de Razvan Iorga | feb. 13, 2019 | Uncategorized @ro
Politica și religia merg mână în mână în R. Moldova, o țară de tip patriarhal în care religia încă face casă bună cu politică. Nici această campanie electorală pentru alegerile parlamentare, ce vor avea loc pe 24 februarie, nu face excepție de la această cutumă.
La fel ca în anii precedenți, înalții ierarhi se afișează cu politicienii la toate evenimente importante, dar mai ales participă activ în campaniile electorale de partea anumitor candidați. Influența lor se exercită fie la vedere, prin declarații de susținere și transfer de imagine către anumiți politicieni, fie la nivel parohial, acolo unde preoții locali le spun oamenilor cu cine anume să voteze.
În R. Moldova, 97% la sută dintre cetățeni se declară creștini-ortodocși, iar Biserica se află pe primul loc în topul încrederii acestora. Tocmai din aceste considerente există o relație strânsă între politicieni și clerici. Dacă primii primesc girul înalților prelați și merg în campanie cu sloganuri religioase și teme bazate pe religie, cei din urmă se aleg cu beneficii materiale și influențarea anumitor decizii la nivel înalt.
Cele mai importante biserici din R. Moldova sunt subordonate canonic unor entități din afara țării. Dacă în cazul Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove este vorba de supunere religoasă față de Patriarhia Moscovei, în cazul Mitropoliei Basarabiei subordonarea canonică se face față de Patriarhia de la București.
Comparativ, Mitropolia Moldovei deține o putere mult mai mare prin numărul de biserici și mănăstiri, dar și din punct de vedere al numărului mult mai mare de enoriași. Raportul este undeva de circa 8 la 1.
Ceea ce este însă mai interesant este că Mitropolia Moldoveni nu și-a schimbat niciodată reflexele de pe vremea Uniunii Sovietice și continuă să se implice activ numai de partea candidaților din zona de stânga. Ca particularitate, de partea forțelor politice proruse sau care au o orientare politică de moment ce convine Moscovei.
Dacă în trecut au fost comuniștii, în ultima decadă cei mai susținuți au fost socialiștii conduși de facto de președintele prorus Igor Dodon. Acesta continuă să fie principalul vector de imagine al Socialiștilor care nu au alte figuri importante și merg în continuare cu locomativa imagologică reprezentată de Dodon, liderul de facto al formațiunii.
Totuși, pe acest palier a intrat și fostul partid proeuropean – Partidul Democrat – condus de Vlad Plahotniuc. În prezent, acesta din urmă a schimbat orientarea ideologică și a declarat că formațiunea sa va duce o politică de tip naționalism denumită pro-Moldova.
Astfel de abordări sunt în concordanță cu linia Mitropoliei Moldovei care la rândul său promovează valorile spirituale ale lumii slave și un naționalism local denumit „moldovenism”. Acest curent se vrea unul negaționist. Mai exact, al negării moștenirii culturale și lingivistice a moldovenilor față de români, cu toate că populațiile celor două state împărtășesc aceeași limbă și au aceleași obiceiuri și tradiții.
De Biserica este apropiat și partidul prorus Ilan Shor, al cărui lider este tocmai creierul în afacerea denumită „furtul miliardului”, care a păgubit sistemul bancar moldovenesc cu un miliard de dolari între 2011-2014.
Biserica și familia sunt unele dintre cele mai importante teme promovate de socialiștii proruși, creditați în sondaje cu circa 36% din opțiunile de vot ale moldovenilor. În septembrie 2018, președintele Igor Dodon a adus la Chișinău Congresul Mondial al Familiilor, un eveniment ultraconservator ce a implicat foarte intens înalți prelați din Patriarhia Moscovei, Mitropolia Moldovei și secte ultraconservatoare occidentale.
Patriarhul rus Kirill îl binecuvântează politic pe Igor Dodon
La eveniment ar fi trebuit să participe chiar și Patriarhul rus Kiril, însă situația creată de dorința de autocefalie a Patriarhiei de Kiev i-a anulat acestuia planurile de călătorie în Moldova.
Cu toate acestea, Igor Dodon insistă ca Patriarhul Kiril să facă o vizită la Chișinău luna aceasta pentru a ridica cota de popularitate pentru partidul său – PSRM.
La fel ca și în Rusia, troika puterii la Chișinău este alcătuită din Președinte, Guvern și Biserică. Astfel, de fiecare dată când ajunge la Moscova, Dodon are întrevederi cu reprezentanți ai acestor instituții. Ultima de acest fel a avut loc la 1 Februarie 2019, cu ocazia a 10 ani de la întronizarea lui Kiril ca lider al Bisericii Ruse.
Dodon i-a mulțumit atunci lui Kiril pentru „grija Rusiei față de Mitropolia Moldovei” și l-a asigurat pe acesta că nu va permite „implantarea în Moldova a ideologiei antifamilie”.
Rolul important jucat de biserică în economia ultimelor scrutine din R. Moldova este incontestabil. Cel mai elocvent caz a fost cel al influentului episcop de Bălți, Marchel, care a ieșit public și a îndemnat enoriașii să nu voteze cu contracandidata lui Dodon la alegerile prezidențiale din noimebrie 2016, proeuropeana Maia Sandu.
Marchel a numit-o atunci pe Maia Sandu drept „stearpă” și o persoană care nu trăiește în canoanele bisericii, motiv pentru care voturile ar trebui să meargă către Igor Dodon. Imediat după ce a câștigat alegerile, Dodon a început sponsorizarea din fondurile Administrației Prezidențiale a clădirii Episcopiei de la Bălți, condusă de Marchel.
Marchel a mai fost implicat în noiembrie 2014, în pragul ultimelor alegeri parlamentare și într-o serie de întâlnire conspirative cu mai mulți lideri separatiști din R. Moldova, autoritățile vorbind atunci de o serie de planuri pentru prealuarea puterii de către acest grup prin acțiuni de lovitură de stat.
În aceste condiții, Biserica este un factor decisiv de balans în opțiunea electoratului din punct de vedere al orientării geopolitice a țării. Și în acest scrutin, prelații subordondați canonic Moscovei vor încerca să încline balanța în favoarea forțelor de stânga, cu precădere cele de natură prorusă.
Lupta va fi din nou inegală. Forțele politice proruse vor arunca în joc din nou „triada nucleară”: Biserica, propagandă prin gurile de tun mediatice și situații cu pontențial emoțional puternic de ultim moment.
Corespondența de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Vitalie Goncearov | iul. 27, 2016 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, R. Moldova, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Rusia se va implica în propaganda din spațiul său de influența nu numai prin mass-media, ci și prin redutabila armă a religiei. Tocmai din această cauză, în luptă va fi aruncată Patriarhia Rusă care vrea să capteze atenția și a celor care folosesc noile tehnologii de comunicate. În acest scop, Biserica Ortodoxă Rusă a anunțat recent că va lansa o aplicație de tip messenger atât pentru enoriași, cât și pentru preoții săi, a precizat serviciul de presă al rețelei de socializare ortodoxe „Elițî”, preluat de Tass. „Aplicația va deveni o parte importantă a platformei unice de comunicare a Bisericii Ortodoxe Ruse, realizată pentru satisfacerea necesităților credincioșilor de comunicare interactivă și pentru o comunicare neîntreruptă între enoriași și Biserică”, se precizează într-un comunicat oficial. În noua aplicație messenger, în afară de funcțiilor obișnuite, vor fi și funcții speciale pentru fețele bisericești de diferite ranguri. „Potrivit estimărilor noastre, auditoriul releței poate ajunge la 7-10 milioane de oameni”, a declarat directorul pentru dezvoltare a relețelei „Elițî”, Ivan Suslin. La începutul lunii iulie, Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii a anunțat despre lansarea a două posturi de televiziune cu tematică religioasă.
Oglinzile strâmbe ale lui Kiril
La începutul anului 2014, Patriarhul Kiril nu se arătat deloc încântat de noile tehnlogii pe care le cataloga drept rătăciri ale sufletului. „Oamenii pasionati prea mult de retelele de socializare ratacesc intr-o ‘imparatie a oglinzilor strambe”, a declarat Patriarhul Moscovei si intregii Rusii, Kiril, potrivit Itar-Tass. „Aceasta este o inrobire a constiintei si vointei. Oamenii stau cu zilele in fata ecranelor, a monitoarelor sau tabletelor si se afunda in aceasta realitate. Se dezvolta romane virtuale, tragedii virtuale, conflicte virtuale. Ne cufundam intr-o imparatie a oglinzilor strambe”, a caracterizat in mod plastic situatia Patriarhul Kirill, intr-un interviu difuzat marti pe postul de televiziune „Rossia”. Capul Bisericii Rusiei considera ca, in aceasta situatie, poate fi vorba de o „criza spirituala a oamenilor”. „In aceste oglinzi strambe se oglindeste realitatea, ne oglindim noi insine. De aceea, intr-un anumit sens, Internetul este o imagine a lumii spirituale a civilizatiei umane, iar acest lucru constituie subiect de gandire, posibil in primul rand pentru Biserica, responsabila de starea spirituala a oamenilor’, a recunoscut Patriarhul Kiril.
În 2013, fugea de internet ca dracul de tămâie
În timp ce Biserica Rusa cauta în 2014 să-și extinda influența în viața publică a cetățenilor ruși, Patriarhul Kiril avea planuri importante si in cazul unei reforme pe internet. Dusman declarat al Internetului, Kiril, a declarat in vara lui 2013 ca fetele bisericesti nu trebuie sa se foloseasca de internet, pentru a se feri de tentatii. El este de parere ca viata monahala nu trebuie sa se adapteze in niciun fel conditiilor moderne de viata, potrivit Lenta.ru. n prezent, o mare tentatie este internetul. Multi calugari procedeaza, in opinia mea, absolut lipsit de intelepciune: pe de o parte, ei se retrag din lume, pentru a-si crea conditii bune pentru salvare (a sufletului), insa pe de alta parte isi iau telefonul mobil si incep sa intre pe internet, unde, dupa cum stim, sunt multe tentatii si lucruri pacatoase’, a declarat Patriarhul Kirill, in timpul intrevederii avute cu monahii manastirii Zografu de pe muntele Athos. Cand un calugar ia in mana telefonul mobil, pentru a se conecta la internet, el ar trebui sa se gandeasca daca merita sa se afle la manastire’, spunea capul Bisericii Ortodoxe Ruse.
Post virtual și „abstinență de rețele”, între ipocrizie și ură
De asemenea, in luna martie a lui 2013, Biserica Ortodoxa Rusa i-a indemnat pe credinciosi sa se abtina in timpul Postului Mare nu doar de la produse lactate si carne, ci si de la utilizarea retelelor de socializare. La inceputul anului trecut, Kirill a declarat razboi internetului si demarat o ampla „cyber-cruciada”. Motivul a fost determinat de ingrijorarea sa fata de numarul mare de postari anti-biserica de pe internet si a declarat ca Biserica Ortodoxa Rusa pe care o conduce va deveni mult mai activa pe retele sociale pentru a grai adevarul in fata enoriasilor sai. „Blogurile si retele sociale ne dau noi oportunitati pentru misiunea noastra crestina in vremuri in care Biserica se afla sub asediu mai intens ca inainte”, a declarat Kiril. „Sa nu fim prezenti acolo inseamna a arata neputinta si lipsa de interes pentru salvarea fratilor nostri”, a continua acesta. „Acum ca mass-media sociala arata un mare interes, desi nu intotdeauna unul foarte vocal, in viata bisericii, datoria noastra este de converti acest interes intr-o cauza buna pentru a crea conditiile ca tinerii sa il cunoasca pe Cristos, de a cunoaste adevarul despre viata oamenilor din interiorul bisericii”, a declarat patriarhul rus, Kiril. El a adaugat ca atunci cand o persoana este interesata de o cautare pe internet despre viata clericala, el afla o gramada de minciuni, ipocrizie si ura.
Internaționalizarea luptei în spațiul de influență
Strategia Moscovei de a fi prezentă în spațiul virtual nu este una singulară si nu se referă strict la acțiuni în interiorul granitei Federatiei Ruse, ci si peste hotare, acolo unde ortodoxia de tip slav este foarte prezentă, atât în R. Moldova, cât și Ucraina. Kiril avea încă din 2013 planuri mari în acest sens si pentru Republica Moldova, acolo unde actioneaza prin intermediul Mitropoliei Chisinaului si a intregii Moldove. „Biserica Ortodoxa Rusa vrea instituirea unui serviciu de presa eparhial in Republica Moldova, care va avea drept scop mentinerea unei imagini destoinice a Bisericii in spatiul media”, spunea acesta la începutul lui 2013. „Serviciul de presa eparhial nu este un moft, ci o necesitate urgenta. Scopul principal al serviciului nu va fi atat sa difuzeze fotografii frumoase, dar sa participe activ in influenta intelectuala si spirituala asupra spatiului mediatic, sa-l ajute pe arhiereu sa-si determine corect orientarea strategica a activitatii bisericesti”, a declarat Patriarhul Kirill. Potrivit acestuia, serviciile de presa eparhiale urmează a fi deschise in Republica Moldova, Ucraina, Belarus, țările baltice și din Orientul Mijlociu.
de Anatol Terzi | sept. 6, 2012 | România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Patriarhul Daniel si Teofil Bauer (Ziarul Lumina)
Românii ortodocşi din regiunea Odesei trebuie să se bucure de oficierea slujbelor liturgice în limba română, a declarat miercuri Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel.
În context, Întâistătătorul BOR a evidenţiat că, din lipsă de slujbe liturgice în limba română, aceştia se confruntă cu un prozelitism agresiv din partea cultelor neoprotestante, care le permit să se roage în limba română dacă devin adepţii acestora. Afirmaţia a fost făcută cu prilejul primirii, în aceeaşi zi, la Reşedinţa patriarhală, în vizită de prezentare, a noului ambasador al Ucrainei în România, Teofil Bauer, la începutul misiunii sale diplomatice în ţara noastră, prilej cu care Patriarhul Daniel a subliniat relaţiile de cooperare dintre BOR şi Biserica Ortodoxă din Ucraina.
În ziua de 5 septembrie 2012, la Reşedinţa patriarhală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a primit în vizită de prezentare pe Excelenţa Sa Teofil Bauer, noul Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Ucrainei în România, la începutul misiunii sale diplomatice. Teofil Bauer a mulţumit pentru primire şi a subliniat rolul important al Bisericilor în păstrarea identităţii etnice în contextul procesului de globalizare al lumii de astăzi. În acest sens, ambasadorul a menţionat faptul că în Ucraina autorităţile de stat asigură libertatea religioasă pentru Cultele religioase istorice, inclusiv pentru minorităţile naţionale cărora le este garantat dreptul de oficiere a sfintelor slujbe în limba maternă.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a urat succes ambasadorului Ucrainei la Bucureşti la începutul misiunii sale diplomatice în România şi a subliniat relaţiile de cooperare dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Ortodoxă din Ucraina. În acest context, Patriarhul României a evidenţiat Protocolul de cooperare la nivel universitar dintre Facultatea de Teologie Ortodoxă Patriarhul Justinian din Bucureşti şi Institutul Teologic Ortodox din Kiev, precum şi pelerinajele organizate lunar de Centrul de pelerinaje al Patriarhiei Române la biserici şi mănăstiri din Ucraina, care contribuie la o mai bună cunoaştere reciprocă între cele două popoare. În acelaşi timp, Preafericirea Sa a subliniat relaţiile de frăţietate dintre clerul şi credincioşii ortodocşi români şi ucrainieni din Maramureş şi Banat.
de Anatol Terzi | iul. 23, 2012 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Protopopul Protopopiatului Bisericii Ortodoxe Române „Dacia Ripensis” din Serbia de nord-est, Boian Alexandrovici, ctitorul primului lăcaş de cult românesc din Timoc, la Malainiţa, după 170 de ani de sete duhovnicească, a sfinţit, duminică, alături de un sobor de preoţi, un paraclis în satul Bobova, comuna Svilainăţ.
În noul sfânt altar, amenajat într-o casă dăruită BOR de către un credincios român, se vor oficia liturghiile, botezurile, cununiile şi slujbele de înmormântare ale românilor din această parohie şi împrejurimi. În context, părintele Alexandrovici a mai arătat că diaconul Sarian Raicovici a fost învrednicit cu slujirea sfântului altar din Bobova. La ceremonia de sfinţire a paraclisului din Bobova au participat zeci de români şi lideri ai unor entităţi culturale româneşti care acţionează, în zonă, pentru renaşterea naţională şi păstrarea identităţii românilor care trăiesc în regiunile istorice din Timoc, Morava şi sudul Dunării.
În Serbia sunt în jur de 250.000 de etnici români. Cei mai mulţi locuiesc în Valea Timocului (Estul Serbiei) şi Voivodina (Nordul Serbiei). Spre deosebire de românii din Voivodina, care beneficiază de recunoaştere oficială încă din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, cei din Valea Timocului nu s-au bucurat niciodată de drepturi specifice minorităţilor naţionale.
În Voivodina românii beneficiază de învăţământ public, emisiuni tv şi radio în limba română, iar în 2001 aici a fost înfiinţată şi o episcopie ortodoxă română, care a fost recunoscută de Ministerul Cultelor din Serbia în aprilie 2009 şi care are sub jurisdicţia sa doar parohiile româneşti din Voivodina.
Numiţi “vlahi”, românii din Valea Timocului nu au fost niciodată recunoscuţi ca minoritate naţională şi în consecinţă au fost privaţi de învăţământ sau activităţi culturale şi religioase în limba maternă. Odata cu noile transformari democratice, în Valea Timocului au fost realizate câteva emisiuni radio şi tv cu muzică populară românească, făra suportul autoritatilor sârbe. Românii din Serbia nu au reprezentare politică la nivel parlamentar. În fiecare an România oferă burse de studiu pentru românii din Valea Timocului şi Voivodina, diplomele fiind recunoscute în Serbia, cu excepţia unor materii pentru care trebuie să se susţină examene de echivalare.
de Anatol Terzi | mai 20, 2011 | România, Știri, Uncategorized @ro
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române nu întrerupe comuniunea cu Patriarhia Ierusalimului. În şedinţa de lucru care a avut loc la Reşedinţa patriarhală în zilele de 19 şi 20 mai 2011, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a analizat hotărârile Sfântului Sinod al Patriarhiei Ierusalimului postate pe site-ul oficial în ziua de 9 mai 2011 şi consideră că aceste hotărâri contravin spiritului comuniunii frăţeşti între Bisericile Ortodoxe surori. Ca atare, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a desemnat o delegaţie formată din Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Onorific Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Onorific Ioan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, Preasfinţitul Părinte Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor şi Preasfinţitul Părinte Ciprian Câmpineanul, Episcop vicar patriarhal, cu mandatul de a purta un dialog oficial cu Patriarhia Ierusalimului pentru soluţionarea acestei probleme. Saptamana trecuta, Patriarhia Ierusalimului a anunţat că a întrerupt comuniunea cu cea Română, nemulţumită de faptul că la Ierihon s-a construit un aşezământ românesc anticanonic. Decizia luată ieri de Sfântul Sinod al Patriarhiei Ierusalimului “în unanimitate şi cu părere de rău” a fost motivată, într-un comunicat oficial publicat pe site-ul instituţiei prin încălcarea Sinoadelor Ecumenice şi Locale de către Patriarhia Română, care “a construit în ultimul deceniu Biserica Aşezământului românesc fără încuviinţarea canonică a Patriarhiei Ierusalimului, sub omoforul căreia se află bisericile ortodoxe din Ţara Sfântă”. Consecinţa imediată va fi aceea că PF Daniel nu va mai fi pomenit în bisericile ce se află în jurisdicţia canonică a Patriarhiei Ierusalimului şi caterisirea lui Ieronim Creţu, reprezentantul Patriarhiei Române la Ierusalim, după cum se precizează în comunicat. Gestul surprinzător, o spun deschis chiar decidenţii, are menirea de a preîntâmpina „transformarea jurisdicţiei Ierusalimului într-un «câmp deschis» pentru ca orice altă Biserică locală să-şi clădească biserici”. Anterior acestei decizii, pe 15 aprilie, s-a încercat o reconciliere. Patriarhul Ierusalimului, Theofil III, i-a trimis o scrisoare Patriarhului Daniel în care cerea clarificarea situaţiei, după care acesta din urmă şi-a trimis în Israel un emisar. La scurt timp, dupa acest anunt, BOR a anunâat că problema atitudinii Patriarhiei Ierusalimului faţă de Aşezământul românesc de la Ierihon, cămin pentru pelerinii români care vizitează Ţara Sfântă, precum şi relaţiile Patriarhiei Române cu Patriarhia Ierusalimului vor fi discutate în şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din zilele de 19-20 mai 2011. Deşi în urma vizitei la Patriarhia Ierusalimului a Preasfinţitului Părinte Ciprian Câmpineanul, Episcop vicar patriarhal, din ziua de 15 aprilie 2011, s-a convenit iniţierea unui dialog bilateral frăţesc între cele două Patriarhii pentru identificarea unei soluţii privind existenţa Aşezământului românesc de la Ierihon, Patriarhia Română constată cu surprindere şi regret că Patriarhia Ierusalimului a luat o decizie unilaterală, se mai arată în comunicat, spune, pe 11 mai Patriarhia Română. (Mai multe detalii aici)
Părintele Irineu Bistriţeanul, noul Arhiepiscop al Alba Iuliei
Pe 19 mai, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, au început lucrările Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, reunit în şedinţă de lucru în Sala Sinodală din Reşedinţa patriarhală. După deschiderea lucrărilor, a avut loc şedinţa Sfântului Sinod pentru alegerea ierarhului titular în scaunul vacant de Arhiepiscop al Alba Iuliei, sub preşedinţia Preasfinţitului Părinte Mitropolit Andrei al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. Dintre cei doi candidaţi desemnaţi de către Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului în consultare cu Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Alba Iuliei, Sfântul Sinod a ales, prin vot secret, pe Preasfinţitul Părinte Irineu Bistriţeanul în scaunul vacant de Arhiepiscop al Alba Iuliei cu 29 de voturi din 42 exprimate. Preasfinţitul Părinte Andrei Făgărăşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, a obţinut 13 voturi. Ceremonia de întronizare a noului Arhiepiscop al Alba Iuliei va avea loc în Catedrala Reîntregirii din municipiul Alba Iulia în ziua de duminică 5 iunie 2011.
