de Isac Mihai | aug. 9, 2021 | Arhiva, R. Moldova, Știri, UE
Germania, ținta migranților moldoveni
Ultimele luni au adus o creștere surprinzătoare și inexplicabilă a cererilor de azil în Germania depuse de cetățeni ai Republicii Moldova, scrie publicația Die Welt, citată de g4media.ro. Sursele citate nu au dezvăluit cauzele creşterii bruște, regiunea Berlin fiind una dintre cele mai afectate.
Oficiului landului privind probleme legate de transfugi (LAF) a precizat că „în urmă cu peste o lună aveam sentimentul că undeva s-a întâmplat ceva cu un comutator şi dintr-odată vin mai multe persoane”. Niciodată nu au mai sosit la Berlin atâţia transfugi din Republica Moldova ca acum.
Mii de solicitări
Potrivit LAF, în iulie au sosit la Berlin în total 60 de transfugi, 60% dintre aceștia din Republica Moldova. „Numărul lor este surprinzător de mare şi depăşeşte posiblităţile noastre”, a menţionat preşedintele oficiului, Alexander Strassmeier. În privinţa cauzelor, deocamdată nu există decât speculaţii. Se presupune că sărăcia din Republica Moldova ar fi atât de mare, încât serviciile existente la Berlin au un efect atrăgător.
În cei cinci ani dintre august 2016 şi iulie 2021, LAF a declarat că a primit în total 4.582 transfugi din Republica Moldova. Astfel, Republica Moldova se află, după Siria, pe locul secund la Berlin privind ţările de origine. De regulă aceste persoane nu obţin azil, deoarece sunt considerate de fapt nişte transfugi economici.
Mulţi dintre azilanţii moldoveni au mai fost la Berlin şi au avut parte de unul sau mai multe contracte refuzate – a spus Strassmeier. Dar oamenii au fost cazaţi la fel ca şi ceilalţi care au solicitat azil.
Miercuri a devenit publică o scrisoare din partea LAF, în care se precizează că zilnic există până la 100 de persoane din Republica Moldova care se prezintă la centrul din cartierul Wittenau în căutare de lucru, dar există şi victime ale traficului de persoane sau consumatori de droguri. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 12, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, UE, UE
Contingentul militar rus din Transnistria, o problemă omniprezentă
Problematica dosarul transnistreană este una tot mai discutată în aceste zile, atât la nivel internațional – ONU și NATO, cât și la nivel intern, acolo unde negocierile în format 5+2 sau 1+1 trasează noi linii în relația dintre Chișinău și Tiraspol, se arată într-un material publicat de EVZ Moldova. Totuși, implicarea Moscovei de partea Tiraspolului este una cât se poate de vizibilă, iar directorul executiv al IDIS Viitorul, Igor Munteanu, a redat exhaustiv acest aspect foarte important într-un studiu pe care l-a lansat, joi, vorbind despre „paradiplomație” și cum este folosită Transnistria ca proxy în toate negocierile cu Chișinăul.
Cu această ocazie, IDIS Viitorul a lansat joi trei studii pe problema transnistreană care au abordat următoarele teme: acțiunile externe ale Transnistriei („Paravanele externe ale secesionismului: paradiplomație și insurgență”), auditul acordurilor semnate de Republica Moldova pe subiectul transnistrean („Evaluarea diacronică a documentelor semnate de Chișinău în procesul de reglementare a problematicii transnistrene”) și monitorizarea protocoalelor din educație („Evaluarea implementării deciziilor protocolare din educație”)
„Transnistria este un proxy, o interfață a intereselor ruse”, a declarat Igor Munteanu care a explicat că autoritățile de la Chișinău ar trebui să nu mai accepte acest joc pagubos, referindu-se cu precădere la ultimele runde de negocieri în care Chișinăul a cedat foarte mult sub presiunea OSCE în fața Tiraspolul, în spatele căruia stă Rusia.
„Transnistria rămâne un instrument, un proxy folosit de Rusia pentru a devia și altera prioritățile de politică internă și externă urmate de R. Moldova, care sponsorizează acest regim pe mai multe planuri, exploatând regiunea ca miză într-un joc de natură geopolitică”, a declarat analistul politic la lansarea studiul său intitulat „Paravanele externe ale secesionismului: paradiplomație și insurgență”.
El a mai mai afirmat că, după memontul declinării Memorandumului Kozak, Rusia a schimbat abordarea în Transnistria și a început să pompeze sume masive în această regiune pentru a racorda cât mai bine și de o aduce cât mai mai aproape de integrarea în spațiul federal al Federației Ruse.
Integrarea de facto în sistemul federal rus
Munteanu a oferit ca argumente pașaportizarea rusească în regiune, acolo unde peste 200.000 de cetățeni dețin și cetățenia rusă, interdependența financiară și interoperabilitatea trupelor ruse și paramilitare ale regimului de la Tiraspol.
Mai mult, observă Igor Munteanu în studiul menționat, paradiplomația transnistreană s-a activizat extrem de mult începând din 2017 și până în prezent, cu largul concurs al diplomației ruse care stă în umbră și secondează toate mișcările Tiraspolului pe acest palier, fie că vorbit de acțiuni în plan internațional, fie de cele în plan local prin primirea de oficiali străini, cu precădere occidentali.
„Are loc o integrare accelerată a Transnistriei în spațiul politic, instituțional și economic al Federației Ruse, prin politici de pașaportizare, ancorare financiară și întărire a a efectivelor militare ale regiunii, la care adăugăm mai nou – o activizare fără precedent (2017-2018) a acțiunilor paradiplomației transnistrene, care imită funcionarea unui regim diplomatic dar de fapt urmează instrucțiunile „proxy” ale MAE rus. Diplomații ruși coordonează acțiunile externe al Tiraspolului, menținând totodată blocaje formidabile în procesul de reglementare, dorit de R. Moldova”, a declarat Munteanu.
Studiul precizează că paradiplomația transnistreană s-a lăudat, numai în 2017, cu 470 de întâlniri internaționale, cu 25% față de 2016, iar regiunea a fost vizitată de 631 de delegații străine. În 2017, odată cu marcarea a 25 de ani de pretinsă independență, reprezentanții paradiplomației de la Tiraspol au întreprind vizite în Marea Britanie, Franța, Israel și Italia, acolo unde și-au susținut cauza.
Balon de oxigen economic
Nu în ultimul rând, analistul politic a vorbit și despre greșelile Chișinăului care nu uzitează o poziție dominantă în raport cu Tiraspolul, ba mai mult ajută economic regimul falimentar de la Tiraspol să supraviețuiască economic. El a menționat în special achiziția de energie electrică din stânga Nistrului, dar și înlesnirile și scutirile fiscale și dreptul necondiționat de export în UE al firmelor transnistrene.
„Regimul separatist subzistă datorită susținerii economice, militare și diplomatice ale Moscovei, însă trezește mirare lipsa unei politici adecvate din partea RM. Deși există o hotărâre a Curții Constituționale, oficialii Guvernului RM nu folosesc termenul de „teritoriu ocupat”, iar măsurile aplicate regimului de la Tiraspol sunt mai degrabă de susținere, privilegiere, și nu de constrângere (deterrence). Măsurile de consolidare a încrederii (CBM) sunt adeseori o supapă de alimentare a regimului semi-muribund cu bunuri care-l păstrează în viață, la fel putem vorbim și despre accesul exporturilor sale la piața UE, ceea ce-i umple bugetul, și astfel își păstrează funcțiile formale”, a declarat Munteanu.
El a concluzionat că există pârghii și din partea Chișinăului pentru o negociere mai bună, dar că trebuie să se folosească instrumente precum sancțiuni de mobilitate pentru reprezentanții regimului de la Tiraspol și condiționarea economică, dar și o mai bună comunicare cu UE în privința soluțiilor de reintegrare care trebuie să depindă în special de interesele directe ale Chișinăului.
Educația, problemă majoră pe relația Chișinău-Tiraspol
La rândul său, expertul Ion Tăbârță a explicat că există mai multe puncte-capcană în acordurile semnate recent în așa numitul pachet „Berlin plus” pentru Chișinău, care a mers pe o abordare „la coș” a mai multor probleme socio-economice dintre cele două maluri.
„Decizia protocolară referitoare la asigurarea funcționării școlilor moldovenești cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană este implementă parțial. Reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului la negocieri interpretează diferită implementarea unor puncte ale acestei decizii protocolare. Chișinăul își îndeplinește angajamentele luate odată cu semnarea deciziei protocolare privire la aplicarea apostilei pe actele de studii emise în regiunea transnistreană”, se menționează în studiul „Evaluarea implementării deciziilor protocolare din educație”, semnat de experții Ion Tăbârță și Veaceslav Berbecea.
Ion Tăbârță a mai spus că este încă neclară situația privind recunoașterea/autentificarea diplomelor de studii ale studenților de peste Nistru. Totodată, expertul a mai afirmat că și în cazul documentelor semnate de ambele părți în procesul de reglementare a dosarul transnistrean există foarte multă ambiguitate, fapt care produce confuzie și nerespectarea anumitor angajamente.
Nu în ultimul rând, la fel ca și Igor Munteanu, expertul IDIS Viitorul, Rosian Vasiloi, a precizat că, în ultima vreme, Chișinăul a dus o negociere slabă cu Tiraspolul, ce s-a caracterizat prin cedări unilaterale succesive.
El a menționat aici și cea mai recentă decizie a Guvernului de a da scutiri de taxe pentru agenți economici transnistreni care vor să exporte prin punctele de frontieră Cuciurgan-Pervomaisk și nu a exclus ca această decizie să aibă legătură și cu apropierea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare. (Răzvan Iorga)
de Anatol Terzi | apr. 26, 2016 | Federatia Rusa, R. Moldova, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Negocierile in format 5+2 din dosarul transnistrean ar putea fi reluate in luna iunie a acestuia an, a precizat, marti, seful diplomatiei de la Chisinau, Andrei Galbur. „Suntem în contact cu partenerii din formatul 5+2. Recent la Chișinău a fost o vizită a grupului 3+2 (negociatorii și mediatorii) care au purtat discuții la Chișinău și Tiraspol, scopul fiind convingerea părților de a reveni la masa de negocieri. Există o pauză de aproape 2 ani. Scopul este să fie reluate negocierile. Se vorbește despre începutul lunii iunie prin organizarea unui runde 5+2 la Berlin ”, a declarat Andrei Galbur.
Experții atenționează
In schimb, analistii atrag atentia asupra faptului ca Moscova a propus o listă de condiționalități pentru reluarea negocierilor în formatul 5+2, pe care Chișinăul ar trebui să le examineze cu maximă atenție înainte de a le accepta. În primul rând, autoritățile ruse propun să fie elaborat un document care ar asigura garanții de implementare a acordurilor convenite în cadrul consultărilor 5+2. Accentul pus de FR este fals, deoarece negocierile nu merg nu din cauza lipsei de garanții, dar din cauza că Moscova și Tiraspolul refuză să discute chestiunile privind reglementarea politică a conflictului, a precizat expertul.
„Altă condiție este ca atât Chișinăul cât și Tiraspolul să nu blocheze activitatea grupurilor de lucru. Chișinăul întotdeauna a facilitat acest mod de interacțiune, a menționat Chirilă. Iar a trei condiție este ca Tiraspolul, dar în special Chișinăul să renunțe la investigațiile penale care vizează reprezentanți ai administrației de pe ambele maluri ale Nistrului și să fie semnat un moratoriu care să interzică inițierea anchetelor penale. O asemenea înțelegere ar fi contrară Constituției, iar Republica Moldova ar avea mult de pierdut, dacă ar accepta-o”, a atenționat Victor Chirilă.
După runda de discuții, din iunie 2014, Tiraspolul a refuzat să mai participe la negocieri. În prezent, președinția rotativă a OSCE este deținută de Germania.
Venituri tot mai mici în stânga Nistrului
Pe acest fond politic incert, veniturile in regiunea separatistă transnistreană se micșorează continuu. În primul trimestru al anului curent, în bugetul regiunii transnistrene a Republicii Moldova au fost acumulate venituri mai mici cu aproximativ 46 de milioane de ruble transnistrene. Tendinţe negative sunt înregistrate, de asemenea, la importuri şi exporturi, precum şi la alte capitole ale activităţii social-economice din regiune.
Potrivit presei de la Tiraspol, în anul curent volumul exporturilor a scăzut cu 1,6%, iar cel al importurilor – cu 35%. Cifra de afaceri totală a scăzut cu 25%. Analizând performanţa veniturilor bugetare în trimestrul I, şefa departamentului regional al finanţelor, Irina Molocanova, a spus că planul de colectare a veniturilor la buget a fost îndeplinit în proporţie de doar 66% fiind colectate 290 de milioane de ruble, dintre care 204 milioane au fost alocate pentru prestaţiile sociale.
Salarii pe împrumuturi
Aceasta a adăugat că pentru rambursarea tuturor plăţilor sociale au fost atrase împrumuturi în valoare de 175 de milioane de ruble. „Până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la buget, noi nu putem lua mai multe credite. Deficitul creat şi incapacitatea de a mobiliza fonduri suplimentare duce la perturbarea procesului de achitare a salariilor”, a explicat Irina Molocanova. În medie, pentru luna martie, salariile bugetarilor din regiunea transnistreană au fost plătite în proporţie de puţin peste 50%.
de Natalia Ciobanu | mai 3, 2012 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ministrul german de externe, Guido Westerwelle, a avertizat că Berlinul va bloca ratificarea acordului de asociere Uniunea Europeană – Ucraina, în contextul îngrijorărilor legate de situaţia fostului premier Iulia Timoşenko.
„Noi, germanii, spunem că acordul de asociere UE-Ucraina nu poate fi ratificat dacă nu sunt clar îndeplinite condiţiile unui de stat de drept”, a declarat Westerwelle, într-un interviu acordat unei televiziuni. Acordul de asociere Uniunea Europeană – Ucraina a fost parafat la 30 martie, la Bruxelles, după aproape cinci ani de negocieri şi în pofida tensiunilor deja existente legate de încarcerarea fostului premier Iulia Timoşenko. Dispoziţiile privind „instituirea unei zone de liber schimb aprofundat şi cuprinzător” acoperă toate domeniile: comerţul cu bunuri, agricultura – unde UE dă asigurări că a obţinut exceptări pentru anumite produse sensibile -, servicii, investiţii, libera circulaţie a capitalurilor şi cea a persoanelor, limitată totuşi la călătoriile de afaceri.
La momentul respectiv, diplomaţi europeni precizau că parafarea este o etapă „pur tehnică”, ea neînsemnând că Uniunea Europeană este pregătită să semneze oficial Acordul. Într-un alt interviu apărut miercuri, într-un cotidian, şeful diplomaţiei germane a reamintit că Ucraina, în calitate de membru al Consiliului Europei, s-a angajat să respecte standardele acestei organizaţii în materie de drepturi ale omului. „Guvernul ucrainean trebuie să ştie: drumul spre Europa trece pe un pod care se sprijină pe doi piloni: democraţia şi statul de drept”, a subliniat el.
Întrebat pe tema unui eventual boicot al Euro-2012 din Ucraina de către guvernul german, Guido Westerwelle a afirmat că, deocamdată, subiectul nu este de actualitate, transmite Agerpres. „Sunt de părere că nu are rost să decidem în legătură cu acest lucru astăzi. (…) Nu ajută să spunem că o vom face în şase săptămâni”, a adăugat el, insistând că „important este astăzi să o ajutăm pe dna Timoşenko”. Potrivit presei germane, cancelarul Angela Merkel şi miniştrii cabinetului său ar putea să nu se deplaseze în Ucraina pentru a asista la meciuri de la Euro-2012 dacă Iulia Timoşenko nu va fi eliberată până atunci.
Germania preia initiativa
Totodată, Germania insistă ca Euro-2012 să nu se mai desfăşoare în Ucraina. Ministrul adjunct al economiei şi dezvoltării din Germania, Gudrun Kopp, a propus ca toate meciurile Campionatului European de Fotbal din vara acestui an să aibă loc doar în oraşe poloneze, în legătură cu încălcările standardelor democratice care au loc în Ucraina”. „Mai este încă timp pentru a verifica dacă este posibil ca toate meciurile să se desfăşoare exclusiv în oraşe poloneze sau – de ce nu? – în Polonia şi într-o altă ţară”, a subliniat oficialul german, explicând că, prin poziţia sa, doreşte să pedepsească autorităţile ucrainene pentru încălcarea valorilor democratice. „Cine încalcă în mod constant drepturile omului ar trebui să ia în considerare şi posibilele consecinţe. Suntem responsabili de acest lucru şi trebuie să boicotăm Campionatul European de Fotbal din Ucraina” a declarat Kopp. De asemenea, ministrul german a făcut un apel la sportivii, guvernele şi parlamentele europene să se pronunţe împotriva încălcării drepturilor omului în Ucraina.
„Deutsche Welle”, citat de „Ukrainsika Pravda” menţionează că dezbaterile referitoare la cazul Timoşenko a împărţit guvernele europene în tabere diferite, cei mai activi critici ai acestei probleme devenind politicienii germani, care îndeamnă la un boicot politic al meciurilor din cadrul Euro-2012.
Pe de altă parte, Ministerul Afacerilor Externe al Poloniei i-a îndemnat pe politicienii europeni să nu boicoteze Euro 2012.
Boicotul a demarat
Între timp, presa de la Kiev anuntă că Austria déjà a dat un semnal negativ. Ziarul austriac „Niederoesterreichische Nachrichten” a relatat că ministrul austriac al Apărării, Norbert Darabos, responsabil pentru sport, nu va fi prezent la meciul amical Austria-Ucraina, care va avea loc la 1 iunie 2012, în Innsbruck (un oras din sud-vestul Austriei si capitala provinciei Tirol). Ministrul doreşte astfel să dea un semnal autorităţilor ucrainene în legătură cu situaţia fostului prim-ministru Iulia Timoşenko, care acuză că a fost bătută în închisoarea din Harkiv.
