de Isac Mihai | iul. 18, 2018 | Federatia Rusa, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Ucraina visează la integrarea în Uniunea Europeană
Uniunea Europeană a lansat marţi procedura de evaluare a pregătirii Macedoniei şi Albaniei pentru începerea, în iunie 2019, a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, relatează Reuters, citată de agenția KARADENIZ PRESS. În luna iunie, statele membre ale blocului comunitar au decis să amâne cu cel puţin un an o decizie privind începerea negocierilor de aderare cu Macedonia şi Albania, după ce Franţa şi Olanda au cerut reforme mai solide şi mai eficiente pentru combaterea criminalităţii organizate şi a corupţiei.
Felicitări europene
Comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri pentru extindere, Johannes Hahn, a declarat marţi la Skopje că este bucuros ”să anunţe astăzi lansarea oficială a procesului de screening cu Macedonia”.
Hahn a explicat că le va permite Macedoniei şi Albaniei să se familiarizeze cu normele juridice ale UE în vederea pregătirii pentru a se conforma cu acestea, în special cu capitolele privind statul de drept. ”Acest lucru arată angajamentul nostru foarte solid de a vă însoţi în eforturile pentru reformă şi de a transforma în realitate perspectiva dumneavoastră de integrare în Uniunea Europeană”, a spus Johannes Hahn, care a promis că ”uşa UE va fi deschisă”.
Comisarul european a felicitat Macedonia pentru primirea invitaţiei de a deveni membră a NATO, după ce şi-a soluţionat disputa asupra denumirii sale cu Grecia, ceea ce în opinia sa reprezintă o contribuţie importantă la pacea şi la stabilitatea în Europa.
Macedonia de Nord, compromis balcanic
Luna trecută, autorităţile de la Skopje şi Atena au pus capăt diferendului ce data de decenii în legătură cu vecinul nordic al Greciei, denumirea acceptată de ambele părţi fiind ‘Republica Macedonia de Nord’. Această soluţionare a determinat Grecia să renunţe la opoziţia faţă de aderarea Macedoniei la NATO.
Pentru ca Macedonia să devină membră a Alianţei Nord-Atlantice, este nevoie ca ţara să aprobe acordul cu Grecia într-un referendum şi să-şi schimbe numele din punct de vedere constituţional. Numai după aceea parlamentul grec va ratifica acordul şi aderarea Macedoniei la NATO.
Începând din 1991, când Macedonia a devenit suverană în urma dezmembrării fostei Iugoslavii, Atena a acuzat-o de tentativă de însuşire a moştenirii elene a provinciei greceşti omonime şi chiar de aspiraţii teritoriale faţă de Grecia.
Recent, demersurile macedonene au stârnit furia Moscovei, care se opune vehement aderării fostei țări balcanice la blocul militar (https://karadeniz-press.ro/macedonia-obiectiv-strategic-al-summit-ului-nato-stoltenberg-absolut-convins-de-capacitatea-europei-si-a-sua-de-a-ramane-unite-in-timpul-summitului-dughin-guru-geopolitic-al-lui/)
Summit strategic
Următorul summit al Uniunii Europene (UE) și al țărilor din cadrul programului UE „Parteneriatul Estic” (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Moldova, Ucraina, Georgia) va avea loc pe 15 octombrie. Anunțul a fost făcut de către șefa diplomației europene, Federica Mogherini, la o conferință de presă care a avut loc după întâlnirea Consiliului UE de la Bruxelles, informează mass-media europeană. „Pe 15 octombrie se va desfășura summitul cu toate cele șase țări ale Parteneriatului Estic”, a spus oficialul european.
„Parteneriatul estic” este un program multilateral lansat în 2009 care vizează dezvoltarea cooperării regionale cu șase foste republici sovietice – Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina.
Summit-urile se desfășoară o dată la doi ani. Cel mai dramatic a fost cel de-al treilea summit din 2013, de la Vilnius, la care președintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a refuzat să semneze Acordul de Asociere cu UE, ceea ce a dus la schimbarea puterii de la Kiev în 2014. Cel de-al patrulea summit al acestui program – la Riga, în 2015 – a fost, de asemenea, extrem de tensionat, deoarece s-a desfășurat în mijlocul crizei dintre Rusia și Occident. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 30, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Intelligence, Jurnal de Front, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Războiul invizibil dintre Moscova și Kiev afectează securitatea internațională
Parchetul rus a cerut 14 ani de închisoare împotriva lui Roman Suşcenko, jurnalist ucrainean arestat în octombrie 2016 şi acuzat de spionaj de Moscova, a anunţat avocatul acestuia, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Acuzarea a cerut 14 ani de închisoare. Nu este pedeapsa maximă pe care o putea cere, care era de 20 de ani”, a declarat Mark Feighin, avocatul lui Suşcenko, prezentat drept jurnalist de Kiev, dar acuzat de Moscova că este colonel al serviciilor de informaţii ucrainene.
Contextul Șențov
„Cred că ei au ţinut cont de contextul ‘Oleg Senţov”, realizator ucrainean condamnat la 20 de ani de închisoare în Rusia pentru „terorism” şi care a intrat într-o grevă a foamei la mijlocul lui mai, a precizat avocatul. „Ei nu au nevoie de o nouă grevă a foamei”, a adăugat el. Verdictul ar urma să fie dat în data de 4 iunie, a mai declarat avocatul Mark Feighin, cunoscut pentru activitatea sa în sprijinul liderilor opoziției din Federația Rusă și a unui număr mare de cetățeni ai Ucrainei, acuzați de autoritățile ruse de spionaj.
Reacție tardivă
„Subliniem încă o dată motivaţia politică a cazului. Cerem eliberarea jurnalistului Suşcenko, ostatic al agresiunii ruse”, a reacţionat pe contul său de Twitter purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ucrainene, Mariana Betsa.
Reamintim că Roman Suşcenko a fost arestat în octombrie 2016 la Moscova de Serviciile de Securitate Ruse (FSB), care îl acuză că este colonel activ al serviciilor de informaţii ale Ministerului ucrainean al Apărării.
Ucraina susţine că Suşcenko, în vârsta de 47 de ani când a fost reţinut, este un jurnalist şi corespondent la Paris al agenţiei de presa Ukrinform.
Schimb de prizonieri
Surse politice de la Kiev au declarat pentru KARADENIZ PRESS că autoritățile ucrainene vor să negocieze un eventual schimb de prizonieri între Moscova și Kiev, prin care un număr de cetățeni ai Ucrainei, deținuți în acest moment în închisorile din Federația Rusă, să fie schimbați cu cetățeni ruși și membrii ai forțelor separatiste pro-ruse din Donbass, condamnați pentru spionaj ori alte acuzații.
Sursele citate au mai precizat că serviciile de informații de la Kiev se așteaptă ca Moscova să mențină presiunea asupra Ucrainei prin noi arestări și condamnări sub diferite pretexte ale unor jurnaliști și alte persoane publice din Ucraina.
RIA Novosti, suspendată în Ucraina
Ucraina a interzis agenţiei de presă ruse RIA Novosti să-şi desfăşoare activitatea pe teritoriul său, în cadrul noilor sancţiuni care vizează Moscova şi care intervin la o săptămână după arestarea unui oficial al filialei agenţiei RIA Novosti la Kiev, acuzat de „înaltă trădare”, relatează mass-media regională.
Ria Novosti şi Interselekt, compania care gestionează activităţile economice ale agenţiei la Kiev, au fost adăugate pentru o perioadă de trei ani pe lista neagră a Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare (NSDC), publicată pe site-ul preşedinţiei ucrainene. Aceste sancţiuni includ blocarea activelor, a telecomunicaţiilor utilizate de agenţie şi a site-ului ucrainean al Ria Novosti.
Filiera belarusă
Recent, un corespondent al unui post de radio din Ucraina a fost condamnat în Belarus la peste opt ani de închisoare pentru spionaj. Ambasadorul Ucrainei la Minsk, Ihor Kizim, a declarat că „procesul a avut loc. El se află în prezent într-un centru de detenţie al KGB”. ”Nu are plângeri în privinţa condiţiilor de detenţie” a adăugat diplomatul.
Reamintim că în noiembrie anul trecut, serviciul de securitate KGB din Belarus (n.r.: structură cu strânse legături cu serviciile de informații ale Federației Ruse) a anunţat că a descoperit o reţea de spionaj care lucra pentru ministerul apărării din Ucraina şi care ar fi fost creată de jurnalistul Pavlo Șaroiko.
Șaroiko, care nu a putut fi contactat de mass-media sau de ambasada Ucrainei de la arestarea sa, în octombrie anul trecut, a fost condamnat recent de către o instanţă închisă, a spus ambasadorul Igor Kizim. Sharoyko ar fi pledat vinovat la acuzaţiile de spionaj, dar ambasada nu acordă credibilitate acestora informaţii, a mai declarat ambasadorul ucrainean. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 8, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Ministrul Apărării de la Kiev, Stepan Poltorak, respinge categoric participarea trupelor rusești la misiunea de menținere a păcii din Donbass
Ucraina respinge în modul cel mai categoric orice participare a Federației Ruse la misiunea pacificatoare a ONU în estul Ucrainei, deoarece pacificatorul și agresorul nu se pot prezenta concomitent în aceeași ipostază, a declarat recent ministrul Apărării al Ucrainei, Stepan Poltorak, pentru mass-media din Finlanda, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. El a declarat că Federația Rusă practică un joc periculos, creând întâi o problemă separatistă și apoi prezentându-se drept principalul pacificator în procesul soluționării diferendului.
Soluție pentru ONU
Declarații oficialului de la Kiev vin pe fondul menținerii unei situații conflictuale în Donbass, unde zilnic se înregistrează morți și răniți din râniți din rândul forțelor militare și populației civile. Pentru a pune capăt confruntărilor dintre forțele guvernamentale și cele separatiste pro-ruse, Organizaţia Naţiunilor Unite ar trebui să ia în considerare crearea unei forţe meținere a păcii de aproximativ 20 mii de militari din state din afara NATO şi patru mii de poliţişti, se arată într-un raport prezentat recent oficialilor ONU și din unele state occidentale.
Raportul, comandat de fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, în prezent consilier al preşedintelui Ucrainei, Petro Poroşenko, a fost prezentat emisarului special al SUA în Ucraina, Kurt Volker, la Conferinţa pe teme de Securitate de la Munchen. Operaţiunea ar avea nevoie de un mix format din unele ţări europene, precum Suedia, ţări cu tradiţie în operaţiuni de menţinere a păcii, ca Bangladesh și Brazilia, dar şi ţări care se bucură de încrederea Rusiei, precum Belarus, a explicat Richard Gowan, autor al raportului şi expert în probleme ONU la Universitatea Columbia.
Măsuri necesare
Desfășurarea unei misiuni ONU pentru menţinerea păcii pe întregul teritoriu ocupat al Donbasului va contribui la restabilirea suveranităţii Ucrainei, se arată în declaraţia Ministerului de Externe al Ucrainei cu ocazia împlinirii a 4 ani de la începutul agresiunii ruseşti împotriva Ucrainei. Ministerul de Externe de la Kiev solicită partenerilor săi să aplice toate măsurile necesare pentru a preîntâmpina escaladarea conflictului armat internaţional pe teritoriul Ucrainei, generat de politica agresivă a Kremlinului, pentru a forţa Federaţia Rusă să înceteze agresiunea, să fie introdusă o misiune ONU pentru menţinerea păcii, să înceteze ocuparea Crimeii şi a teritoriilor acaparate din Donbasul ucrainean.
MAE de la Kiev a accentuat că desfășurarea misiunii ONU pentru menţinerea păcii în Donbasul ocupat, inclusiv pe segmentul temporar necontrolat al graniţei ucraineano-ruse, trebuie să fie un instrument eficient de restabilire a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei.
Relația-militară-strategică-dintre-Moscova-și-Minsk-îngrijorează-Kiev-ul
Trupele belaruse, respinse de Kiev
Guvernul ucrainean nu consideră posibilă participarea Belarusului la misiunea ONU de menținere a păcii în Donbas, deoarece această țară face parte din „Organizația Tratatului de Securitate Colectivă“, bloc militar-politic infiintat și condus de Federația Rusă, a declarat ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Ucrainei, Olena Zerkal, pentru postul tv „5 Kanal”, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Din câte știu eu, Belarusul nu a ieșit din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă și este un membru activ al acestei organizații. Și dacă excludem țarile membre NATO, este destul de logic faptul ca și țările OTSC sa nu poata participa la misiunea de pace“ a declarat Zerkal. Anterior, ministrul de externe al Belarusului, Vladimir Makei, a declarat că țara sa este dispusa să trimita un contingent de menținere a păcii în zona de conflict din Ucraina.
De asemenea, ministrul adjunct de externe a menționat că Ucraina și partenerii occidentali nu vor juca după regulile pe care Kremlinul încearcă să le impună. „Ei (rusii – n.r.) în mod constant încearcă să promoveze ideea că noi ar trebui să discutam cu gruparile “LNR” și “DNR”. Este clar că cele doua nu sunt parte la conflict. Acest lucru este clar nu numai pentru noi, ci pentru toți partenerii noștri occidentali”, a spus Zerkal.
Ea a subliniat că Ucraina insistă asupra desfășurării treptate a contingentului de menținere a păcii, începând cu secțiunea necontrolată a frontierei ruso-ucrainene.
Formatul căștilor albastre, motiv de conflict diplomatic
La randul său, președintele Petro Poroșenko a declarat că Ucraina este pregătită pentru discuții despre etapele de punere în aplicare a misiunii ONU de menținere a păcii în Donbas, precum și în legătură cu țările care sa participe la aceasta misiune. În același timp, el a menționat că, în conformitate cu principiul operațiunilor de menținere a păcii, țările vecine de regulă nu participă la acestea.
Anterior Rusia a respins inițiativa Ucrainei privind ”castile abastre” în Donbas și a propus propria varianta, care presupune existența unei misiuni doar pe linia de demarcatie, care sa asigure securitatea membrilor misiunii OSCE.
Ucraina insistă ca toate ”castile albastre” sa fie desfasurate pe întregul teritoriu ocupat, inclusiv la granița de stat cu Rusia, mai ales între teritoriul rus și zona controlată de forțele separatiste pro-ruse din Donbass. De asemenea, Kievul este împotriva prezentei rușilor în misiunea ONU de menținere a păcii.
La rândul său, la sfârșitul lunii ianuarie, reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker, a declarat că Rusia nu mai exclude posibilitatea desfășurării unei misiuni ONU de menținere a păcii în regiunea Donbas, inclusiv la granița ruso-ucraineană.
Desfășurarea misiunii de căști albastre în Donbass sub mandat ONU, o misiune imposibilă
Pesimism la Kiev
Evhen Marciuk, unul dintre reprezentanţii Kievului în Grupul de contact tripartit privind reglementarea conflictului din estul Ucrainei, a declarat anterior că nu vede perspective pentru desfăşurarea, în viitorul apropiat, a unui contingent de pace ONU în zona separatistă din Donbas. „Vorbind foarte sincer, menţionez că am doar o mică speranță că se va face ceva pozitiv în viitorul apropiat în ceea ce priveşte desfăşurarea unui contingent de menținere a păcii în Donbas” a subliniat Marciuk, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Dar acest lucru nu înseamnă că problema respectivă nu trebuie discutată, iar președintele Petro Poroşenko a procedat corect atunci când a făcut propunerea la Adunarea Generală a ONU” a adăugat reprezentantul Kievului. „Pentru situația din Donbas, se poate recurge la două tipuri de operațiuni de pace: de menținere a păcii și de impunere a păcii, iar aceasta din urmă prevede utilizarea armelor de către forțele de menținere a păcii împotriva celor ce încalcă pacea sau a celor care atacă pacificatorii” a explicat Evhen Marciuk.
Insistență germană
O misiune a ONU ar trebui să fie trimisă în toate zonele de conflict din estul Ucrainei, nu doar de-a lungul liniei de contact unde se află observatorii Misiunii Speciale de Supraveghere a OSCE, a declarat ministrul german de Externe, Sigmar Gabriel, relatează agenţia Tass, preluată de KARADENIZ PRESS. „Este necesar ca o misiune armată şi puternică a ONU să poată fi desfăşurată pe întreg teritoriul [regiunii Donbass], nu doar pentru protejarea unui grup mic al misiunii OSCE aflat de-a lungul liniei de contact, ca o nouă frontieră a Ucrainei”, a spus Gabriel, aflat anterior într-o vizită oficială la Kiev.
În timpul unei conferinţe de presă comune cu omologul său ucrainean, ministrul german de Externe a promis că ţara sa va promova această idee în cadrul Consiliului de Securitate al ONU. „Împreună cu omologii noştri francezi şi cu membrii Consiliului de Securitate al ONU, vom încerca să introducem o misiune reală ONU de menţinere a păcii în Donbass. Încetarerea focului şi retragerea armamentului greu sunt condiţii obligatorii pentru desfăşurarea misiunii ONU în Donbass”, a mai spus atunci Sigmar Gabriel.
Conflictul militar din regiunile Doneţk şi Lugansk, între forțele ucrainene şi insurgenţi separatişti proruşi, a izbucnit în 2014, după înlăturarea administraţiei proruse de la Kiev, şi s-a soldat până în prezent cu peste 10.000 de morţi. Acordul de la Minsk, care prevede încetarea ostilităţilor, a fost încălcat în mod frecvent. (M.I./N.G.)
de Razvan Iorga | nov. 20, 2017 | Intelligence, Principal, Știri, Ucraina
Ucraina și Belarus sunt din nou în relații încordate, după ce KGB-ul din Belarus a precizat recent că l-a reținut pe jurnalistul ucrainean Pavlo Șaroiko. Anunțul a fost făcut de purtatorul de cuvant al KGB Belarus, Dmitri Pobiarjin. Serviciile speciale bieloruse îl acuză pe acesta că ar fi creat pe parcursul anilor o rețea de agenți din rândul cetățenilor bieloruși
KGB afirmă că, după arestare, Șaroiko ar fi recunoscut că este ofiter in grad de colonel al serviciului de informații și ca lucrează sub acoperire la televiziunea publica a Ucrainei. „La 25 octombrie 2017, în timpul unei operatiuni a ofiterilor de contrainformatii, a fost reținut un agent al Directiei Principale de Informații al Ministerului Apărării al Ucrainei (GUR), Pavlo Șaroiko“ – a declarat Pobiarjin.
„În baza experienței sale în calitate de șef al serviciului de presă al GUR, pentru acoperirea sa el a fost angajat corespondent al Televiziunii Publice Naționale a Ucrainei“, – a adaugat reprezentantul oficial al KGB. El sustine ca Șaroiko a creat o rețea de agenți din rândul cetățenilor din Belarus „care in schimbul unor plati în numerar au colectat informații secrete din sfera politico-militara“.
KGB a mai anunțat drept persona non grata pe Igor Skvorțov, consilierul Ambasadei Ucrainei de la Minsk, care ar fi coordonatorul GUR in Belarus. „Pentru activități care nu sunt compatibile cu statutul diplomatic, Skvorțov este declarat persona non grata”, a adăugat oficialul KGB.
Anterior, Zurab Alasania, președintele Televiziunii Nationale a Ucrainei, a anuntat că în Belarus a fost reținut corespondentul Pavlo Șaroiko sub suspiciunea de spionaj. Tot astazi s-a aflat că serviciile speciale din Belarus l-au reținut și pe șeful unei întreprinderii de stat din Ucraina, Alexander Skiba. Ambasada Ucrainei în Belarus a trimis o notă de protest ministrului de externe de la Minsk în legătură cu informația despre detenția unui cetățean ucrainean care se afla în țară în scopuri de afaceri. Vicepremierul ucrainean Veaceslav Kirilenko a replicat ca declarațiile Belarusului privind prietenia sunt ipocrite. Potrivit oficialului, „asigurările lui Lukașenko de prietenie cu poporul ucrainean sunt lipsite de valoare, atunci când cetățenii ucraineni dispar în mod regulat în Belarus”.
de Razvan Iorga | sept. 14, 2017 | Uncategorized @ro
Moscova a lansat, joi, exercițiul internațional cu numele de cod Zapad-2017 („Vest-2017”), chiar la granițele UE. Manevrele militarilor ruși și belaruși sunt considerate de Moscova ca având un scop „pur defensiv”, dar NATO acuză o flexare de mușchi a Rusiei. La manevre vor fi mobilizați circa 12.700 de militari timp de o săptămână de-a lungul graniței cu Lituania și Polonia. Șeful statului major rus Valeri Gherasimov a asigurat la începutul lunii septembrie, într-o rară întâlnire la Baku, cu șeful Comitetului militar al NATO, cehul Petr Pavel, că aceste manevre erau planificate „de mult timp” și nu „vizează o țară anume”. Armata rusă organizează în fiecare an în această perioadă manevre de amploare într-o regiune din Rusia.
Anul acesta, aplicațiile se desfășoară în Belarus, în enclava Kaliningrad și în mai multe regiuni din nord-vestul Rusiei. Cu alte cuvinte, în apropiere de Polonia și statele baltice, care de la anexarea Crimeii în 2014 și izbucnirea conflictului din estul Ucrainei au denunțat cu promptitudine Rusia ca pe o potențială amenințare pentru suveranitatea lor. Unele țări, cu Lituania și Estonia în frunte, se îndoiesc de veridicitatea cifrelor prezentate de Moscova pentru exercițiile sale militare și menționează „mai mult de o 100.000 de soldați” mobilizați între 14 și 20 septembrie.
Exercițiile Zapad-2017 „sunt destinate să ne provoace pentru a ne testa apărarea și de aceea trebuie să fim puternici”, a declarat duminică ministrul apărării britanic Michael Fallon, exprimându-și îngrijorarea față de o „Rusie din ce în ce mai agresivă”. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a asigurat că nu vede în aceste manevre „o amenințare iminentă pentru un aliat”, regretând în același timp lipsa lor de transparență. „Rusia este capabilă să manipuleze cifrele cu mare ușurință, motiv pentru care nu dorește observatori străini. Dar un efectiv de 12.700 de soldați anunțat pentru manevre strategice este ridicol”, a comentat pentru AFP expertul militar independent rus Aleksandr Golț, potrivit căruia adevărata cifră este cu toate acestea mult sub 100 000 de militari.
Exercițiile ruse Zapad-2017 se desfășoară aproape în paralel cu exerciții în Ucraina la care participă armata americană — ai cărei soldați au defilat în august la Kiev pentru prima oară — și manevre în Suedia, unde sunt mobilizați aproape 19.000 de militari, care simulează un atac fictiv din partea unui „adversar mai mare și sofisticat”.
