Transgaz, memorandum cu BERD

Transgaz, memorandum cu BERD

România vrea să devină un jucător important pe piața energetică europeană

România vrea să devină un jucător important pe piața energetică europeană

Transgaz și BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) au semnat un memorandum de înțelegere privind cooperarea și susținerea programului de investiții al Transgaz, relatează mass-media de specialitate, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În baza documentului, BERD va lua în considerare participarea la finanțarea proiectelor Transgaz prin furnizarea de instrumente de împrumut sau de participații.

Obiectivele Transgaz include extinderea, modernizarea și înlocuirea rețelei interne românești, pentru a crește accesibilitatea utilizatorilor finali la rețelele de gaze, îmbunătățirea siguranței în aprovizionare și diversificarea surselor de energie; colaborarea pentru dezvoltarea interconectării rețelelor de gaze naturale, cu scopul de a îmbunătăți siguranța în aprovizionare și diversificarea surselor de gaze în toată regiunea și cooperarea în proiecte de cercetare și dezvoltare pentru „ecologizarea gazelor” pentru a trece la sisteme de gaze mai curate.

Planuri ambițioase

Transgaz are un plan de dezvoltare pe zece ani în care proiectele FID (Final Investment Decision) și A-FID (Advance Final Investment Decision) sunt în valoare totală de 1,25 miliarde euro. Între Transgaz și BERD există o cooperare de succes în ceea ce privește finanțarea proiectului BRUA. BERD a acordat Transgaz un împrumut de 278 milioane RON pentru acest proiect.

Totodată, România are în vedere asigurarea accesului la Coridorului Sudic de gaze, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei și Energiei (MEEMA) remis în urma participării secretarului de stat Niculae Havrileț la cea de-a șasea reuniune a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de gaze de la Baku, în Republica Azerbaidjan.

În acest moment, proiectul se află în fază înaintată de implementare, înregistrând progrese în proporție de peste 90%, fiind așteptată finalizarea acestuia până la sfârșitul anului 2020.

Rezerve importante

În intervenția sa din marja reuniunii, Niculae Havrileț a reiterat sprijinul României pentru dezvoltarea Coridorului Sudic de gaze și interesul țării noastre de a se implica în etapele de extindere a proiectului, având în vedere potențialul infrastructurii de transport oferit de Interconectorul de gaze dintre România și Bulgaria și gazoductul BRUA, care pot contribui semnificativ la consolidarea rolului Coridorului Sudic de gaze către Balcani și Europa Centrală.

Totodată, Havrileț a subliniat că rezervele importante ale Mării Negre, împreună cu cele din zona Mării Caspice și din Bazinul Mediteranei de Est au un rol semnificativ în consolidarea securității energetice regionale și europene. (N.G.)

Share our work
Sofia, putere nucleară balcanică. Depozitul de deșeuri nucleare de la Kozlodui, atacat la BERD. Proiectul nuclear rus Belene, relansat electoral de Parlamentul bulgar

Sofia, putere nucleară balcanică. Depozitul de deșeuri nucleare de la Kozlodui, atacat la BERD. Proiectul nuclear rus Belene, relansat electoral de Parlamentul bulgar

Kozloduy, amenințare nucleară la Dunăre

Kozloduy, amenințare nucleară la Dunăre

Plângerea depusă de Platforma Civică Anti-Kozlodui la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) împotriva finanţării depozitului pentru deşeuri radioactive de la Kozlodui (Bulgaria) a trecut de etapa stabilirii eligibilităţii, informează reprezentanţii Acţiunii pentru Renaşterea Craiovei (ARC), într-un comunicat de presă remis mass-media, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Potrivit sursei citate, anunţul a fost făcut de către reprezentanţii BERD în cadrul unei videoconferinţe la care au participat reprezentanţi ai ARC, ai Asociaţiei Civice pentru Viaţă, CRONO, ai Federaţiei Sindicale „Forţa Legii”, ai Fundaţiei Acţiunea Ecologică Română, ONG-uri raliate la demersurile împotriva proiectelor din Bulgaria.

Plângere eligibilă

„Este o veste care nu poate decât să ne bucure, deoarece etapele următoare ne vor permite să aflăm mai multe informaţii relevante cu privire la un proiect atât de controversat, care a ridicat numeroase semne de întrebare şi este o sursă de îngrijorare pentru populaţia din Craiova şi din Dolj”, a transmis Lucian Săuleanu, preşedinte ARC.
Plângerea a fost declarată eligibilă atât din punct de vedere al iniţiativei de soluţionare a problemelor, cât şi al analizei compatibilităţii, indică sursa citată. Într-o primă etapă, echipa de mediere a mecanismului de soluţionare a plângerilor BERD va aborda cererea din perspectiva iniţiativei de soluţionare a problemelor. „În acest sens, mediatorii propun un forum de dialog deschis între reprezentanţii companiei dezvoltatoare a proiectului din Bulgaria, SE-RAW, şi societatea civilă craioveană implicată în demersurile împotriva proiectelor de la Kozlodui, rolul acestui forum fiind de facilitare a schimbului deschis de informaţii, deoarece lipsa acestora reprezintă una dintre principalele probleme”, se mai afirmă în comunicat.
Reprezentanţii ARC au menţionat că este necesară şi o întâlnire directă cu reprezentanţii companiei bulgare, întrucât este nevoie de transparenţă atât în ceea ce priveşte proiectul depozitului, cât mai ales nivelul radioactivităţii în zonă. „Dezvoltatorul bulgar să înţeleagă că singurul scop este de a ne proteja sănătatea şi viaţa”, au completat ei.

Belene, relansat electoral de Sofia

Parlamentul bulgar a aprobat, în luna iunie 2018, un plan în vederea unei relansări a centralei nucleare de la Belene, la cinci ani după suspendarea proiectului din cauza unor probleme financiare şi unor îngrijorări cu privire la o dependenţă prea mare de energia rusă, relatează mass-media bulgară, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Legislativul bulgar a aprobat, cu 172 la 14 voturi, o propunere a premierului Boiko Borisov cu privire la elaborarea unui plan, până la sfârşitul lunii octombrie 2018, în vederea unei reluări a construirii centralei nucleare pe malul Dunării.
Bulgaria a cheltuit deja aproximativ 1,8 miliarde de dolari cu această centrală, însă Guvernul a impus în 2012 un moratoriu asupra continuării lucrărilor, în urma unor presiuni din partea Statelor Unite şi Uniunii Europene (UE) cu scopul de a limita dependanţa energetică de Rusia.
Bulgaria a suspendat, de asemenea, acest prioect comun cu compania rusă Atomstroieksport, din cauză că nu a găsit investitori străini care să finanţeze un buget ameţitor, estimat la aproximativ 11,8 miliarde de dolari.

Supărare rusă

Decizia bulgară de suspendare a proiectelor au înfuriat Rusia, care spera să facă din Belene cartea sa de vizită în UE în privinţa unei noi generaţii de reactoare cu apă sub presiune.
Sofia a fost nevoită să plătească peste 620 de milioane de euro companiei ruse Rosatom, pentru a renunţa la proiect, însă a primit totodată piese de la două reactoare nucleare de 1.000 de megawaţi, plasate în conservare.
Ministrul bulgar al Energiei Temenuika Petkova a anunţat săptămâna trecută că o campanie în vederea găsirii unui investitor strategic în proiect urmează să fie lansată până la sfârşitul lui 2018.
Compania rusă Rosatom a anunţat că va prezenta o nouă ofertă în vederea finalizării proiectului. Directorul Rosatom Central Europe Vadim Titov a anunţat în iunie 2018, într-o conferinţă pe tema energiei, că societatea rusă este pregătită să înceapă negocieri cu autorităţile bulgare în vederea relansării proiectului.
Totodată și compania nucleară chineză de stat CNNC şi compania franceză Framatome, controlată de EDF, și-au manifestat interesul.

Moștenire sovietică

Ministrul bulgar Petkova a subliniat că Guvernul de la Sofia nu vrea să angajeze fonduri publice suplimentare, să ofere garanţii de stat în vederea unui împrumut ori să semneze contracte de aprovizionare cu electricitate pe termen lung, cu scopul de a face proiectul viabil.
Cele două reactoare de câte 1.000 de megawaţi ale centralei de la Belene erau menite să înlocuiască cele patru unităţi vechi, de fabricaţie sovietică, închise în urmă cu peste un deceniu, din cauza unor îngrijorări în domeniul securităţii, la singura centrală nucleară din Bulgaria, la Kozlodui.
La Kozlodui operează în continuare două reactoare construite de către sovietici, datând din 1987 şi 1991, care furnizează aproximativ 30% din electricitatea ţării.

Dunărea, amenințată de politica nucleară a Sofiei

Dunărea, amenințată de politica nucleară a Sofiei

Amenințare nucleară

Mai multe organizaţii nonguvernamentale şi reprezentanţi ai autorităţii publice din România, specialişti în tehnologie şi rezistenţa materialelor, dar şi şeful unei clinici de oncologie, atrag atenţia asupra pericolului iminent pe care-l reprezintă „megadepozitul de deşeuri nucleare la Kozlodui” asupra locuitorilor din Dolj şi nu numai.
Platforma civică anti-Kozlodui constituită de Acţiunea pentru Renaşterea Craiovei (ARC), Asociaţia Civică pentru Viaţă ( AcpV), Asociaţia Pro Democraţia Club Craiova şi Asociaţia C.R.O.N.O, readuce în atenţie problema obiectivelor nucleare de la Kozlodui, Bulgaria, situate la doar 4 kilometri de graniţa cu România. Organizaţia aminteşte că în august 2017, au demarat lucrările premergătoare pentru construcţia megadepozitului de deşeuri nucleare la Kozlodui, cu o capacitate de 350.000 tone. Construcţia se face pe un teren aluvionar, care, conform prof. Dan Ilincioiu, dr. ing. în Ştiinţe Tehnice şi specialist în Rezistenţa Materialelor, „comportă o serie de riscuri de natură tehnică”. „Reprezentanţii platformei noastre civice doresc să sublinieze că toate demersurile informare şi consultare a populaţiei din România de căre autorităţile bulgare şi române cu privire la acest depozit şi la instalarea unui nou reactor nuclear au fost organizate defectuos, cu respectarea procedurilor la nivel strict formal, în mod superficial, fără a atinge obiectivele reale: informarea efectivă a cetăţenilor şi participarea lor la dezbateri. Dovada a fost participarea a numai 6-7 români şi 34 de bulgari la una dintre dezbaterile din Craiova şi a circa 15 cetăţeni români la o alta, în condiţiile în care la două dezbateri neoficiale, organizate de societatea civilă, au participat 200, respectiv 300 de persoane. Considerăm că s-au încălcat, astfel, drepturile prevăzute de Convenţia Aarhus, ratificată de România prin Legea nr. 86/2000”, notează ONG-ul într-un comunicat, citat de România Liberă.

Manevre bulgare

Mai mult, susţin reprezentanţii organizaţiei, în noiembrie 2017, autorităţile bulgare au extins licenţa de funcţionare a reactorului 5 cu încă 10 ani peste durata de exploatare proiectată (de 30 ani), fără ca populaţia din comunităţile potenţial afectate din România să fie consultată, încălcând Legea nr. 86/2000, şi fără realizarea raportului de impact asupra mediului în context transfrontieră, încălcând astfel şi prevederile convenţiei internaţionale ESPOO ratificată prin Legea nr. 22/2001.
După formularea unei adrese oficiale către Primăria Municipiului Craiova şi o nouă propunere de includere a unui proiect de referendum local în bugetul oraşului pentru anul 2018, primarul Craiovei, Mihail Genoiu, a admis că obiectivele nucleare de la Kozlodui sunt „un dezastru”, susţin reprezentanţii asociaţiei. În cadrul dezbaterii publice referitoare la proiectul de buget al municipiului Craiova pentru anul 2018, acesta a mai spus şi că statisticile oncologilor sunt reale şi că Doljul se confruntă cu tipuri de cancere „speciale”.

Medic: A crescut numărul copiilor bolnavi de cancer

Aceste afirmaţii au fost făcute după ce Luminiţa Simoiu, expert arme chimice şi reprezentant al platformei civice, a adus în atenţie date oferite de şefa Clinicii de Oncologie Pediatrică a Spitalului de Urgenţă din Craiova, dr. Polixenia Stancu, date care arată o creştere îngrijorătoare a numărului de copii diagnosticaţi cu cancer în ultimii ani, cât şi concentrarea copiilor cu afecţiuni în jumătatea sudică a judeţului Dolj, adică în proximitatea graniţei cu Bulgaria. Prezent în februarie la Seminarul Regional „Împreună pentru dezvoltarea durabilă”, avocatul Lucian Săuleanu, membru fondator al platformei civice, a transmis un mesaj privind importanţa asumării, de către autorităţile române, a responsabilităţii în legătură cu riscurile asociate obiectivelor nucleare de la Kozlodui în context transfrontieră, riscuri la care sunt expuse zeci de comunităţi din regiunea sudică a României, inclusiv Craiova.
Laszlo Borbely, consilier de stat şi coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului, a precizat, ca urmare a intervenţiei: „Sunt de acord că trebuie stabilite priorităţi şi vă asigur că şi eu mi-aş dori să se renunţe la centralele nucleare. Am înţeles mesajul dumneavoastră şi voi ţine legătura cu autorităţile pentru a vedea în ce stadiu ne aflăm”.
La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a răspuns că este necesar ca autorităţile să fie mai active în această privinţă şi că problema obiectivelor nucleare de la Kozlodui este, într-adevăr, de maximă importanţă pentru regiune.

Exemplu austriac

Platforma civică anti-Kozlodui propune demersuri similare, la nivelul României, cu cele iniţiate de Austria în lupta împotriva pericolelor reprezentate de energia nucleară. Austria a avertizat că intenţionează să dea în judecată Comisia Europeană (CE) pentru că a permis Ungariei extinderea centralei sale nucleare de la Paks. Ministrul austriac pentru Sustenabilitate, Agricultură şi Turism, Elisabeth Koestinger a afirmat că Austria va acţiona împotriva folosirii centralelor nucleare şi că există suficiente motive pentru a da în judecată Paks II. „Pentru a ne proteja ţara şi copiii”, a adăugat aceasta.

Depozit radioactiv pe Dunăre

Recent, Sofia a inaugurat la centrala nucleară de la Kozlodui o fabrică, unitate care beneficiază de o metodă inovativă, și anume folosirea tehnologiei alternative de tratare a deşeurilor radioactive care foloseşte plasma. Comisia Europeană a precizat într-un comunicat că tehnologia diminuează semnificativ volumul deşeurilor radioactive de nivel redus şi mediu de la reactoarele 1, 2, 3 şi 4 ale centralei nucleare, care au fost închise în perioada 2002 – 2006, şi de la reactoarele 5 şi 6, care sunt operaţionale. Lichidele şi materialele organice sunt evaporate, astfel încât produsul final nu conţine nimic organic. Tehnologia permite tratarea deşeurilor cu un risc minim de contaminare radioactivă.

Investiție de 31 de milioane de euro

Site-ul compelo.com anunţă că valoarea investiţiei de la Kozlodui este de 31 de milioane de euro. Fabrica este deţinută în comun de firma spaniolă Iberdrola Ingeniería y Construcción şi de cea belgiană Belgoprocess şi va fi operată de State Enterprise Radioactive Waste (SERAW), instituţia responsabilă pentru dezafectarea reactoarelor 1, 2, 3 şi 4 de la Kozlodui.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) este finanţatorul depozitului pentru deşeuri radioactive de la Kozlodui, prin KIDSF (Kozloduy International Decommissioning Support Fund). Situată la malul Dunării, centrala de la Kozlodui dispune de reactoare cu apă presurizată VVER, de fabricaţie sovietică, şi furnizează circa o treime din energia ţării.

Calcule electorale

Membri ai opoziției politice de la Sofia au acuzat actuala guvernare că folosește proiectul nuclear Belene în scop electoral, pe fondul scăderii popularității guvernului Borisov. Presa de la Sofia a publicat mai multe acuzații la adresa premierului Boyko Borisov privind folosirea de către acesta a proiectului Belene pe post de armă electorală împotriva adversarilor politici în contextul pregătirii propriei campanii prezidențiale pentru 2021. (M.I./M.B.)

Share our work
BERD: PIB-ul Republicii Moldova va scadea in acest an

BERD: PIB-ul Republicii Moldova va scadea in acest an

bani RMUn studiu recent al BERD releva faptul ca economia Republicii Moldova urmeaza sa se contracteze in 2015 si ca PIB-ul va scadea cu 2%. Economia Republicii Moldova a crescut in 2014 cu 4,6%, dar perspectivele s-au deteriorat recent, scrie BERD: „Veniturile din remitente si exporturi s-au contractat, reflectand dificultatile reorientarii comertului dinspre Rusia spre Uniunea Europeana, cu care Moldova a incheiat anul trecut un acord de liber-schimb ca parte dintr-un acord de asociere cu UE.” BERD mai noteaza ca sectorul financiar moldovenesc a fost urmarit de scandaluri, iar trei banci mari au trebuit sa fie puse sub administratie speciala.

In studiul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare sunt notate si „riscurile politice” aduse de formarea unui guvern moldovean minoritar si de alegerea bascanului gagauz, relateaza Europa Libera. Se aminteste ca leul moldovean s-a depreciat la inceputul anului „in conformitate cu tendinta altor monede din regiune”, fiind stabilizat in martie dupa inasprirea politicilor monetare si interventiile Bancii Nationale. „Perspectiva Moldovei este tot mai incerta, existand riscuri semnificative de declin. Este de asteptat ca economia sa scada cu 2% in 2015 (in jos fata de cresterea zero prevazuta anterior) si sa creasca cu 1,5% in 2016”, se spune in studiul BERD. Berd precizeaza ca tarile est-europene simt in prezent efectul a doua tendinte contrare: pe de o parte un inceput de relansare economica in UE si pe de  alta parte recesiunea severa din Rusia. Si economia rusa ar urma sa scada cu 4,5% in 2015 si cu doua procente in 2016. Pe de alta parte, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si-a imbunatatit, usor, estimarile referitoare la cresterea economiei romanesti in 2015 pana la 3% de la 2,8% cat prognoza in luna ianuarie.

Share our work
RM: UE ofera imprumut de 12 milioane de dolari pentru modernizarea portului de la Giurgiulesti

RM: UE ofera imprumut de 12 milioane de dolari pentru modernizarea portului de la Giurgiulesti

Si in 2013, Uniunea Europeana continua alocarea de fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii Republicii Moldova. Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) va acorda un imprumut de 12 milioane de dolari americani pentru constructia unui tronson de cale ferata cu ecartament mixt (ingust si lat) pe teritoriul portului Giurgiulesti. Constructia acestui tronson de cale ferata va permite transportarea marfurilor din si in Uniunea Europeana, care utilizeaza ecartament ingust, precum si transportarea marfurilor din si in fostele republici sovietice, care utilizeaza ecartament larg. imprumutul va fi acordat proprietarului si operatorului Portului International Giurgiulesti, companiei Danube Logistics. Banii veniti de la BERD vor fi utilizati pentru imbunatatirea per ansamblu a infrastructurii portuare, precum si pentru finalizarea legaturii feroviare la terminalele containere, marfuri generale si cele de cereale si carbune. Ca urmare, nu va mai fi necesar transferul intern al produselor cu camioanele de la vagoane de tren. Astfel, operatiunile portuare vor deveni mai eficiente ca timp si cost.

Infrastructura de peste Prut, o prioritate pentru BERD

„Investitia in reabilitarea infrastructurii din Moldova este o prioritate pentru banca. Acest proiect va contribui la punerea in aplicare a unui program major de sprijin al potentialului in continua crestere si al cererii pentru serviciile de transbordare fluviala si maritima. Portul joaca deja un rol important oferind o infrastructura de transport tri-modual, un mediu de low-cost si un regim vamal si fiscal unic, datorita statutului sau de ZEL”, a declarat Sue Barrett, directorul BERD pentru transport. Portul International Giurgiulesti are statut de Zona Economica Libera si este un centru logistic multifunctional care include un terminal petrolier, containere si terminale de marfuri generale, precum si terminale de cereale si ulei vegetal. Acesta este singurul centru de acest tip din Moldova, se mai arata in comunicatul BERD. Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare este unul dintre cei mai mari investitori in R. Moldova, cu finantari de peste 700 milioane de euro in circa 90 de proiecte din energetica, transport, businessul agricol, industrie si sectorul bancar. In urma unei intalniri recente a premierului Republicii Moldova Vlad Filat cu ambasadorii SUA si UE la Chisinau, acesta a mentionat ca suportul in continuare al SUA si UE va ajuta Republica Moldova sa ofere cetatenilor sai conditii mai bune de trai. „in toamna anului curent urmeaza sa semnam Acordul de Asociere cu UE, dar si vom fi pregatiti pentru a beneficia de regimul liberalizat de vize. Pentru cetatenii R. Moldova aceasta este un pas foarte important pentru a beneficia de drepturi si valori europene, pentru a beneficia de o viata mai buna”, a spus Vlad Filat. El a mai mentionat ca Guvernul va depune toate eforturile pentru a indeplini angajamentele asumate si si-a exprimat speranta ca reformele lansate, inclusiv in ceea ce tine de structurile de forta, vor fi implementate cu succes, astfel incat cetatenii sa simta schimbarile care au loc.

Share our work
BERD trimite la Chisinau 10 milioane de euro pentru eficientizare energetica

BERD trimite la Chisinau 10 milioane de euro pentru eficientizare energetica

In contextul in care Republica Moldova este fortata de presiunile Rusiei de a continua eforturile pentru interconectarea energetica la retele Uniunii Europene, institutiile bancare europene intind o mana Chisinaului. Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a oferit Republicii Moldova 10 milioane de Euro sub forma de credite pentru a reduce pierderile de energie termica, potrivit Moldpres. Agentia de stat precizeaza ca prin intermediul unei banci din Republica Moldova, BERD a deschis doua linii de creditare pentru persoane fizice si juridice. Liniile de creditare vor fi oferite in baza programelor Finantarea Eficientei Energetice in sectorul rezidential si Finantarea Eficientei Energetice II. Astfel, clientii din Republica Moldova vor putea investi in echipamente eficiente energetic atat pentru proprietarii de locuinte, cat si pentru business. Aceasta va permite reducerea consumului de energie, impulsionarea dezvoltarii economice a intreprinderilor, cresterea competitivitatii si cresterea veniturilor, adauga sursa. Republica Moldova este una dintre tarile cu cele mai mari emisii de carbon din Europa din cauza costurilor mari si a pierderilor de energie cauzate de echipamentele uzate si infrastructura energetica.

Share our work