de Isac Mihai | iun. 13, 2021 | România, Știri, UE
Premierul Florin Citu vrea să implice preoții în cruciada vaccinării
Premierul român Florin Cîțu a afirmat, după ce s-a întâlnit cu reprezentanții cultelor religioase din Sibiu, că este nevoie de sprijinul lor pentru campania de vaccinare. Cîțu a anunțat lansarea unor caravane de vaccinare la nivel local, cu implicarea preoților, deoarece „capătă încredere și enoriașii în vaccin” dacă preotul este vaccinat.
„Avem nevoie de sprijinul lor pentru campania de vaccinare. Discuția a fost foarte bună, aici, la nivelul județului Sibiu. Vor fi caravane la nivel local, mai ales în mediul rural, iar preoții vor să se implice. Au avut o solicitare: să existe materiale de informare de unde cetățenii să se informeze despre vaccinare înainte de a alege să se imunizeze. Aș vrea să atrag atenția asupra unei remarci a unui reprezentat al cultelor, în această discuție. Pentru credincioși, este foarte importantă puterea exemplului. Dacă preotul este vaccinat, capătă încredere și enoriașii în vaccin. Sper ca exemplu județului Sibiu să fie preluat de toate județele. Avem nevoie de Biserica Ortodoxă Română și de toate cultele în campania de vaccinare”, a scris Florin Cîțu pe Facebook.
Liderii BOR ori ai altor culte nu au avut până în acest moment nicio reacție la declarațiile premierului.
Cîțu, mulțumit de ritmul vaccinării
Anterior, într-o conferință de presă, Florin Cîțu a spus că nu este îngrijorat de ritmul actual al vaccinării.
„Campania de vaccinare trebuie văzută prin prisma a ceea ce se întâmplă astăzi în România cu pandemia. Şi vedem că avem un număr mai mic de persoane care sunt testate pozitiv, avem număr mai mic de persoane la ATI şi aşa mai departe. Deci, toţi indicatori arată că această campanie de vaccinare a dat rezultate. Ea poate fi accelerată sau ritmul se reduce în funcţie de ceea ce se întâmplă cu pandemia. (…) Eu cred că, dacă ne uităm la cum reacţionează populaţia, vedem că această campanie are succes. Am încredere că vom ajunge şi la celelalte cifre în perioada următoare (….) Nu mă îngrijorează (ritmul de vaccinare, n.r.). Aţi văzut în iarnă, când m-a îngrijorat ceva, am cerut imediat mai multe paturi la ATI. Sunt foarte atent la aceşti indicatori”, a declarat premierul.
BOR nu a avut nicio reacție oficială până în acest moment
Obiective politice ratate
Cu mai multe doze de vaccin disponibile decât este cererea, România a deschis centre de vaccinare fără programare în piețe, pe aeroporturi și în sălile de concert și trimite medicii din ușă în ușă în sate, pentru a face vaccinul accesibil oamenilor.
Autoritățile din România și-a ratat obiectivul de a vaccina 5 milioane de oameni până în iunie 2021.
Ezitarea față de vaccin se răspândește pe fondul neîncrederii înrădăcinate în instituțiile statului, campaniilor de dezinformare și educației deficitare în ceea ce privește vaccinurile, consideră Reuters.
Donații peste Prut
România a trimis, vineri, 100.800 de doze de vaccin AstraZeneca în Republica Moldova, pentru a sprijini lupta de combatere a pandemiei de COVID-19.
Potrivit Mediafax, 100.800 doze de vaccin produs de compania AstraZeneca au plecat către Republica Moldova, în sprijinul autorităților implicate în lupta de combatere a pandemiei COVID-19.
Guvernul României a decis continuarea acordării ajutorului umanitar, cu titlu gratuit, iar dozele de vaccin, destinate Agenţiei Naționale pentru Sănătate Publică din Republica Moldova, fac parte din rezerva Ministerului Sănătății din România.
Misiunea se realizează cu două mijloace de transport aflate în dotarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI.
În sprijinul Republicii Moldova au fost livrate alte 304.800 de doze, în lunile februarie și martie. (K.P.)
de Isac Mihai | ian. 7, 2021 | România, Știri
Arhiepiscopia Tomisului consideră plângerea penală neîntemeiată
Arhiepiscopia Tomisului consideră că plângerea penală pe numele ÎPS Teodosie este neîntemeiată, se arată în comunicatul eparhiei. Arhiepiscopul nu poartă răspunderea purtării măştii participanţilor sau a distanţei dintre persoane în timpul slujbelor.
Arhiepiscopia Tomisului a transmis că plângerea penală este neîntemeiată deoarece, conform legislaţiei, pelerinajele şi procesiunile religioase sunt permise. Reprezentanţii bisericii spun că la eveniment au fost prezenţi jandarmi care s-au asigurat de respectarea normelor sanitare în vigoare.
Plângere penală
Surse judiciare au declarat, pentru mass-media, că la nivelul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Constanţa a fost depusă o plângere. Demersul a avut loc după slujba de Bobotează, fiind vizat nominal Arhiepiscopului Tomisului. Înaltul ierarh este reclamat pentru comiterea infracţiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, după slujba oficiată de Bobotează. Dosarul a fost declinat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | oct. 8, 2020 | REPUBLICA MOLDOVA
Mitropolitul Teofan al Moldovei şi Bucovinei, a declarat că decizia autorităţilor de la București de a interzice celor care nu au domiciliul în municipiul Iaşi să participe la evenimentele dedicate Sfintei Cuvioase Parascheva este discriminatorie. Înaltul ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS, susţine că măsura, care a fost adoptată pentru prima dată în istorie, „încalcă numeroase prevederi legale şi principii internaţionale ce protejează libertatea de manifestare religioasă”.
Luna octombrie este importantă în calendarul ortodox român datorită pelerinajelor dedicate Sfintei Paraschiva (Iași), Sfântul Dumitru și Sfântul Dimitrie cel Nou (ultimele două la București).
Discriminare religioasă
„Moldova trăieşte în aceste zile una dintre cele mai triste perioade din istoria sa. La durerea provocată de faptul că mulţi semeni de-ai noştri sunt atinşi de noua epidemie se mai adaugă şi decizia autorităţilor de a interzice celor care nu au domiciliul în Iaşi să pătrundă în spaţiul Mitropoliei, unde se află racla cu sfintele moaşte ale Sfintei Cuvioase Parascheva. Interdicţia este respectată până-ntr-atât încât s-a ajuns ca în jurul Mitropoliei să fie mai mulţi reprezentanţi ai forţelor de ordine decât închinători. Este efectul unei măsuri discriminatorii, care încalcă numeroase prevederi legale şi principii internaţionale ce protejează libertatea de manifestare religioasă. Este o situaţie foarte greu de înţeles şi de acceptat. (…) Nici studenţii şi elevii aflaţi în Iaşi care nu au încă viza de flotant nu se pot apropia de Catedrala Mitropolitană”, a mai declarat mitropolitul Teofan.
ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. (foto: doxologia.ro)
Sursă de infectare
Membrul Sinodului Bisericii Ortodoxe Române mai susţine că „sfintele moaşte ale Sfintei Cuvioase Parascheva au fost dintotdeauna izvor de alinare, de vindecare şi de întărire”, iar acum au devenit „sursă de infectare”.
„Este pentru prima dată, cred, în istoria Moldovei, când se întâmplă aşa ceva. Au fost invazii, războaie, molime de tot felul, regimuri totalitare. Sfintele moaşte ale Sfintei Cuvioase Parascheva au fost dintotdeauna izvor de alinare, de vindecare şi de întărire, iar oamenilor li s-a permis să se apropie de ele. Astăzi, au ajuns să fie considerate sursă de contaminare. De şapte luni, Biserica s-a implicat cu toate forţele sale pentru ocrotirea sănătăţii oamenilor. Şi o va face în continuare. Credincioşii au suportat restricţii severe privind libertatea de manifestare a convingerilor religioase în numele luptei împotriva molimei. Totul are, însă, o limită peste care, dacă se trece, nu este bine pentru nimeni”, a adăugat mitropolitul Moldovei.
El şi-a cerut scuze faţă de preoţi şi credincioşi pentru situaţia creată şi a făcut un apel către preoţi să oficieze zilnic Sfânta Liturghie.
Apel la autorități
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei (MMB) a trimis o adresă prin care se solicită Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Iaşi să iniţieze demersuri către Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) pentru abrogarea restricţionării accesului pelerinilor din alte localităţi la o sărbătoare religioasă.
„Instituţia Prefectului a primit astăzi o adresă oficială din partea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei (MMB) prin care se solicită CJSU Iaşi să iniţieze demersuri către CNSU pentru abrogarea Hotărârii nr. 47 din 5 octombrie 2020 (privind, între altele, restricţionarea accesului pelerinilor din alte localităţi la o sărbătoare religioasă). De asemenea, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a solicitat CJSU să revină asupra măsurilor prevăzute în Hotărârea nr. 35 din 6 octombrie în sensul de a lua în considerare modificarea perioadei sărbătorii Sf Cuvioase Parascheva, inclusiv anularea punctului nr. 4 din Anexa nr. 1 a respectivei hotărâri a CJSU Iaşi.
Cu referire la acest punct, MMB a precizat situaţii menite să asigure respectarea măsurilor de prevenţie sanitară, situaţii care necesită un punct de vedere din partea DSP Iaşi. Astfel, Instituţia Prefectului Judeţului Iaşi a transmis adresele respective pentru a obţine puncte de vedere avizate atât din partea CNSU, cât şi din partea DSP Iaşi, dar şi tuturor membrilor CJSU Iaşi. După obţinerea răspunsurilor de la CNSU şi DSP Iaşi, vom putea organiza o şedinţă punctuală pentru a aduce amendamente deciziei CJSU nr 35/06 oct 2020”, se menţionează într-un comunicat de presă al Instituţiei Prefectului Iaşi.
Credincioșii, legitimați de Jandarmerie
Solicitarea a fost făcută după ce în cursul serii de miercuri Arhiepiscopia Iaşilor a anunţat că sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva nu va mai fi organizată în perioada 8-15 octombrie, aşa cum era programat iniţial, ci se va desfăşura doar de hramul sfintei, în ziua de 14 octombrie, cu Sfânta Liturghie.
În cursul acestei zile la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei au venit foarte puţine persoane să se închine la racla cu moaştele Sf Cuvioase Parascheva.
Conform deciziei CNSU, fiecare persoană a fost legitimată. Doar cele cu domiciliul în municipiul Iaşi au avut permisiunea de a intra în Curtea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei pentru a se închina la racla care se află depusă în catedrala mitropolitană.
„Deocamdată, din păcate, există această interdicţie care îi opreşte pe oameni să vină la Iaşi la racla Sfintei Parascheva. Pot veni pentru orice alt motiv, dar pentru aceasta nu pot veni. Iată că ceea ce se anunţa a fi sărbătoarea Sfintei, şi era în fiecare an, s-a redus practic la o zi obişnuită. Sărbătoarea are loc, am văzut că se vehiculează ideea că nu are loc.
Ca în fiecare an, pe 14 octombrie Sfânta va fi prăznuită doar că nu are această amploare pe care o avea înainte, în sensul că racla era scoasă aici afară astfel încât să se închine numărul mare de pelerini care ar fi venit. În acest an, nemaifiind număr mare de pelerini, racla este în Catedrala Mitropolitană. Va rămâne acolo atâta timp cât numărul de închinători este mic. încât rândul poate fi gestionat în Catedrală şi în curtea Catedralei Mitropolitane”, a declarat presei preotul Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Iaşilor.
Moștenire religioasă
Întrebat fiind dacă racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva va mai fi scoasă din catedrala mitropolitană pentru fi depusă într-un baldachin special amenajat în curtea mitropolitană, preotul Constantin Sturzu a declarat că acest fapt depinde de numărul de „închinători”.
„Desigur, dacă numărul de închinători este mare, noi tot timpul ne sfătuim şi cu forţele de ordine, avem grijă să putem gestiona situaţia, atunci poate fi scoasă afară astfel încât rândul să se desfăşoare, la fel ca în alţi ani, pe străzile din apropierea ansamblului mitropolitan”, a răspuns preotul Constantin Sturzu.
Sfânta Cuvioasă Parascheva, numită în popor Sfânta Vineri, este considerată a fi ocrotitoarea Moldovei. Ea a trăit în prima jumătate a secolului al XI-lea şi s-a născut în Epivat (azi Boiados) în Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol.
Sfânta Cuvioasă Parascheva a fost canonizată în şedinţa din 28 februarie 1950 a Sfântului Sinod al BOR. Atunci s-a stabilit şi ca în data de 14 octombrie să fie organizat hramul acesteia. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iul. 8, 2020 | Balcani, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, România, Știri, Turcia
Patriarhul român Daniel susține poziția Patriarhiei Ecumenice
În data de 8 iulie 2020, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat o scrisoare Sanctităţii Sale Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului – Noua Romă, Patriarh Ecumenic, în care exprimă susţinerea Patriarhiei Române pentru menţinerea statutului actual al Basilicii Sfânta Sofia din Constantinopol (Istanbul), ca muzeu, se arată într-un comunicat transmis de Sectorul relaţii bisericeşti, interreligiose şi comunităţi bisericeşti externe, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Demersul Patriarhiei Române are în vedere valoarea inestimabilă a acestei basilici, unanim recunoscută ca simbol al credinţei şi civilizaţiei creştine şi al artei universale, ceea ce a determinat înscrierea sa de către UNESCO în patrimoniul cultural universal, în anul 1985.
În acest context, Patriarhul României îşi exprimă solidaritatea cu toţi cei care apără acest simbol al Bisericii Ortodoxe universale.
Prin demersul Bisericii Ortodoxe Române, membrii Sfântului Sinod, clerul şi întregul popor român dreptcredincios din România exprimă un sprijin concret faţă de Patriarhia Ecumenică, în apărarea statutului actual al Basilicii Sfânta Sofia.
Semnale similare de susținere a actualului statut au fost transmise și de către bisericile ortodoxe din Grecia, Bulgaria, Serbia, Georgia, Rusia, Albania, dar și alte state.
Hagia Sofia, ținta ambițiilor regimului Erdogan
Inițiativă controversată
Consiliul de Stat (Danistay) din Turcia, cea mai înaltă instanță de drept administrativ, a examinat joia trecută o cerere depusă de o asociaţie apropiată guvernului turc privind schimbarea decretului care a impus laicizarea catedralei în urmă cu 85 de ani şi a anunţat că va lua o decizie în următoarele 15 zile.
Potrivit acestei asociaţii, decretul care stă la baza laicizării monumentului conţine semnătura falsificată a fondatorului Turciei moderne, Mustafa Kemal Ataturk.
Iniţiativa, cu o puternică simbolistică religioasă, a fost sprijinită atât de partidul islamist AKP, condus de preşedintele ţării, Recep Tayyip Erdogan, cât şi de partenerul său din Parlament, ultranaţionalistul MHP, dar se confruntă cu o puternică opoziţie din partea sectorului academic şi a unei părţi a societăţii civile laice.
Conform unor speculații apărute în mass-media, în cazul în care va redeveni moschee, turiştii vor putea continua să viziteze monumentul conform unui program, pe fondul tradiției musulmane de a nu permite realizarea de filme ori poze într-un templu în timpul slujbelor.
Prăpastie periculoasă
Patriarhul ecumenic Bartolomeu, unul dintre cei mai importanți lideri spirituali pentru aproximativ 300 de milioane de creştini ortodocşi din întreaga lume, a declarat că transformarea Catedralei Sfânta Sofia într-o moschee i-ar dezamăgi pe creştini şi provoca o „prăpastie” între est şi vest. Patriarhul de origine greacă are o relație complicată cu statul turc, care a eșuat în respectarea angajamentelor luate de sprijinire a activității Patriarhiei Ecumenice. De exemplu, partea turcă nu finalizează lichiderea dosarelor privind situația actuală a proprietăților Patriarhiei, multe preluate ilegal în ultimele decenii, și nu adoptă o legislație care ar permite redeschiderea seminarului ortodox de pe insula Heybeliada, închis în 1971.
Hagia Sophia a fost cea mai importantă catedrală a creştinătăţii timp de 900 de ani, înainte de a fi transformată în moschee, timp de 500 de ani, până în 1934 când a devenit muzeu. (Mihai Isac)
de Razvan Iorga | oct. 24, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, Ucraina
Mitropolitul Moldovei, Vladimir (stânga), împreună cu Patriarul rus Kiril. Foto: mitropolia.md
Vizita Patriarhului rus Kiril în Republica Moldova a comportat mai multe amânări și schimbări de program din cauza mai multor factori ce țin de dinamica externă a problemelor Bisericii Ruse, dar și de o serie de calcule politice interne pentru forțele proruse din această țară, susținute activ de Moscova pe toate liniile, inclusiv cea religioasă.
Deși de un mai bine de un an de zile vorbește despre vizita Patriarhului Kiril la Chișinău, Igor Dodon nu a reușit să-l aducă pe acesta la Congresul Mondial al Familiilor din luna septembrie, un eveniment ultra-conservator sprijinit activ de Moscova împotriva valorilor occidentale.
Patriarhul Kiril avea atunci probleme mult mai importante legate de primirea autocefaliei de către Patriarhia de la Kiev din partea Patriarchiei de la Constantinopole. Cu toate acestea, Kiril și-a trimis solii în susținerea inițiativei organizate de Dodon și PSRM la Chișinău.
În ciuda acestui ascpect, Dodon a insistat pentru o nouă vizită a lui Kiril în Moldova și a fost anunțată inițial pe vizită ce ar fi trebuit să se întindă pe patru zile, de pe 26 până pe 29 octombrie, în patru orașe: Chișinău, Bălți, Comrat și Tiraspol. Un adevărat tur de forță menit să sporească imaginea PSRM-ului și a lui Dodon în prag de alegeri parlamentare. Acestea ar urma să se desfășoare pe 24 februarie 2019, după o amânare anterioară.
Cu toate acestea, Dodon a scris luni pe pagina sa de Facebook că Patriarhul rus se va afla în R. Moldova doar pentru 27-28 octombrie și nu va mai merge la Tiraspol. „Potrivit programului, sâmbătă seara Sanctitatea Sa va oficia un serviciu divin la Catedrala „Naşterea Domnului” din Chișinău. De asemenea, în premieră, Patriarhul Kirill va vizita orașele Comrat şi Bălţi”, a precizat Igor Dodon.
Vizită mai scurtă
Vizita lui Kiril a fost scurtată practic la două zile, iar Tiraspolul a fost șters din program, fără nicio explicație. Reprezentanții Mitropoliei ne-au declarat că aceste scurtări nu sunt atât de relevante, ci mai important este că liderul spiritual rus va ajunge din nou în Moldova.
„Inițial se vorbea că vizita va dura patru zile, însă din cauze obiective, programul vizitei se limitează doar la două zile. Detalii nu cunoaștem și chiar nu suntem preocupați să aflăm detaliile. Noi suntem împăcați cu gândul că întreprinde o vizită, măcar de două zile. La Tiraspol Preafericitul Patriarh nu va merge. Nu izbutește în două zile să viziteze mai multe eparhii”, a declarat episcopul Ioan de Soroca pentru Balkan Insight.
El a mai detaliat și cum ar urma să aibă loc vizita lui Kiril după noul program.
„Preafericitul Patriarh întreprinde o vizită de două zile în R. Moldova. La data de 27 octombrie va veni în Moldova. Imediat va merge în orașul Comrat, adică în Eparhia de Cahul și Comrat, acolo va sluji un tedeum, se va adresa către drept măritorul popor din sudul țării. După care către ora 17 va veni la Catedrala Mitropolitană din Chișinău, unde va fi așteptat de către toți ierarhii bisericii ortodoxe din Moldova, în frunte cu Înalt Preasfințitul Mitropolit Vladimir…” „În dimineața zilei de 28 octombrie va merge în orașul Bălți unde va fi slujită sfânta liturghie”, a mai spus înaltul prelat al Mitropoliei Moldovei.
Moldova securizată
Însă analiștii în probleme teologice văd diferit motivul scurtării vizitei lui. În primul rând, la finele acestei săptămâni, Patriarhul rus va avea o întâlnire cu mai mulți preoți din Ucraina, încă loiali Moscovei în ceea ce înseamnă o sondare a loialități acestora pentru viitoare acțiuni canonice împotriva nou-recunoscutei Patriarhii de Kiev.
Evident, acest lucru implică timp, iar Moldova este securizată din punct de vedere al loialității, rămânând astfel doar asocierea sa imagologică cu PSRM și Dodon, precum și toți slujitorii bisericești raliați în jurul acestora.
„În acest moment, Ucraina și situația Bisericii de acolo e mai importantă. Așa cum era și de anticipat, vizita urma să fie mai mult pentru „intern”, un fel de tur electorial pro-PSRM și/sau pro-Igor Dodon, pentru a le sporiri imaginea lor politică înainte de alegerile parlamentare.
Între timp, Patriarhul Kiril și-a cam dat seama că situația BOM este sub control și nu se văd la orizont anumite tendințe separatististe, ca în cazul Ucrainei. Astfel, a hotărât că situația și problemele regionale sunt mai importante decât cele interne ale unei țări. Anume din acest considerent și-a diluat puțin vizita”, a declarat pentru BI specialistul în probleme teologice Victor Gotișan.
La rândul său, expertul Vlad Cubreacov este de părere că scurtarea vizitei Patriarhului Kiril în R. Moldova ține și de probleme de sănătate pe care acesta le are.
Biserica Rusă încearcă acum să testeze loialitatea supușilor săi din teritoriul său canonic pentru a asigura că nu vor mai există mișcări centrifuge ca cea înregistrată în Ucraina. Pentru Moscova, forța bisericii sale este foarte importantă în a-și proiecta interesele politice atât în interior, cât și în afara granițelor. De asemenea, Rusia va pune la dispoziție toată influența sa bisericească pe atingerea scopurilor politice din partea unor partide aliate ale Rusiei, așa cum este în cazul în R. Moldova cu PSRM și liderul sa de facto încă, președintele Igor Dodon.
Corespondență de la Chișinău de Mădălin Necșuțu
