Ai căutat după - Karadeniz Press

Războiul pentru Ierusalim: Brazilia își mută ambasada în Orașul Sfânt. România ezită să facă pasul decisiv

de Isac Mihai | dec. 31, 2018 | Analize, Intelligence, Orientul Mijlociu, Uncategorized @ro

Liderul brazilian Bolsonaro, aliat strategic pentru premierul israelian Netanyahu

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a anunţat în urma unei întâlniri cu preşedintele brazilian Jair Bolsonaro că mutarea ambasadei Braziliei de la Tel Aviv la Ierusalim este doar o chestiune de timp, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Bolsonaro mi-a spus că nu se pune problema dacă, ci când va muta ambasada la Ierusalim”, a declarat duminică Netanyahu, aflat într-o vizită oficială în Brazilia.

Tropical Trump

Liderul de dreapta Jair Bolsonaro îl găzduieşte pe Netanyahu şi pe liderii mai multor ţări pentru ceremonia oficială de preluare a funcţiei. Preşedintele brazilian a declarat că doreşte să urmeze modelul preşedintelui american Donald Trump şi să mute ambasada la Ierusalim. Decizia lui Bolsonaro reprezintă o schimbare de poziţie în politica externă a Braziliei, care a susţinut mereu soluţia celor două state în conflictul israelo-palestinian.

„Considerăm Brazilia foarte importantă, mai ales în contextul Americii Latine. Este o schimbare istorică”, a adăugat Netanyahu. În urma întâlnirii celor doi de vineri, Netanyahu a anunţat şi că preşedintele brazilian a acceptat invitaţia de a vizita Israelul, lucru care se va întâmpla cel mai probabil în luna martie.

„Avem nevoie de aliaţi buni, prieteni buni, fraţi buni, precum Benjamin Netanyahu”, a transmis Jair Bolsonaro.

Parteneriat strategic

Netanyahu, primul premier israelian care efectuează o vizită în Brazilia, a zburat până la Rio de Janeiro pentru a se întâlni cu Bolsonaro, un aliat ideologic care îşi începe mandatul la 1 ianuarie 2019 după ce a câştigat alegerile în octombrie 2018.
„Israelul este pământul promis. Brazilia este pământul promisiunii”, a spus Netanyahu, adăugând că Israelul ar putea ajuta în domenii precum economia, securitatea, agricultura şi resursele de apă.

Mass-media din cele două țări a relatat, citând surse militare braziliene, că statul sud-american este interesat de lansarea unor proiecte comune în domeniul producție militare și a modernizării unor sisteme diverse de armament aflate în dotarea armatei braziliene, precum sistemul lansator multiplu de rachete ASTROS 2. Sursele citate au mai menționat că se așteaptă la o intensificare a coperării dintre serviciile de informații din cele două state în timpul mandatului președintelui Bolsonaro.

Netanyahu a mai menționat că l-a invitat pe Bolsonaro să viziteze Israelul, iar liderul brazilian i-a spus că intenţionează să facă acest lucru în martie 2019. „Vom începe o guvernare dificilă din ianuarie, dar Brazilia are potenţial. Aşa că, pentru a depăşi obstacole, avem nevoie de aliaţi buni, prieteni buni, fraţi buni, precum Benjamin Netanyahu”, a declarat Bolsonaro.

Israel obține o nouă victorie în războiul pentru Ierusalim

Amenințări arabe

Principalii consilieri ai președintelui Bolsonaro au declarat în mod repetat că el va muta ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim, dar după alegerile prezidențiale a fost presat să renunţe la ideea de puternicii săi susţinătorii din sectorul agricol, care se tem că decizia le afecta vânzările de carne halal în ţările musulmane, mai ales cele arabe.

Liga Arabă i-a transmis lui Bolsonaro că mutarea ambasadei la Ierusalim ar fi un pas înapoi pentru relaţiile cu ţările arabe, potrivit unei scrisori consultate de Reuters în decembrie.

O astfel de decizie a lui Bolsonaro ar fi o schimbare radicală în politica externă braziliană, aşa cum a fost şi pentru SUA atunci când preşedintele Donald Trump a mutat ambasada SUA la Ierusalim în luna mai. Brazilia a sprijinit în mod tradiţional o soluţie cu două state la conflictul israeliano-palestinian, oficiali ai ONU recomandând diferitelor state să își mute ambasadele la Ierusalim după rezolvarea diplomatică a diferendului.

Discuții Bolsano-Bolton

Bolsonaro a discutat despre Israel în timpul unei întâlniri de la Rio, de luna trecută, cu John Bolton, consilierul pentru securitate al SUA, care a susținut poziția oficialului brazilian. „Salutăm comentariile preşedintelui ales Bolsonaro privind mutarea ambasadei Braziliei în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim în semn de susţinere a dreptului suveran al Israelului de a avea capitala sa de la Ierusalim recunoscută de naţiuni din întreaga lume. Aşteptăm cu nerăbdare să primim mulţi alţi prieteni şi aliaţi la Ierusalim”, a spus oficialul anterior citat.

La rândul său, secretarul de stat american Mike Pompeo va avea o întrevedere cu premierul israelian Benjamin Netanyahu în Brazilia, unde tema mutării ambasadelor unor aliați ai SUA la Ierusalim va fi discutată, consideră experții politici israelieni, citați de mass-media.

Mutarea Ambasadei României, subiect controversat

Mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim a fost un subiect delicat pentru anul politic intern 2018, care a stârnit multe controverse. Anunţat iniţial de Liviu Dragnea, planul nu a mai fost pus în aplicare, preşedintele Klaus Iohannis fiind cel care s-a împotrivit, relatează agenția Mediafax, într-un amplu material.

La începutul acestui an SUA anunţa că până în luna mai 2018 sediul Ambasadei va fi mutat de la Tel Aviv la Ierusalim, cu scopul recunoaşterii Ierusalimului drept capitală a Israelului. După anunţul Statelor Unite, mai multe ţări au decis mutarea Ambasadelor de la Tel Aviv la Ierusalim. În România, însă, subiectul a fost unul mai delicat din punct de vedere interinstituţional.

Iniţial, anunţul a fost făcut de liderul PSD, Liviu Dragnea, care a spus într-o emisiune TV că Guvernul a adoptat un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim.

Războiul pentru Ierusalim se intensifică

Război politic

”Guvernul a adoptat un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim. Poate părea un lucru puţin important. Are valoare simbolică uriaşă acest gest al nostru, în primul rând o valoare simbolică pentru un stat care are o influenţă nemaipomenită în lume, un stat, Israelul, cu care noi avem relaţii speciale de foarte mulţi ani, un stat în care sunt peste 500.000 de români, are o valoare foarte mare pentru administraţia americană. Suntem practic a doua ţară care facem acest lucru. Mutarea ambasadei la Ierusalim poate şi cred că va aduce nişte beneficii pe termen şi scurs, şi mediu şi lung pentru România. Trebuie să folosim această şansă uriaşă”, a declarat Liviu Dragnea.

Preşedintele Klaus Iohannis a încercat să discute la telefon cu premierul Viorica Dăncilă, despre anunţul privind mutarea ambasadei României din Israel la Ierusalim, însă aceasta nu a răspuns la telefon.

„Da, iniţial nu am răspuns. Eram la Simfonia Lalelelor, nu am văzut apelul, apoi am sunat şi am discutat cu dumnealui. A fost o discuţie privată cu domnul preşedinte, pot să confirm că a avut loc această discuţie”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.

Şeful Executivului spune că memorandumul va fi discutat cu toate instituţiile, inclusiv preşedinţia, dar numai după ce se ajunge la forma finală.

„A fost adoptat un memorandum în şedinţa de guvern, voi discuta cu preşedintele după adoptare, avem discernământ şi responsabilitate şi vom discuta cu toate instituţiile. Nu pot să vă spun ce conţine memorandumul, dar vă confirm că exista şi vom discuta cu toate instituţiile, inclusiv cu preşedintele. Emitentul stabileşte dacă este la documente clasificate sau nu”, a mai spus premierul.

Întrebată când va avea loc discuţia cu celelalte instituţii, Dăncilă a precizat: „Vom purta discuţii cu toate instituţiile când ajungem la un numitor comun”.

Chestionată cu privire la faptul că Liviu Dragnea avea detalii despre acest memorandum confidenţial, Dăncilă a spus: „s-a ştiut despre document, a apărut înainte de a fi votat în sedinţa de guvern. În rest nu vă pot spune”.

Președintele român Klaus Iohannis refuză momentan mutarea ambasadei statului român la Ierusalim

Răspuns prezidențial

Preşedinţia de la București a reacţionat prompt: ”Preşedintele României reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce şi angajează statul. (…) Problema mutării Ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim nu este o problemă cu caracter tehnic, ci este o decizie de politică externă cu implicaţii importante”.

De asemenea, Klaus Iohannis menţiona că prevederile ONU solicită statelor membre să se abţină să stabilească misiuni diplomatice în Ierusalim şi să intensifice eforturile internaţionale pentru o pace durabilă, cuprinzătoare şi justă în Orientul Mijlociu. Prin urmare, în această etapă, „relocarea ambasadei României în Ierusalim ar reprezenta o încălcare a dreptului internaţional relevant”, amintea preşedintele chiar a doua zi după anunţul liderului PSD.
Viorica Dăncilă a avut, pe 25 aprilie 2018, o întrevedere cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, în cadrul vizitei oficiale pe care o întreprinde în Statul Israel. La întrevederea cu Dăncilă, premierul israelian, Benjamin Netanyahu a salutat adoptarea de către Guvernul Romaniei a transferului Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim.

Klaus Iohannis a invitat-o pe Viorica Dăncilă la Cotroceni pentru a discuta cu privire la decizia mutării Ambasadei. Pe 27 aprilie, din cauza refuzului premierului de a onora invitaţia, Klaus Iohannis i-a cerut public demisia acestuia, după ce a anunţat că îi retrage încrederea pentru că nu face faţă poziţiei de prim-ministru şi transformă Guvernul într-o vulnerabilitate pentru România

Conflictul dintre cei doi demnitari s-a intensificat în momentul în care Viorica Dăncilă a susţinut că nu are niciun motiv să demisioneze, considerand că afirmaţiile şefului statului nu îşi aveau rostul.

Plângeri penale

Şi partidele din Opoziţie au reacţionat cu privire la anunţul despre mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.

Pe 17 mai, preşedintele PNL, Ludovic Orban, a făcut o plângere penală, în care i-a acuzat pe Liviu Dragnea şi pe premierul Viorica Dăncilă de „difuzarea de informaţii cu caracter secret, uzurparea de funcţie şi refuzul de informare a Preşedintelui României” în cazul memorandumului MAE. Procurorii DIICOT au început urmărirea penală, la începutul lunii iunie, cu privire la fapte pentru infracţiuni de înaltă trădare şi divulgarea secretului care periclitează securitatea naţională. Dosarul a fost însă clasat pe 27 septembrie, DIICOT precizând că fapta denunţată „nu există”.

La scurt timp după clasarea dosarului, liderul PNL a afirmat că nu face nicio acuzaţie la adresa procurorilor DIICOT, dar că i se pare „extrem de ciudat” faptul că s-a clasat dosarul de înaltă trădare, în condiţiile în care „faptele sunt evidente”.

Vizita premierului Netanyahu, anulată

În contextul discuţiilor privind mutarea Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim , premierul israelian, Benjamin Neranyahu şi-a anulat vizita în România de două ori.

Prima vizită a acestuia trebuia să aibă loc în luna august. Premierul Israelului a amânat însă vizita din cauza „altor angajamente”. Vizita fusese reprogramată, astfel, pentru data de 8 noiembrie, iar acesta ar fi urmat să participe la şedinţa comună a guvernelor României şi Israelului la Bucureşti. Ambasada Israelului în România a anunţat, atunci, că una dintre temele de discuţie ar fi fost şi mutarea ambasadei Romaniei de la Tel Aviv la Ierusalim, acesta fiind „un subiect deschis in continuare”. Cu toate acestea, şi această vizită a fost amânată de către partea israeliană. Pe 15 octombrie, Ambasada Israelului a confirmat cea de-a doua amânare a vizitei premierului israelian în România.

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a anunţat în mai multe rânduri că România e pe ultima sută de metri în privinţa mutării Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim. (M.B./Mihai Isac)

Share our work

La 6000 metri adancime sub Marea Neagra

de Corneliu Vlad | mart. 7, 2011 | Uncategorized @ro

Compania braziliana Petrobras cucereste Marea Neagra

Cea de a doua platforma de foraj marin din lume lucreaza in Marea Neagra. Platforma Leiv Eiriksson, al carei „turn” are o inaltime de 122 de metri, a trebuit sa fie demontata in doua pentru a putea trece, in ziua de 2 ianuarie 2010 pe sub podurile Bosforului. Dupa un periplu de doua luni din Norvegia, prin Oceanul Atlantic si Marea Mediterana, platforma a fost instalata pe coastele turce ale Marii Negre, in largul portului Sinop, pentru a intreprinde foraje submarine la adancimi de pana la 6000 de metri.

Platforma a fost inchiriata de un consortiu a trei companii petroliere din Turcia, Brazilia si Statele Unite. Costul zilnic al inchirierii este de 1 milion de dolari. In ianuarie 2010, compania petroliera turca TPAO si cea braziliana Petrobras au demarat explorari in zona off shore a Turciei, iar in mai 2010, in timpul vizitei premierului turc in Brazilia, intre TPAO si Petrobras s-a semnat un acord. Turcia are nevoie de know how-ul brazilienilor pentru a valorifica economic rezervele off shore din largul coastelor sale – comenta atunci presa europeana. Exploatarea petrolului din aceasta zona a Marii Negre urmeaza sa se faca intr-un cadru tripartit: TPAO – cu o participare de 50 la suta, Petrobras – 25 la suta, Exxon Mobil – 22 la suta. „Petrobras – scria presa braziliana – considera ca Marea Neagra este una dintre cele mai noi frontiere petroliere”, altfel spus, o zona inca putin valorificata, unde uriase zacaminte asteapta a fi identificate.

Petrobras este a saptea companie petroliera mondiala. Prin ea, scriau ziarele latino-americane, „frontiera petroliera” a Braziliei atinge Marea Neagra, in cadrul relatiilor speciale dezvoltate in ultimii ani intre Ankara si Brasilia, mai ales prin faimoasa intelegere tripartita, a celor doua capitale cu Teheranul, menita sa gestioneze dosarul nuclear iranian.

Rezervele off shore din Marea Neagra sunt estimate la 10 miliarde de barili, iar Turcia, mare solicitant energetic ca urmare a dinamismului sau economic, este interesata de proiecte de anvergura in domeniu. In prezent, Turcia importa 90 la suta din petrolul care ii este necesar. Direcorul TPAO, Mehmed Uyusal, declara in martie 2010 ca aurul negru din largul coastelor turce ar putea acoperi cererile energetice ale tarii timp cde cel putin 40 de ani. Partener „de neinlocuit” al Europei in fluxurile energetice din spre Asua Centrala-Caucaz, catre Occident, Turcia ambitioneaza sa devina si o tara producatoare de petrol, chiar daca productia sa nu va fi destinata exportului ci satisfacerii necesitatilor unei economii in plina expansiune.

Share our work

Vremea normalizarii

de Corneliu Vlad | nov. 11, 2010 | Uncategorized @ro

Ministrul turc de Externe, Ahmat Davutoglu, vrea "normalizarea" istoriei

Un analist american (Judah Grunstein) retine dintr-o intalnire oficiala chino-turca, incheiata cu intelegeri spectaculoase si cu impact amplu, un singur detaliu, care pare sa fi scapat pana la el neobservat. E vorba de o formulare a sefului diplomatiei turce, Ahmet Davutoglu, privitoare la semnificatia incheierii razboiului rece. Daca politologul american Francis Fukuyama vedea in acest act istoric “sfarsitul istoriei”, sintagma pripita, nefericit aleasa si care trimite la utopie daca nu chiar la absurd, Davutoglu vorbeste de “normalizare”. Razboiul rece, ca si perioada coloniala de dinaintea sa, au fost anomalii istorice, afirma ministrul turc, iar depasirea acestor moment indreapta politicile si relatiile mondiale pe calea normalizarii.

Daca pentru Statele Unite si Occident in general aceasta normalizare ar putea sa insemne mai degraba declin, pierdere de pozitii si de influenta, pentru “restul planetei”, iar aici se include si Turcia, normalizarea deschide perspective. “Pentru Turcia – scrie Judah Grunstein – aceasta inseamna adancirea legaturilor atat cu Statele Unite si cu Europa, pe de o parte, dar si cu China, si cu Iranul si Siria, pe de alta parte”.

In relatiile Sud-Sud se dezvolta o noua dinamica, iar Turcia “s-a adaptat din vreme la acest proces”, mai scrie autorul american. El are, desigur, in vedere politica zero probleme cu vecinii proclamata la Ankara, relatiile in plina ascensiune cu China, Rusia, Venezuela, intelegerea in domeniul nuclearului pasnic intre Turcia, Brazilia si Iran in vederea dezamorsarii uneia dintre cele mai imprevizibile si mai periculoase crize internationale ale clipei. Intr-o lume a normalizarii, statele emergente, puterile mijlocii, regionale dar si cu pondere mondiala in crestere, au posibilitatea de a indeplini un rol mai semnificativ pe scena lumii.

Cum ar trebui sa reactioneze Statele Unite fata de aceasta nou situatie? “Trebuie sa depuna mai multa energie pentru a explora modalitatile prin care sa capitalizeze succesele Turciei”, recomanda analistul american. Iar Ankara are un cuvant de spus si in problematica Orientului Mijlociu – conflictul palestiniano-israelian, Iranul, Irakul, Afganistanul si Pakistanul, dar si in ce priveste proiectul de sistem antiracheta din Europa.

Share our work

Turcia confirma axa nucleara Ankara-Teheran

de Isac Mihai | iun. 16, 2010 | Alte regiuni, Razboi energetic, Știri, Turcia, Uncategorized @ro

Presedintele iranian Ahmadinejad mizeaza pe sprijinul Turciei in confruntarea nucleara cu statele occidentale

Turcia se opune proliferarii armelor nucleare si asteapta ca Iranul sa demonstreze comunitatii internationale caracterul pasnic al programului sau nuclear, se mentioneaza intr-un comunicat dat publicitatii de ambasadorul Turciei in Republica Moldova, Ahmet Ferit Ülker, privind evolutiile recente ale Programul Nuclear al Republicii Islamice Iran, citat de mass-media. Conform sursei citate, Turcia impreuna cu Brazilia au votat impotriva deciziei Consiliului de Securitate al ONU privind noile sanctiuni impuse Iranului pe motiv ca este preocupata sa nu submineze posibilitatea unei oportunitati pentru solutionarea problemei privind programul nuclear al Iranului prin mijloace pasnice. Pozitia Turciei nu este de a sustine neconditionat programul nuclear al Iranului, ci de a adopta o pozitie principiala pe termen lung.
Totodata, Turcia afirma ca dialogul tuturor partilor implicate trebuie continuat, iar singura cale viabila de depasire a situatiei este folosirea tuturor oportunitatilor din sfera diplomatica. In comunicatul de presa este subliniat ca Turcia nu a dorit ca Iranul sa adopte o atitudine de confruntare in detrimentul stabilitatii regionale, in particular in Irak, Liban si Afganistan. In aceeasi ordine de idei, Turcia spera ca Iranul va respecta si in continuare Declaratia Comuna de la Teheran, semnata de Turcia, Brazilia si Iran pe 17 mai curent, va ramâne pe calea solutionarii diplomatice a problemelor, va manifesta transparenta in ceea ce priveste programul sau nuclear.
In acelasi timp, Turcia recunoaste dreptul fiecarui stat-parte la Tratatul de Non-Proliferare de a efectua cercetari, de a produce si folosi energia nucleara in scopuri pasnice, se mai spune in Nota diplomatica privind evolutiile recente din Programul Nuclear al Iranului.

Reactor nuclear

Iranul va construi „in curind” un nou reactor de cercetari nucleare „mai puternic” decat cel de care dispune in prezent la Teheran, a anuntat miercuri seful programului nuclear iranian Ali Akbar Salehi, citat de mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Suntem pe cale de a pregati construirea unui reactor mai puternic decat cel din Teheran pentru producerea de radioizotopi si acest reactor va intra in serviciu in curand in tara”, a declarat Salehi, citat de televiziunea de stat a Republicii Islamice Iran. Seful Organizatiei iraniene pentru Energie Atomica n-a facut precizari in legatura cu stadiul acestui proiect, puterea noului reactor si locul unde el va fi construit. Iranul dispune in prezent de un reactor de cercetari nucleare de 5 MGW, construit inainte de revolutia islamica la Teheran.

Acordul imposibil

Surse diplomatice occidentale considera ca acordul pe care Iranul l-a semnat cu Brazilia si Turcia este, din punct de vedere tehnic, imposibil de pus in aplicare, deoarece perioada de timp fixata pentru a imbogati uraniul, un an, este prea scurta. „Acordul este irealizabil din punct de vedere tehnic. Iranienii vor ca acest combustibil sa fie produs in decurs de un an, dar ar fi nevoie de cel putin un an si jumatate pentru a reusi acest lucru”, a explicat diplomatul, care s-a exprimat sub acoperirea anonimatului. Acest acord, semnat pe 17 mai 2010, la Teheran, prevede schimbul in Turcia a 1.200 de kilograme de uraniu slab imbogatit (la 3,5 %), contra 120 de kilograme de combustibil imbogatit la 20 %, furnizat de marile puteri si destinat reactorului de cercetare nucleara medicala al Teheranului. Prin acest acord, Iranul vrea sa dea asigurari comunitatii internationale in legatura cu programul sau nuclear. In pofida dezmintirilor regimului islamic iranian, care afirma ca programul sau nuclear are scopuri exclusiv civile si pasnice, marile puteri si ONU suspecteaza Teheranul ca vrea sa obtina arma atomica. Luni, Iranul a remis scrisoarea de notificare a acordului tripartit semnata de directorul Organizatiei iraniene de Energie Atomica, Ali Akbar Salehi, in cursul unei reuniuni la resedinta directorului general al AIEA la Viena.

Trilaterala nucleara

Iranul, Turcia si Brazilia au semnat un acord privind schimbul de uraniu, in baza caruia Teheranul trimite in Turcia uraniu slab imbogatit si primeste uraniu imbogatit 20 la suta, ce poate fi folosit doar in scopuri civile. Acordul este considerat un succes pentru presedintele brazilian Lula da Silva, care a efectuat luna trecuta o vizita oficiala in Republica Islamica, participand la un summit al statelor in curs de dezvoltare si a folosit ocazia pentru a discuta cu autoritatile locale pe tema dosarului nuclear.
Diplomatia turca s-a alaturat efortului brazilian de a evita implementarea unor noi sanctiuni occidentale impotriva Teheranului. Presedintele brazilian Silva a subliniat ca un program pasnic de cercetare in domeniul nuclear este unul dintre drepturile suverane ale Iranului.

Share our work