Moscova condamna uciderea ambasadorului american din Libia si vrea colaborare antitero cu SUA
Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a condamnat miercuri atacul cu rachetă de la Benghazi soldat cu moartea a patru cetăţeni americani, între care a ambasadorului SUA în Libia, insistând pentru intensificarea cooperării Moscova-Washington în lupta împotriva terorismului.
„Condamnăm vehement această crimă, care demonstrează încă odată necesitatea intensificării eforturilor comune între cele două ţări şi în cadrul comunităţii internaţionale privind lupta împotriva terorismului sub toate formele sale”, a declarat şeful diplomaţiei ruse într-o telegramă adresată secretarului de stat american Hillary Clinton. Serghei Lavrov s-a declarat totodată „bulversat de moartea tragică a ambasadorului Christopher Stevens şi a colegilor acestuia” şi a transmis condoleanţe familiilor îndoliate.
Măsuri sporite de securitate
Un film considerat jignitor pentru islam a provocat o manifestaţie violentă marţi seara, la Benghazi. Explozia unei rachete care a vizat Consulatul SUA în regiune s-a soldat cu moartea ambasadorului Stevens şi a încă trei diplomaţi americani. Statele Unite au revizuit măsurile de securitate impuse în jurul misiunilor sale diplomatice, după atentatul împotriva Consulatului american la Benghazi. Acest responsabil american a adăugat că personalul secundar de la Ambasada SUA la Tripoli, toţi angajaţii consulatului de la Benghazi, persoanele rănite în urma atentatului, precum şi corpurile celor ucişi erau în curs de evacuare spre Germania.
„Am ordonat noaptea trecută tuturor posturilor noastre diplomatice din lumea întreagă să-şi revizuiască măsurile de securitate şi să ia măsurile necesare pentru a le întări la nevoie”, a declarat acest responsabil în cursul unei teleconferinţe organizate de Departamentul de Stat de la Washington. El a precizat că întreg personalul Consulatului american la Benghazi a fost mai întâi evacuat spre Tripoli în cursul nopţii de marţi spre miercuri. În capitala libiană, prezenţa diplomatică americană a fost redusă la minim, „la nivelul de urgenţă”.
SUA trimit nave şi militari în zonă
Marina americană a ordonat miercuri ca două nave să se îndrepte către coastele libiene. „Două distrugătoare se vor afla în proximitatea Libiei însă doar ca măsură preventivă”, a declarat militar american de rang înalt, precizând că aceste mişcări nu implică o operaţiune militară iminentă. „Fără să comentez mişcările specifice ale navelor, militarii americani iau în mod regulat măsuri de precauţie în anumite situaţii. Nu este doar logică în anumite circumstanţe, este de asemenea o măsură de prudenţă”, a adăugat acesta.
Anterior în cursul zilei, Statele Unite au anunţat de asemenea trimiterea unei echipe de aproximativ 50 de puşcaşi marini specializaţi în lupta antiteroristă în Libia, după atacul survenit marţi la Benghazi.
Drapelul organizaţiei teroriste al-Qaida a fost arborat în Libia luni, ziua în care NATO şi-a încheiat oficial campania militară în această ţară, relatează presa britanica. Drapelul a fost văzut pe acoperişul clădirii tribunalului din Benghazi, care a fost folosit de forţele rebele pentru a-şi stabili guvernul provizoriu şi centrul media. Consiliul Naţional de Tranziţie (CNT), structura de conducere a noilor autorităţi libiene, a negat că ar fi responsabil de arborarea drapelului, văzut de mai multe ori pe clădirea tribunalului. Drapelul, pe care scrie în limba arabă „nu există alt Dumnezeu decât Allah” şi pe care figurează o lună plină, a fost arborat alături de steagul naţional libian, transmite Mediafax. Potrivit unor informaţii, pe străzile din Benghazi au fost văzuţi extremişti noaptea, fluturând drapelul al-Qaida şi strigând „Islamiya, Islamiya! Nici Est, nici Vest”. O alunecare bruscă spre extremism al îngrijora Occidentul, care a susţinut înlăturarea colonelului Muammar Kadhafi de la putere, comentează Daily Mail. NATO şi-a respectat decizia de a pune capăt operaţiunii care a durat şapte luni, în pofida apelurilor CNT de a continua misiunea. Săptămâna trecută, preşedintele CNT, Mustafa Abdeljalil, a declarat că sharia (legea islamică) va fi „sursa de bază” a noii legislaţii. El a precizat că viitorul Parlament va avea o „tentă islamistă”. Sharia este legea conservatoare islamică favorizată de grupări fundamentaliste ca talibanii afgani, notează Daily Mail.
Doi fii ai liderului libian Muammar Gaddafi propun o tranzitie spre o democratie constitutionala care ar presupune retragerea de la putere a tatalui lor, a informat duminica seara The New York Times, preluat de presa internationala. Insa Consiliul National de Tranzitie, care ii reprezinta pe rebeli, a respins luni ideea. Citand un diplomat sub acoperirea anonimatului si un responsabil libian informati in legatura cu acest proiect, cotidianul american semnaleaza ca tranzitia ar fi condusa de unul dintre fiii colonelului Gaddafi, Saif al-Islam al-Gaddafi. The New York Times nu precizeaza daca Muammar Gaddafi, in varsta de 68 de ani, este de acord cu aceasta propunere sustinuta de fiii sai Saif si Saadi al-Gaddafi. Insa, o persoana apropiata de fiii colonelului a semnalat ca Muammar Gaddafi pare a fi de acord. Aceasta propunere privind o tranzitie spre democratie scoate in evidenta diferentele ce exista de mult timp intre fiii colonelului Gaddafi. In timp ce Saif si Saadi au fost la scoala occidentala, Khamis si Mutassim sunt considerati partizani ai liniei dure. Khamis al-Gaddafi este in fruntea unei militii proguvernamentale. Mutassim, consilier pe probleme de securitate nationala, este considerat un rival pentru Saif in competitia pentru succesiune. CNT, care ii reprezinta pe rebeli, a respins luni ideea unei tranzitii sub conducerea unuia dintre fiii liderului libian. „Acest lucru este complet respins de catre Consiliu”, a declarat un purtator de cuvant al CNT, Shamseddine Abdulmelah, la Benghazi, fieful rebelilor, in estul tarii. Muammar „Gaddafi si fiii lui trebuie sa plece inainte de orice negociere diplomatica”, a subliniat acesta.
Statele Unite si Marea Britanie au lansat sambata, in cadrul operatiunii „Odyssey Dawn” un prim val de aproximativ 100 de rachete de croaziera Tomahawk asupra unor obiective din Libia, a anuntat amiralul William Gortney. Actiunea a vut loc la doar cateva ore dupa ce aviatia franceza anuntase ca a distrus mai multe tinte militare libiene. Operatiunile aeriene ale fortelor franceze continuau, duminica dimineata, deasupra Libiei, in cadrul coalitiei internationale. Operatiunea a inceput sambata cu survolarea teritoriului libian de catre avioane de vanatoare Rafale si Mirage 2000. Rachetele americane au fost lansate de pe nave si submarine si au lovit „peste 20 de obiective”, printre care sisteme de aparare antiaeriana si noduri de comunicatii strategice, toate situate pe coasta, a anuntat amiralul american William Gortney, la o intalnire cu presa. Un responsabil in ministerul francez al Apararii a confirmat presei ca mai multe tancuri si vehicule blindate libiene au fost distruse de avioane franceze. Si fortele britanice au intrat in actiune pe cerul libian, in cadrul rezolutiei 1973 a Consiliului de Securitate al ONU, care autorizeaza recurgerea la forta pentru a proteja civilii, a declarat premierul britanic David Cameron. „In aceasta seara (sambata), forte britanice sunt in actiune deasupra Libiei. Ele participa la o coalitie internationala care s-a format pentru a aplica decizia Natiunilor Unite si a proteja poporul libian”, a spus el. Avioane de vanatoare-bombardament britanice Tornado au lansat raiduri aeriene asupra Libiei, au anuntat duminica responsabili ai apararii la Londra. De asemenea, „Royal Air Force a lansat rachete de croaziera de tip Stormshadow de pe aparatele Tornado GR4”, a adaugat purtatorul de cuvant al armatei britanice, generalul John Lorimer.
Presedintele SUA, Barack Obama, aflat in turneu in Brazilia, a anuntat, sambata, ca a autorizat o „actiune militara limitata” a fortelor americane in Libia pentru a impune respectarea aplicarii rezolutiei Consiliului de Securitate. El a lansat un avertisment liderului Muammar Gaddafi ca „actiunile au consecinte”, justificand decizia SUA de a participa la o ofensiva impotriva regimului libian prin atacurile pe care acesta le-a efectuat asupra poporului sau. Obama a insistat asupra faptului ca SUA nu vor defasura trupe la sol in aceasta tara. „Vreau ca americanii sa stie ca utilizarea fortei nu era optiunea care intrunea preferinta noastra. Si nu este o decizie pe care am luat-o cu usurinta”, a afirmat el. „Dar nu putem ramane cu bratele incrucisate cand un tiran spune poporului sau ca nu-l va ierta si cand fortele sale isi intensifica asaltul impotriva unor orase ca Benghazi si Misrata, unde inocenti risca violente si moartea din partea propriului lor guvern”, a insistat presedintele american. „Deci trebuie ca aceasta sa fie clar: actiunile au consecinte si trebuie respectata vointa comunitatii internationale”, a mai spus el.