPC-APAG) s-a desfăşurat la Chişinău. La evenimentul găzduit pentru prima dată de Republica Moldova au participat 60 de delegaţii din ţări membre NATO şi din fostul lagăr socialist. Andrei Galbur, director de departament în cadrul Ministerului de Externe, a declarat jurnaliştilor că “unul din semnalele pe care le va da această reuniune este că NATO nu mai reprezintă o alianţă pur militară, ci o alianţă de valori democratice spre care tinde şi Republica Moldova”. “Prin diversele platforme de dialog şi cooperare, NATO oferă posibilitatea să fie abordate constructiv probleme de securitate globală”, a spus oficialul de la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. La reuniunea Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic s-a discutat despre procesele de reforme democratice în vecinătatea estică a NATO, despre securitatea din zona Mării Negre, precum şi despre noi politici de parteneriat între NATO şi ţările din vecinătatea sa. În discursul său de deschidere, ministrul moldovean de Externe, Iurie Leancă, a reiterat ataşamentul Republicii Moldova pentru valorile democratice şi pentru cursul de integrare europeană, menţionînd conflictul transnistrean drept un principal obstacol pentru dezvoltarea ţării şi o sursă de pericol pentru securitatea regională. Reuniunile Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic sînt ţinute anual, acestea fiind găzduite atît de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice, cît şi de ţări partenere. Reuniunea APAG 2011 din Chişinău a avut trei sesiuni de lucru cu următoarele teme pentru dezbateri: Procesele de reforme democratice în vecinătatea estică a NATO şi rolul parteneriatelor; Securitatea zonei extinse a Mării Negre; Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic (EAPC) şi noua politică de parteneriat.

Share our work