Strategia americană la Marea Neagră, diplomație telefonică pe axa România-SUA

Strategia americană la Marea Neagră, diplomație telefonică pe axa România-SUA

SUA sprijină Georgia

SUA va avea o strategie pentru Marea Neagră

Ministrul Afacerilor Externe de la București, Bogdan Aurescu, şi șeful diplomației americane, Antony Blinken, au avut, luni, o convorbire telefonică pe teme de interes prioritar pentru Parteneriatul Strategic bilateral, inclusiv despre viitoarea strategie SUA pentru Marea Neagră. Înaltul oficial român a subliniat necesitatea asigurării sinergiei acesteia cu strategiile regionale ale UE şi NATO, se arată în comunicatul de presă remis agenției KARADENIZ PRESS. Dialogul a avut loc şi în pregătirea celei de-a opta runde a Dialogului Strategic între România-SUA, care va fi găzduită de România la mijlocul lunii martie, la Bucureşti.

Colaborare instituționalizată

Ministrul român de Externe a evocat evaluările şi ideile României în acest sens, care au fost transmise secretarului de stat Blinken printr-un document de reflecţie consistent, cu prilejul vizitei din noiembrie 2022 de la Bucureşti. Ministrul român l-a informat pe omologul american despre propunerea sa, agreată cu omologul turc în decembrie, de creare a unui grup de lucru bilateral româno-turc privind securitatea la Marea Neagră, aflat în proces de operaţionalizare, iniţiativă apreciată de partea americană.

Ministrul Aurescu a subliniat, totodată, relevanţa strategică a proiectelor de infrastructură promovate în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări şi a evidenţiat că România va găzdui, în luna septembrie 2023, la Bucureşti, Summitul şi Forumul de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări, moment foarte important pentru dezvoltarea pe mai departe a Iniţiativei.

Marina-SUA-pregătită-să-apere-interesele-americane-din-Golful-Persic

Marina-SUA-pregătită-să-apere-interesele-americane-din-Marea Neagră

Sprijin pentru Republica Moldova

Şeful diplomaţiei române a subliniat impactul major pe care războiul de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei îl are şi asupra Republicii Moldova şi a reafirmat „sprijinul ferm al României, continuu şi necondiţionat, pentru Republica Moldova, pentru consolidarea rezilienţei şi securităţii acesteia şi pentru parcursul său european”.

În acest context, a reafirmat condamnarea fermă a retoricii ameninţătoare şi provocatoare a Rusiei, precum şi încercările recente de destabilizare, punctând faptul că sprijinul SUA rămâne esenţial pe acest palier. La rândul său, secretarul de stat american a subliniat determinarea SUA de a sprijini Republica Moldova în contextul actual dificil. De asemenea, a amintit decizia SUA de a aloca 300 de milioane de dolari pentru susţinerea securităţii energetice a Republicii Moldova, inclusiv a infrastructurii energetice şi de interconectare transfrontalieră.

Visa Waiver, pe tapet

În egală măsură, șefii diplomațiilor română și americană au abordat relaţiile China-Rusia şi Iran-Rusia în contextul războiului ilegal al Rusiei contra Ucrainei şi au evidenţiat necesitatea descurajării de către comunitatea internaţională a oricărui sprijin acordat efortului de război al Rusiei. În acest cadru, ministrul român de Externe a amintit recentele pachete de sancţiuni ale UE pentru Republica Islamică Iran, susţinute şi de România.

Ministrul Aurescu a reiterat importanţa prioritară a includerii României în Programul Visa Waiver al SUA şi „interesul părţii române de a lucra îndeaproape cu SUA pentru accederea ţării noastre în program, secretarul de stat american reiterând angajamentul puternic şi concret al SUA pentru acest obiectiv comun româno-american”.

Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă

Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă

Un an de război

În contextul împlinirii unui an de la declanşarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, ministrul Aurescu şi secretarul de stat Blinken au discutat despre efectele globale profunde ale acestuia, precum şi demersuri comune pentru contracararea acestor efecte. Şeful diplomaţiei române a realizat o trecere în revistă a sprijinului foarte cuprinzător şi multidimensional acordat acestui stat de către România de la începutul războiului.

Secretarul de stat al SUA a mulţumit în mod deosebit ministrului Aurescu pentru „sprijinul concret, deosebit de substanţial şi esenţial acordat de ţara noastră Ucrainei”.

În planul securităţii regionale, cei doi oficiali au evidenţiat miza continuării consolidării coerente şi consistente a Flancului Estic al NATO, iar ministrul Bogdan Aurescu a transmis aprecierea pentru angajamentul SUA pentru apărarea întregului teritoriu Aliat, inclusiv în regiunea Mării Negre şi în România, exprimat inclusiv cu ocazia reuniunii Bucureşti 9 de la Varşovia.

Cei doi şefi ai diplomaţiilor au abordat, totodată, posibilităţi de consolidare a rezilienţei în regiunea Mării Negre printr-o abordare strategică care să asigure, de o manieră durabilă, caracterul liber, sigur şi prosper al Mării Negre şi să îi consolideze statutul de rută comercială şi energetică majoră.

Share our work
România, sprijin financiar pentru opoziția de la Minsk

România, sprijin financiar pentru opoziția de la Minsk

Romania, sprijin pentru opoziția de la Minsk

Romania, sprijin pentru opoziția de la Minsk

Ministerul Afacerilor Externe de la București a transferat recent 100 de mii de euro pentru susținerea societății civile și a presei independente din Belarus.

Potrivit unui comunicat al MAE român, Contribuția României a fost transferată Organizației European Endowment for Democracy (EED), instituție europeană specializată în acordarea de asistență pentru proiecte de consolidare a democrației și drepturilor omului în vecinătatea Uniunii Europene.

Astfel, România se alătură celorlalți parteneri din UE, state membre și instituții, care dezvoltă proiecte în parteneriat cu EED, în beneficiul direct al societății civile din Belarus.

„Această susținere din partea României are ca obiectiv împlinirea așteptărilor legitime ale cetățenilor din Belarus, mai ales în condițiile în care sprijinirea evoluțiilor și reformelor democratice constituie baza cooperării UE cu statele din Parteneriatul Estic”, a declarat ministrul Bogdan Aurescu. (N.G.)

Share our work
România, desant tardiv în Israel. Ambasada rămâne la Tel Aviv

România, desant tardiv în Israel. Ambasada rămâne la Tel Aviv

Israel, popas diplomatic românesc

Israel, popas diplomatic românesc

Ministrul Afacerilor Externe de la București, Bogdan Aurescu, efectuează, miercuri şi joi, o vizită oficială în Israel şi în Palestina, unde se va întâlni cu premierii Statului Israel, al entității palestiniene şi cu omologii săi. Conform comunicatului MAE remis agenției de presă KARADENIZ PRESS, programul vizitei lui Aurescu în Statul Israel include consultări cu ministrul Afacerilor Externe, Gabriel Ashkenazi, şi întrevederi cu preşedintele Reuven Rivlin, prim-ministrul Benjamin Netanyahu, prim-ministrul supleant şi ministru al Apărării, Benjamin Gantz, ministrul cooperării regionale, Ofir Akunis, şi liderul opoziţiei şi al formaţiunii Yesh Atid-Telem din Knesset, Yair Lapid.

Înaltul oficial român nu va discuta problema mutării de la Tel Aviv la Ierusalim a ambasadei României, așa cum a procedat SUA, partener strategic al celor două state. Surselor diplomatice de la Ierusalim și București citate de KARADENIZ PRESS au mai declarat că România încearcă să joace un rol cât mai important în relansarea relațiilor diplomatice dintre Israel și statele arabe. Menționăm că majoritatea clasei politice de la București urmează linia UE în politica față de Israel.

Relații strategice

Discuţiile cu oficialii israelieni se vor concentra pe modalităţile de dezvoltare şi aprofundare a relaţiilor bilaterale, cu caracter strategic, dintre cele două state, cu accent pe domeniile politic, economic şi securitar, în beneficiul României şi al Statului Israel.

Totodată, oficialii vor discuta aprofundat evoluţiile din regiune, cu precădere cele mai recente evoluţii din cadrul Procesului de Pace din Orientul Mijlociu.

Discuţia cu omologul israelian va aborda inclusiv demararea pregătirii celei de-a treia reuniuni comune a celor două Guverne, „în baza stadiului excelent al relaţiilor româno-israeliene, cu valenţe strategice, consolidată pe parcursul celor peste şapte decenii de relaţii diplomatice neîntrerupte”.

Popas oriental

În Palestina, programul vizitei va include consultări cu ministrul Afacerilor Externe şi al Expatriaţilor, Riad Malki, şi întrevederi cu prim-ministrul Mohammad Shtayyeh şi cu Ahmed Majdalani, ministrul Muncii şi Dezvoltării Sociale.

Discuţiile vor viza, în principal, dezvoltarea şi diversificarea relaţiilor bilaterale româno-palestiniene şi modalităţile de consolidare a colaborării, ca o contribuţie concretă la construcţia instituţională şi dezvoltarea Palestinei.

De asemenea, oficialii vor aborda aspecte privind cele mai recente evenimente de pe agenda regională şi de securitate, cu accent pe perspectivele Procesului de Pace din Orientul Mijlociu. „Suntem într-un moment extrem de dinamic în ceea ce priveşte evoluţiile din Orientul Mijlociu. Am avut în ultimele luni un dialog deschis şi aprofundat atât cu omologul meu israelian, Gabriel Ashkenazi, precum şi cu cel palestinian, Riad Malki, în concordanţă cu poziţia tradiţională a României, care are relaţii de prietenie şi încredere cu ambele părţi”, afirmă Aurescu, citat în comunicat.

Poziție constantă

„În Palestina, voi evidenţia interesul pentru continuarea şi aprofundarea cooperării noastre, inclusiv pentru generarea substanţei necesare în vederea bunei organizări a următoarei reuniuni a Comitetului Inter-guvernamental bilateral”, mai arată Aurescu.

Ministrul român precizează că va susţine, atât în Israel, cât şi în Palestina, „poziţia constantă a României în sprijinul unei soluţii durabile generate de Procesul de Pace, fundamentată pe soluţia celor două state, care să coexiste în pace şi securitate, ca singura opţiune viabilă de natură să răspundă aspiraţiilor ambelor părţi”. (K.P.)

Share our work
Dodon, evitat de România la Chișinău

Dodon, evitat de România la Chișinău

Igor Dodon mizează pe votul anti-românesc la irmătoarele alegeri prezidențiale

Igor Dodon mizează pe votul anti-românesc la irmătoarele alegeri prezidențiale

Ministrul Afacerilor Externe al României, Bogdan Aurescu, va întreprinde joi, 30 aprilie 2020, o vizită de lucru în Republica Moldova, se arată în comunicatul MAEIE de la Chișinău, remis agenției de presă KARADENIZ PRESS. În cadrul întrevederilor de la Guvernul RM și MAEIE vor fi examinate perspectivele dezvoltării relațiilor moldo-române în baza parteneriatului strategic dintre cele două state, precum și colaborarea în gestionarea crizei cauzate de pandemia Covid-19.

Agenda vizitei Şefului diplomaţiei române la Chişinău prevede şi ceremonia publică de prezentare a echipei de medici din România, care vor efectua misiunea de sprijin a cadrelor medicale din Republica Moldova în combaterea epidemiei de COVID-19.

Dodon evitat

Potrivit comunicatului MAEIE moldovenesc, programul vizitei va include întrevederi cu premierul Ion Chicu și Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene Oleg Țulea. Ministrul de Externe Aurescu nu are programată nicio întâlnire cu președintele Igor Dodon, liderul de facto al celui mai important partid politic din fosta republică sovietică, Partidul Socialiștilor. Respectarea drastică a cutumelor diplomatice obișnuite și evitarea unei întâniri directe Dodon-Aurescu arată încă o dată starea de război rece între București și Chișinău, pe fondul derapajelor anti-democratice ale autorităților actuale ale Republicii Moldova. Surse politice de la Chișinău au făcut referire la posibila întâlnire dintre oficialul român și Maia Sandu, șefa PAS și una dintre principalii contracandidați ai președintelui Dodon la alegerile prezidențiale următoare, alături de alți lideri ai opoziției pro-europene.

Situația actuală a relațiilor bilaterale fost reliefată și în comunicatul MAE român emis recent cu ocazia aniversării a 10 ani de la instituirea Parteneriatului Strategic între România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

Marcarea a 10 ani de la semnarea Parteneriatului Strategic nu reprezintă doar un prilej de satisfacție, ci ar fi trebuit să reprezinte și o oportunitate de a privi cu responsabilitate și pragmatism spre viitor, astfel încât, prin eforturi reînnoite, să menținem și să consolidăm parcursul european al Republicii Moldova.

Din păcate, situația politică actuală de la Chișinău nu încurajează o asemenea abordare. Evoluțiile recente de la Chișinău nu atestă continuarea sau realizarea unor reforme durabile în direcția avansării agendei europene și nu conferă garanția unui parcurs european pentru Republica Moldova. În aceste condiții, dezvoltarea Parteneriatului Strategic bilateral nu se poate realiza la adevăratul său potențial, pe măsura voinței și capacității României.

Pe acest fundal, sprijinul României, inclusiv financiar, va fi pe mai departe strict condiționat de continuarea reformelor esențiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova și avansarea parcursului său european. În același timp, România va continua să urmărească cu prioritate interesele cetățenilor din Republica Moldova, așa cum a acționat deja, inclusiv în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19.

Recunoscând caracterul legitim al așteptărilor cetățenilor Republicii Moldova pentru un trai prosper, într-un stat stabil și democratic, cu instituții publice moderne și cu o justiție independentă, România va continua să susțină îndeplinirea obiectivului fundamental reprezentat de integrarea europeană a Republicii Moldova, singura în măsură să asigure dezvoltarea economică și socială a Republicii Moldova în beneficiul direct al cetățenilor.

Uniunea Europeană vrea implementarea unor reforme reale în Republica Moldova

Uniunea Europeană vrea implementarea unor reforme reale în Republica Moldova

Sprijin masiv

România subliniază valoarea inestimabilă a patrimoniului cultural comun, parte integrantă a patrimoniului european, care fundamentează relația privilegiată dintre România și Republica Moldova, precum și faptul că locul firesc al Republicii Moldova se află în familia europeană.

România evidențiază rezultatele implementării Parteneriatului Strategic în cei 10 ani parcurși de la semnarea sa, între care: intrarea în vigoare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și a Acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător, România fiind primul stat UE care l-a ratificat; liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană pentru cetățenii Republicii Moldova; parcurgerea unor etape importante în modernizarea instituțiilor și profesionalizarea administrației publice în acord cu standardele europene; creșterea schimburilor economice și accesului produselor Republicii Moldova pe piețele statelor Uniunii Europene, în primul rând, în România; multiplicarea oportunităților deschise studenților, oamenilor de cultură și știință, precum și conectarea acestora la spațiul de educație, cultură și știință european; operaționalizarea Acordului bilateral privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova; implementarea Acordului privind asistența financiară rambursabilă acordată de România Republicii Moldova, în cuantum de 150 de milioane de euro; construcția gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău.

Totodată, trebuie menționată contribuția proiectelor de cooperare bilaterală derulate de România în Republica Moldova la îmbunătățirea condițiilor de viață ale tuturor cetățenilor Republicii Moldova (finanțarea renovării a peste 1100 de grădinițe; donația a 196 de microbuze școlare pentru instituții de învățământ; burse de studii; programe de pregătire pentru profesori; tabere de vară pentru elevi și profesori; renovarea de edificii culturale; operaționalizarea SMURD pe teritoriul R. Moldova; programe de colaborare, schimburi de experiență și bune practici la nivelul tuturor instituțiilor administrației publice centrale ș.a.).

Având în vedere contextul actual marcat de pandemia de COVID-19, reamintim eforturile depuse de România pentru a permite tranzitul și repatrierea în deplină siguranță a cetățenilor Republicii Moldova, precum și asistența acordată, inclusiv prin a facilita livrarea unor medicamente și echipamente medicale, acțiuni consecvente cu angajamentul ferm al României de a acționa în beneficiul direct al cetățenilor Republicii Moldova.

Fenta maghiară

Implicate într-un conflict dur cu autoritățile comunitare de la Bruxelles, autoritățile maghiare folosesc orice prilej pentru a își consolida propria poziție în relațiile cu statele din vecinătatea granițelor UE. Parteneriatul strategic Moscova-Budapesta a facilitat aprofundarea relațiilor dintre Ungaria și actualul regim de la Chișinău.

Ieri, ministrul Afacerilor Externe și Comerțului al Ungariei, Péter Szijjártó, a adus la Chișinău un lot de 100 de mii de măști și cinci mii de echipamente de protecție, pentru a ajuta R. Moldova în combaterea pandemiei de COVID-19. Ajutorul vine după ce autoritățile de la Chișinău au solicitat ajutor Ungariei „pe două canale” – cel bilateral și prin intermediul NATO, a spus oficialul de la Budapesta, într-o conferință comună, susținută cu omologul său Oleg Țulea.

„Reprezint un guvern creștin-democrat. Vreau să vă spun că avem o apreciere deosebită în privința valorizării intereselor naționale de către guvernul social-democrat din R. Moldova. Apreciem această politică orientată spre țară, națiune”, a spus Péter Szijjártó despre guvernarea prorusă de la Chișinău.

Oficialul ungar a adăugat că autoritățile de la Budapesta au solicitat Uniunii Europene, Comisiei Europene „să nu discrimineze politic R. Moldova” și să „acorde acel ajutor votat deja”.

„Din acel ajutor de 100 de milioane de euro, 70 de milioane nu au fost livrate. Am cerut Comisiei să livreze acești bani”, a spus ministrul ungar, fără să specifice faptul că autoritățile de la Chișinău nu au îndeplinit condițiile necesare pentru a primi acești bani de la Bruxelles, printre care asigurarea independenței instituțiilor publice și reforma justiției.

Lidera PAS Maia Sandu și cel al PPDA, Andrei Năstase, la un protest din PMAN din Chișinău

Lidera PAS Maia Sandu și cel al PPDA, Andrei Năstase, foștii aliați își dispută sprijinul României

Opoziție divizată

Pe fondul actualei crize de la Chișinău, conflictul dintre principalele partide de opoziție pro-europene pare de neoprit. Liderul PAS, Maia Sandu, a venit cu o reacție după ce unii deputați ai Platformei DA au acuzat-o de „manipulare a opiniei publice” și de faptul că își „asumă merite ce nu-i aparțin” în contextul sprijinului acordat de România în lupta cu COVID-19. Potrivit Maiei Sandu, ea nu a făcut altceva decât să transmită mesajul prim-ministrului României, Ludovic Orban.

„Trebuie să le mulțumim cetățenilor României și autorităților de la București. Mesajul meu – eu am mulțumit României așa cum toți trebuie să facă. În momentul când am văzut mesajul domnului președinte Iohannis, i-am scris un mesaj domnului prim-ministru Ludovic Orban. El m-a sunat imediat înapoi și mi-a zis: «Vezi, am promis că o să vă ajutăm, și vă ajutăm». Mi-a mai zis că joi va avea loc ședința Guvernului și se va stabili mai exact ce vor putea da, și pe materiale de protecție, și pe medicamente. Acesta a fost mesajul”, a declarat ea în cadrul emisiunii Puterea a Patra de la N4.

Liderul PAS s-a referit și la sprijinul anterior acordat de autoritățile de la București. „Noi chiar îi suntem recunoscători domnului prim-ministru. Am vorbit în această perioadă și au fost situații când organizațiile neguvernamentale din România și din Republica Moldova au încercat să aducă materiale de protecție din România, dar pentru că există această interdicție firească pentru mai multe țări de a nu exporta, a trebuit să intervin pe lângă domnul prim-ministru. El a scos această interdicție așa, încât aceste donații să poată să ajungă în Republica Moldova” a compeltat aceasta.

Contră politică

„Până la urmă, contează că aceste lucruri se întâmplă, până la urmă contează că aceste echipamente de protecție, aceste medicamente vor ajunge în spitale, dar și faptul că va veni și o echipă de medici. Eu cred că noi avem o mare nevoie de aceste ajutoare și trebuie să mulțumim României pentru aceste ajutoare așa cum trebuie să-i mulțumim tuturor celorlalți care ne-au ajutat și ne ajută în această perioadă”, a precizat Sandu.

Potrivit ei, criticele deputaților PPDA „mai puțin contează”: „Meritul este al României, al autorităților de la București și eu nu am făcut altceva decât să transmit mesajul domnului prim-ministru, Ludovic Orban”. Supărarea PPDA vine și pe fondul relațiilor anterioare foarte bune între liderii PPDA, precum Andrei Năstase, și ai PNL în timpul guvernării PSD de la București, respectiv a regimului Plahotniuc de la Chișinău.

Liderul PAS Maia Sandu, considerată principala contracandidată a președintelui Dodon la următoarele prezidențiale

Liderul PAS Maia Sandu, considerată principala contracandidată a președintelui Dodon la următoarele prezidențiale

Sprijin permanent

Într-un interviu pentru calm.md, citat de deschide.md, ambasadorul român Ioniță  a vorbit despre proiectele implementate de către România în Republica Moldova în acest deceniu, ajutorul necondiționat pe care îl oferă statul român cetățenilor Republicii Moldova, inclusiv în această perioadă când la nivel global toate eforturile sunt depuse în lupta cu coronavirusul, dar și despre rolul asociațiilor autorităților locale din România și Republica Moldova în consolidarea relațiilor bilaterale.

Potrivit lui Ioniță nu există niciun domeniu în care relațiile privilegiate dintre România și R. Moldova să nu-și fi lăsat amprenta. „Au crescut schimburile economice și accesul produselor Republicii Moldova pe piețele statelor europene, în primul rând în România. Suntem principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova. În momentul de față, mai mult de 70% din comerțul bilateral al Republicii Moldova are loc cu statele din Europa Occidentală”, a spus ambasadorul.

Acesta a readus aminte despre câteva acțiuni prin care România a sprijinit R. Moldova, și anume:

– A fost operaționalizat Acordul Bilateral pentru implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro pe care România l-a acordat Republicii Moldova. Sunt bani pe care România i-a oferit gratis în folosul cetățenilor Republicii Moldova, bani din care au fost renovate grădinițe, realizate proiecte de infrastructură la nivel local, construite apeducte, asigurate microbuzele școlare care circulă în toate raioanele din Republica Moldova.

– România a acordat un împrumut pentru asistența financiară Republicii Moldova în valoare de 150 milioane de euro. Tot în această perioadă am început și suntem pe cale să finalizăm gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, care va asigura securitatea energetică a Republicii Moldova prin conectarea sa la spațiul energetic european.

– România a contribuit și a finanțat renovarea a peste 1100 de grădinițe, am donat 196 microbuze școlare pentru instituții de învățământ, au fost acordate anual până la 5000 de burse de studii pentru elevii și studenții Republicii Moldova, au fost organizate programe de pregătire pentru profesori și celebrele taberele de vară ARC pentru elevi și studenți.

– Au fost renovate edificii culturale. Sala cu Orgă și Muzeul Național de Artă, care reprezintă două frumoase cărți de vizită ale municipiului Chișinău, au fost restaurate cu acești bani, iar teatrul Bogdan Petriceicu Hașdeu din Cahul a fost, practic, construit de la zero.

– A fost operaționalizat programul SMURD pe teritoriul Republicii Moldova, datorită acestuia fiind salvate vieți nu doar în România, dar și în Republica Moldova. Am trecut recent la faza a doua a acestui program SMURD extinzându-l pe întreg teritoriul Republici Moldova, inclusiv cu finanțare europeană.

– Sunt programe de colaborare, schimburi de experiență și bune practici aproape la nivelul tuturor instituțiilor administrației publice centrale. Au fost dezvoltate programe de twinning, cu sprijinul României, dar și cu participarea experților din alte state-membre ale UE.

„Prin tot ce am făcut în această perioadă, România a încercat să contribuie la apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană și la consolidarea încrederii cetățenilor în acest parcurs european care, evident, reprezintă și o excelentă oportunitate de promovare a reformelor necesare și, totodată, o excelentă oportunitate de a privi cu responsabilitate către viitor”, susține ambasadorul.

Fără propagandă

Pentru ca acest efort, pe care îl face România pentru a susține R. Moldova, să fie cunoscut de cetățenii moldoveni, Daniel Ioniță susține că trebuie promovat, pentru că este adevăr și nu propagandă, așa cum fac alții. (n.r.- referire subtilă la spectacolul mediatic oferit de autoritățile de la Chișinău și Moscova cu ocazia oricărei donații, oricât de infime, venită din Federația Rusă)

„Trebuie să fim lăsați să vorbim și mesajul nostru să fie transmis de instituțiile mass-media responsabile, astfel încât să ajungă la toți cetățenii. Noi operăm doar cu un singur instrument, el se numește adevărul, operăm cu o singură realitate care este demonstrată de faptele noastre concrete. România nu a favorizat și nu face propagandă în Republica Moldova. România a abordat întotdeauna cu un deosebit respect relațiile sale cu autoritățile și cu cetățenii Republicii Moldova și în continuare vom fi la fel de responsabili. Atunci când am observat că lucrurile, poate, nu se îndreptă spre direcția potrivită am semnalat aceste derapaje. Atunci când am constatat că anumite situații politice nu încurajează o astfel de abordare iar evoluțiile nu atestă o continuare sau o realizare a unor reforme durabile în direcția avansării agendei europene a Republicii Moldova am verbalizat toate aceste chestiuni de-o manieră sinceră și onestă. Într-adevăr, nu am procedat ca alții, ca dintr-o donație să organizăm zeci de evenimente de presă și să vorbim în exclusivitate despre acest subiect pentru că nu am crezut că este normal să procedăm în felul acesta. Am considerat că onestitatea, valoarea faptelor noastre și proiectele frumoase realizate vorbesc de la sine despre ceea ce este și ceea ce face România pentru cetățenii Republicii Moldova”, a menționat Ioniță.

În cadrul aceluiași interviu, Ambasadorul a reiterat că „România a spus că prin tot ce face aici ajută cetățenii și parcursul european al Republicii Moldova și a demonstrat în cei zece ani de Parteneriat Strategic că asta face. Astfel va proceda și în continuare chiar dacă, uneori, unii actori de la Chișinău nu demonstrează că sunt interesați să realizeze reforme durabile în direcția avansării acestei agende europene și nu conferă garanția unui parcurs european pentru Republica Moldova”.

Liderul rus Vladimir Putin, înger politic pentru președintele Igor Dodon

Liderul rus Vladimir Putin, înger politic pentru președintele Igor Dodon

UE vs. Kremlin

La rândul său, șeful delegației Parlamentului European la Comitetul de Asociere UE-Moldova, Siegfried Mureșan, este convins că ajutorul Uniunii Europene și ajutorul Federației Ruse pentru R. Moldova merg în direcții diametral opuse. „Este mai clar ca niciodată că ajutorul din partea Uniunii Europene este într-o antiteză cu cel oferit de Federația Rusă. Guvernul R. Moldova ar trebui să susțină parteneriate în beneficiul cetățenilor săi, nu parteneriate bune doar pentru Federația Rusă și pentru prietenii săi de la Chișinău”, precizează oficialul.

Astfel, Siegfried Mureșan a enumerat plusurile asistenței oferite de UE și minusurile celei venite din Federația Rusă. „UE ajută tot mai mult, tot mai rapid și tot mai simplu R. Moldova de la declanșarea epidemiei de COVID-19. În plus față de sprijinul pe care îl oferim permanent cetățenilor R. Moldova, UE a pus la dispoziția R. Moldova fonduri europene nerambursabile în valoare de 87 de milioane de euro pentru nevoile urgente din R. Moldova în această perioadă de criză. De asemenea, Comisia Europeană a propus o asistență macrofinanciară de 100 de milioane de euro în condiții avantajoase, cu scopul de a atenua efectele crizei COVID-19 asupra economiei țării”, spune Mureșan.

În același timp, europarlamentarul afirmă că ajutorul promis de Federația Rusă „este tot mai mic, tot mai neclar, impune condiții tot mai grele și împovărează tot mai mult cetățenii R. Moldova”.

Împrumutul dinspre Federația Rusă, care inițial însuma 500 de milioane de euro, acum s-a topit și se mai discută doar de 200 de milioane de euro. Acest presupus împrumut impune condiții care arată că obiectivul Federației Ruse nu este să ajute cetățenii R. Moldova, ci să crească dependența Moldovei de Kremlin. Spre exemplu, faptul că acordul prevede că datoriile private ale companiilor moldovenești către băncile rusești pot fi transformate în datorii de stat arată că nu avem o imagine clară cu privire la cât se îndatorează R. Moldova în fața Rusiei prin acest acord și cât trebuie să dea înapoi”, punctează sursa citată.

În același context, condițiile impuse de UE pentru acordarea de asistență macrofinanciară Guvernului R. Moldova prevăd reforme în domeniul justiției, în prevenirea și combaterea spălării banilor și reforme ce vor contribui la consolidarea sectorului financiar al republicii.

Sunt reforme care garantează că beneficiarii ajutorului macrofinanciar vor fi cetățenii R. Moldova, nu clasa politică. Federația Rusă, pe de altă parte, oferă un credit cu condiții ce nu avantajează cetățenii țării, ci îi afectează și îi împovărează cu noi datorii. Securitatea economică a țării va avea de suferit, iar cetățenii vor fi cei pe umerii cărora se vor achita aceste datorii private”, a conchis acesta.

De menționat că Parlamentul R. Moldova a ratificat săptămâna trecută Acordul de împrumut cu Federația Rusă, însă acesta a fost suspendat de Curtea Constituțională. Înalta Curte urmează să ia o decizie în privința constituționalității acestui document pe 7 mai. (Karadeniz Press)

Share our work
Scutul antiracheta: Romania doreste firme romanesti pentru amenajarea bazei de la Deveselu

Scutul antiracheta: Romania doreste firme romanesti pentru amenajarea bazei de la Deveselu

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut marti o întrevedere cu Frank Rose, adjunctul asistentului pentru politica spaţială şi de apărare al Secretarului de stat al SUA, cu ocazia vizitei acestuia la Bucureşti.
În domeniul apărării antirachetă, cei doi interlocutori au exprimat satisfacţia pentru progresele înregistrate în negocierea Aranjamentelor de Implementare a Acordului bilateral privind amplasarea pe teritoriul României a sistemului de apărare antirachetă al SUA, semnat la Washington, în septembrie 2011. De asemenea, secretarul de stat Bogdan Aurescu a reiterat interesul părţii române pentru implicarea firmelor româneşti în lucrările de amenajare a bazei de la Deveselu, partea americană fiind la rândul său interesată în implicarea firmelor locale. De asemenea, Frank Rose a apreciat că pregătirea site-ului de la Deveselu se desfăşoară pe deplin în calendarul stabilit, fără niciun fel de întârzieri şi a mulţumit părţii române pentru cooperarea excelentă cu partea americană în acest scop.
Secretarul de stat Bogdan Aurescu a remarcat faptul că recentul test reuşit din 9 mai 2012, realizat la baza de profil a SUA din Hawaii, cu o rachetă de interceptare Standard Missile-3 Block IB, adică tipul de interceptor care va fi instalat la Deveselu, demonstrează că sistemul SUA antirachetă se dezvoltă în parametri foarte buni, astfel încât va fi apt să îşi îndeplinească misiunea. Oficialul american a confirmat că gradul de performanţă al sistemului este la nivelul proiectat şi a arătat că proiectul american al sistemului antirachetă beneficiază de finanţarea necesară.
Cei doi oficiali au reiterat susţinerea României şi a SUA pentru declararea la Chicago a capabilităţii interimare a NATO în domeniul apărării antirachetă, care reprezintă o dovadă clară a capacităţii Alianţei de a se adapta la noile ameninţări din mediul de securitate contemporan, precum şi o expresie clară a relaţiei transatlantice. Acest moment reprezintă o etapă importantă în procesul de operaţionalizare a capabilităţii antirachetă a NATO, cu obiectivul de a asigura acoperirea întregului teritoriu şi populaţiei statelor aliate. Ambii oficiali au subliniat deschiderea pentru cooperarea Alianţei cu Rusia în domeniul apărării antirachetă, în spiritul deciziilor de la Summit-ul de la Lisabona din 2010.

SUA au anuntat deja ca sunt in cautarea unor firme

SUA caută firme pentru baza de la Deveselu şi anunţă că vor fi organizate doua conferinte intitulate “Zilele Industriei” in Romania. Organizate de Corpul de Geniu al Fortelor Terestre ale Statelor Unite din Europa (USACE), in colaborare cu Agentia de Aparare Antiracheta – U.S Missile Defense Agency (MDA), Comandamentul European al Statelor Unite – U.S. European Command (EUCOM) si Fortele Navale ale SUA (U.S. Navy), conferintele vor avea loc astefe: Prima zi, miercuri, 13 iunie 2012, la un hotel din Bucuresti, Romania (numele hotelului si ora de incepere vor fi anuntate ulterior); Cea de-a doua zi: joi 14 iunie 2012, intr-un loc care va fi anuntat ulterior la Caracal, Romania.
Potrivit Ambasadei SUA la Bucuresti, obiectivul acestor conferinte este de a oferi informatii cu privire la cadrul general, necesitatile de infrastructura si facilitati, precum si la oportunitatile de afaceri in domeniile constructii si prestari servicii in vederea dislocarii unor elemente ale sistemului de aparare antiracheta al SUA la Deveselu, Romania, in perimetrul bazei militare existente apartinand Ministerului Apararii Nationale al Romaniei. Toate prezentarile vor fi facute in limba engleza fara a se asigura traducerea.
USACE anticipeaza ca in final se vor aproba doua contracte. Un contract va include toate facilitatile MDA, care va cuprinde toate lucrarile de infrastructura pentru intreaga suprafata a perimetrului militar american. Deoarece acest contract va contine unele informatii clasificate, contractorul general al acestuia va fi obligat sa detina o autorizatie de securitate. Cel de-al doilea contract va include toate facilitatile Fortelor Navale ale SUA, cu o infrastructura mai redusa in perimetrul elementelor sistemului de aparare antiracheta al SUA. Contractorul general nu va avea nevoie sa detina o autorizatie de securitate pentru acest contract.

Share our work