Orban, înger politic UE pentru Lukașenko

Orban, înger politic UE pentru Lukașenko

Viktor Orban vrea ridicarea sancțiunilor împotriva Republicii Belarus

Viktor Orban vrea ridicarea sancțiunilor împotriva Republicii Belarus

Premierul ungar Viktor Orban, aflat în vizită în Belarus, a solicitat ridicarea sancţiunilor europene impuse acestei ţări conduse din 1994 de preşedintele Aleksandr Lukaşenko, relatează agenția oficială Belta de la Minsk, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Parteneriatul nu se poate construi cu sancţiuni. Iată de ce este timpul ca Uniunea Europeană să ridice sancţiunile existente faţă de Belarus”, a afirmat Orban, aprobat de către liderul belarus.

Şeful executivului ungar a cerut, odată ce va fi încheiată criza legată de pandemia de COVID-19, instaurarea unei ”noi etape în cooperarea între UE şi Uniunea eurasiatică”, o alianţă a majorităţii fostelor republici sovietice condusă de Moscova şi din care face parte şi Belarusul. În opinia lui Orban, o astfel de cooperare ar fi un ”eveniment cheie pentru regiunea” europeană.

Sancțiuni vechi

Introduse prima dată în 2004, sancţiunile faţă de Belarus includ un embargou asupra vânzărilor de arme şi echipamente ce pot servi la reprimarea manifestaţiilor şi o listă neagră a înalţilor demnitari belaruşi. Măsurile au fost prelungite ultima dată până în februarie 2021.

Premierul ungar este acuzat că a profitat de criza cauzată de COVID-19 pentru a-şi consolida puterea prin adoptarea unei legislaţii de urgenţă considerate ”dictatoriale” de către opozanţii săi. Ungaria face obiectul unei proceduri pentru încălcarea valorilor Uniunii Europene, ceea ce teoretic se poate finaliza cu sancţiuni. (N.G.)

Share our work
26 aprilie, Ziua internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl

26 aprilie, Ziua internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl

Pripyat, mărturie vie a holocaustului nuclea abia evitat

Pripyat, mărturie vie a holocaustului nuclea abia evitat

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat, la 8 decembrie 2016, o rezoluţie prin care data de 26 aprilie a fost desemnată ca Ziua internaţională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (fosta URSS, în prezent pe teritoriul Ucrainei), potrivit www.un.org/en/observances/chernobyl-remembrance-day , citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Adunarea Generală a ONU a recunoscut, astfel, că „trei decenii după dezastrul de la Cernobîl, consecinţele serioase pe termen lung ale acestuia persistă încă, precum şi continuarea necesităţilor comunităţilor şi teritoriilor afectate” şi a invitat „toate statele membre, agenţiile relevante ale sistemul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi alte organizaţii internaţionale, precum şi societatea civilă, să respecte această zi”.

Milioane de victime

Site-ul ONU aminteşte că o explozie la Centrala Nucleară de la Cernobîl din 1986 a împrăştiat un nor radioactiv asupra unor mari părţi ale Uniunii Sovietice, în prezent teritorii ale Belarusului, Ucrainei şi Federaţiei Ruse, iar aproape 8,4 milioane de persoane din aceste ţări au fost expuse la radiaţii.

Guvernul sovietic a recunoscut nevoia de asistenţă internaţională abia în 1990, precizează www.un.org. În acelaşi an, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluţia 45/190, solicitând „o cooperare internaţională pentru a aborda problema şi atenuarea consecinţelor la centrala nucleară de la Cernobîl”. A fost înfiinţat un grup de lucru inter-agenţii care să coordoneze cooperarea în privinţa dezastrului de la Cernobîl.

În 1991, ONU a creat Fondul de încredere (fiduciar) de la Cernobîl, aflat în prezent sub conducerea Oficiului pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA).

Din 1986, organizaţiile ONU şi majoritatea ONG-urilor au lansat peste 230 de proiecte de cercetare şi asistenţă diferite în domeniile sănătăţii, siguranţei nucleare, reabilitării, mediului, producţiei de alimente naturale şi informaţiilor.

Schimbare de strategie

În 2002, Organizaţia Naţiunilor Unite a anunţat o schimbare în strategia de la Cernobîl, cu un nou accent pe o abordare de dezvoltare pe termen lung, notează www.un.org/en/observances/chernobyl-remembrance-day. PNUD şi birourile sale regionale din cele trei ţări afectate au preluat conducerea în implementarea noii strategii. Pentru a oferi sprijin programelor internaţionale, naţionale şi publice destinate dezvoltării durabile a acestor teritorii, în 2009, ONU a lansat Reţeaua Internaţională de Cercetare şi Informare Cernobîl (ICRIN).

La 26 aprilie 1986, două explozii au zguduit reactorul cu numărul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl. În timpul incendiului, care a mistuit reactorul timp de zece zile, au fost răspândite în atmosferă cantităţi uriaşe de substanţe radioactive.

Belarus a fost ţara cel mai grav afectată de dezastrul de la Cernobîl, deoarece până la 70 la sută din precipitaţiile radioactive au căzut pe teritoriul acestei ţări. Nici România nu a scăpat de efectele catastrofei, măsurătorile efectuate la vremea respectivă înregistrând o creştere foarte mare a radiaţiilor, chiar de 10.000 de ori mai mari decât valorile normale înregistrate.

Cernobîl, un dezastru nuclear aproape uitat

Cernobîl, un dezastru nuclear aproape uitat

Ambiții nucleare

Centrala nucleară Cernobîl este situată la 18 km nord-est de oraşul Pripiat şi la 16 km de frontiera Ucrainei cu Belarus, respectiv la 110 km nord de capitala Kiev. În urmă cu 30 de ani, centrala lucra la capacitate maximă, adică cu toate cele patru reactoare, fiecare cu o capacitate de producţie de 1GW pe zi. Centrala acoperea la vremea respectivă 10% din necesarul de energie al fostei republici sovietice. Construcţia centralei a început în 1970, primul reactor fiind terminat în 1977. În 1986, alte două reactoare se aflau în faza de construcţie.

Potrivit unui studiu publicat la New York, în aprilie 2010, aproape un milion de oameni din mai multe părţi ale globului au murit din cauza contaminării radioactive produse după accidentul de la centrala nucleară din Cernobîl, din 1986.

Cartea, editată de Academia de ştiinţe de la New York şi lansată cu ocazia împlinirii a 24 de ani de la catastrofă, cu titlul „Chernobyl: Consequences of the Catastrophe for People and the Environment” (Cernobîl: Consecinţe ale catastrofei asupra oamenilor şi mediului), a fost scrisă de Aleksei Iablokov, de la Centrul pentru Politici de Mediu din Moscova şi respectiv Vasili Nesterenko şi Aleksei Nesterenko de la Institutul pentru protecţie împotriva radiaţiilor din Minsk (Belarus).

Conform cărţii, până în anul 2005, între 112.000 şi 125.000 de persoane din cele 830.000 care au participat la operaţiunile de decontaminare şi sigilare a reactorului nuclear de la Cernobâl, şi-au pierdut viaţa. Numărul total al deceselor la scară globală, în perioada 1986-2004, provocate de accidentul de la Cernobîl, este de 985.000.

Cernobîl rămâne în memoria colectivă

Cernobîl rămâne în memoria colectivă

Țări afectate

Cele mai afectate state, pe lângă cele din fosta URSS, au fost Norvegia, Suedia, Finlanda, Iugoslavia, Bulgaria, Austria, România, Grecia şi părţi extinse din Germania şi Marea Britanie, potrivit sursei citate. Aproximativ 550 de milioane de europeni şi între 150 şi 230 de milioane de oameni din emisfera nordică rusă şi nu numai, au fost expuşi unui nivel ridicat de radioactivitate. Norul radioactiv rezultat a atins după 9 zile de la accident părţi din SUA şi Canada.

Celelalte trei reactoare au continuat să producă electricitate până în decembrie 2000. Cum „sarcofagul” de beton construit în grabă în 1986 deasupra reactorului risca să se prăbuşească şi să lase descoperite 200 de tone de magmă cu un nivel de radioactivitate foarte ridicat, comunitatea internaţională s-a angajat să finanţeze construirea unei noi casete, mai sigure. Astfel, s-a construit o arcadă metalică, în greutate de 25 de tone şi măsurând 110 metri înălţime, pentru a fi amplasată deasupra sarcofagului fisurat. Suma totală a fost de 2,2 miliarde euro furnizată de peste 45 de ţări donatoare, prin fonduri gestionate de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Întrucât agenţiile Naţiunilor Unite şi-au îndreptat atenţia de la asistenţa umanitară către prevenire, recuperare, remediere şi dezvoltarea capacităţii, a fost adoptată o abordare integrată a dezvoltării durabile pentru a răspunde nevoilor regiunilor şi comunităţilor afectate. Agenţiile, fondurile şi programele au continuat să lucreze strâns cu guvernele din Belarus, Federaţia Rusă şi Ucraina pentru a oferi asistenţă pentru dezvoltare comunităţilor afectate de la Cernobâl. (N.G.)

Share our work
Protestele antiguvernamentale, penalizate financiar în Belarus

Protestele antiguvernamentale, penalizate financiar în Belarus

Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, penalizează financiar organizarea de proteste

Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, penalizează financiar organizarea de proteste

Cetăţenii din Republica Belarus, fostă republică sovietică, vor trebui să plătească anumite taxe pentru a putea organiza evenimente stradale, cum ar fi proteste, demonstraţii sau concerte, relatează portalul Vlasti.net, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate, organizatorii unor astfel de evenimente vor trebui să plătească pentru serviciile de ordine publică şi să suporte cheltuielile legate de asistenţa medicală şi curăţarea zonei după un eveniment public.

Aceste măsuri au fost criticate de reprezentanței firavei opoziții de la Minsk, alături de reprezentanți ai organizațiilor internaționale pentru apărarea drepturilor omului și ambasadelor occidentale. Activiștii locali au mai declarat că se așteaptă ca măsuri similare să fie adoptate în curând și de autoritățile federale ruse.

Mii de euro

În primul rînd, organizatorul va trebui să plătească diferite sume pentru serviciile prestate de poliţie pentru protecţia ordinii publice: circa 30 de euro în cazul unui eveniment cu cel mult 10 participanţi, 260 de euro în cazul unei acţiuni de stradă cu cel mult 100 de persoane, 1.555 de euro pentru asigurarea ordinii publice dacă la eveniment participă pînă la 1.000 de persoane şi 2.590 de euro dacă evenimentul are peste 1.000 de participanţi.

Poliţia va putea încasa aceste taxe, iar dacă numărul participanţilor depăşeşte numărul anunţat în prealabil, ofiţerii de poliţie pot emite o factură suplimentară, după încheierea acţiunii. În plus, potrivit unei ordonanţe de guvern, organizatorii evenimentelor de stradă trebuie să achite cheltuielile de personal, asigurarea obligatorie a celor care prestează anumite servicii, impozitele şi taxele acestora, precum şi medicamentele folosite în cazul unui eveniment public. Reprezentanţii opoziţiei din Belarus, însă, acuză regimul Lukașenko că astfel de cheltuieli sînt mult prea mari pentru opozanţi. (N.G.)

Share our work
Sistemele ”Samarkand”, răspunsul Kremlinului la Fort Trump

Sistemele ”Samarkand”, răspunsul Kremlinului la Fort Trump

Kaliningrad, fortăreață rusă în inima NATO

Kaliningrad, fortăreață rusă în inima NATO

Ministerul Apărării rus a amplasat cele mai noi echipamente de luptă electronică ”Samarkand” în regiunea Kaliningrad şi în alte direcţii strategice, inclusiv în Belarus, menționează agenția de presă Interfax, care citează date de pe portalul federal rus de achiziţii publice. Astfel de capabilităţi au fost instalate de asemenea în regiunile Moscovei şi Nijni Novgorod, în ţinuturile Krasnodar şi Primorie, în Regiunea autonomă evreiască Birobidjan şi în Arhanghelsk, mai arată sursa citată de KARADENIZ PRESS.

Conform Interfax, au fost instalate 13 sisteme moderne de război electronic – Samarkand-U, Samarkand SU-PRD-K2 şi Samarkand PU-PRD-D. Armata rusă nu a dezvăluit niciodată în mod oficial domeniul de aplicare al acestor complexe şi caracteristicile sale, notează publicaţia rusă Vzgliad, experții lansându-se în diferite speculații pe acest subiect. Kaliningrad este deja una dintre cele mai militarizate regiuni din Federația Rusă, fiind desfășurate forțe terestre, de rechete strategice, aero-navale impresionante. Totodată, există numeroase speculații privind existența unor forțe militare nucleare ruse în regiune.

 

Rusia este bănuită că a desfășurat arme nucleare în Kaliningrad

Rusia este bănuită că a desfășurat arme nucleare în Kaliningrad

Marea Neagră, următorul front pentru „Samarkand”

Anul trecut, sisteme de război electronic de nouă generaţie „Svet” şi „Samarkand” au intrat și în dotarea Flotei ruse a Nordului, urmând ca în următorii ani să sisteme similare să fie desfășurate și în dotarea Florei militare ruse a Mării Negre.

Referindu-se la imagini din satelit, canalul de televiziune american CNN informase anterior că în enclava Kaliningrad – situată între Polonia şi Lituania, ţări membre UE şi NATO – au fost modernizate şi construite noi buncăre pentru depozitarea de arme nucleare.
La rândul său, Vzgliad, o publicaţie online apropiată Kremlinului, aminteşte în acest context o recentă apreciere a site-ului american National Interest, potrivit cărui „înarmarea până în dinţi a enclavei Kaliningrad” ar fi cel mai rău coşmar al NATO.

Avertisment rus

Moscova va percepe orice atac militar împotriva Belarus drept un act de agresiune împotriva Rusiei şi va reacţiona în consecinţă, a avertizat recent ambasadorul rus la Minsk, Mihail Babici, citat de agenţia de presă RIA Novosti, preluată de Agerpres. ‘Un moment foarte important, cred eu (…) atât pentru partenerii noştri din Belarus, cât şi pentru cei care ar pune la cale ceva: un atac asupra Belarus, orice fel de agresiune de ordin militar, va fi perceput ca un atac asupra Rusiei, cu toate consecinţele care decurg din aceasta’,a declarat Babici la postul de televiziune Belarus-1, comentând planurile privind instalarea unei baze militare permanente a SUA în Polonia, la graniţa de vest a Uniunii statale (Rusia-Belarus).

Uniune statală

Potrivit lui Babici, ‘este un factor alarmant şi imposibil de neglijat’. ‘În această situaţie, noi ne intensificăm eforturile într-un mod adecvat în funcţie de evoluţie. Avem o înţelegere reciprocă absolută cu partenerii noştri din Belarus, dispunem de o grupare regională de trupe şi forţe, am format toate componentele necesare atât pentru apărare, cât şi pentru o lovitură de răspuns’, a adăugat el.
În acelaşi context, diplomatul rus a subliniat că o ‘astfel de confruntare nu va duce la nimic bun’, asigurând totodată că Belarus este ‘absolut protejat’ în această privinţă şi ‘poate fi absolut liniştit’. ‘Suntem o Uniune statală, avem relaţii ca între aliaţi, o politică militară unică, care garantează o securitate absolută cetăţenilor noştri’, a mai spus şeful misiunii diplomatice ruse la Minsk.

Fort Trump

Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat în septembrie 2018 că examinează posibilitatea instalării unei baze militare permanente în Polonia, în contextul vizitei omologului său polonez, Andrzej Duda, la Washington. Preşedintele polonez Andrzej Duda „ne-a oferit mult mai mult decât două miliarde de dolari” pentru a înfiinţa o bază permanentă în ţara sa, a declarat Donald Trump într-o conferinţă de presă comună la Casa Albă cu omologul său polonez. „Polonia este pregătită să contribuie semnificativ la prezenţa Statelor Unite în Polonia”, a declarat anterior Trump în Biroul Oval, înainte de întâlnirea cu omologul său polonez. „Dacă sunt gata să facă acest lucru, despre asta vom vorbi cu siguranţă”, a spus preşedintele american. El a subliniat că Statele Unite au avut în vedere această solicitare a Poloniei ”din punctul de vedere al protecţiei militare a ambelor ţări, dar şi al costurilor” pe care le implică.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe belarus, Anatoli Glaz, a declarat ulterior că instalarea unei baze americane în Polonia nu contribuie la stabilitatea în regiune. Potrivit lui, Minskul urmăreşte cu atenţie situaţia şi va lua în considerare în planurile sale de apărare apariţia unei astfel de baze pe teritoriul Poloniei, aminteşte RIA Novosti. (M.B.)

Share our work
Kremlinul, gata să apere militar Belarusul

Kremlinul, gata să apere militar Belarusul

Armata rusa, gata sa apere Belarusul

Armata rusa, gata sa apere Belarusul

Moscova va percepe orice atac militar împotriva Belarus drept un act de agresiune împotriva Rusiei şi va reacţiona în consecinţă, a avertizat luni ambasadorul rus la Minsk, Mihail Babici, citat de agenţia de presă RIA Novosti, preluată de Agerpres. ‘Un moment foarte important, cred eu (…) atât pentru partenerii noştri din Belarus, cât şi pentru cei care ar pune la cale ceva: un atac asupra Belarus, orice fel de agresiune de ordin militar, va fi perceput ca un atac asupra Rusiei, cu toate consecinţele care decurg din aceasta’,a declarat Babici la postul de televiziune Belarus-1, comentând planurile privind instalarea unei baze militare permanente a SUA în Polonia, la graniţa de vest a Uniunii statale (Rusia-Belarus).

Uniune statală

Potrivit lui Babici, ‘este un factor alarmant şi imposibil de neglijat’. ‘În această situaţie, noi ne intensificăm eforturile într-un mod adecvat în funcţie de evoluţie. Avem o înţelegere reciprocă absolută cu partenerii noştri din Belarus, dispunem de o grupare regională de trupe şi forţe, am format toate componentele necesare atât pentru apărare, cât şi pentru o lovitură de răspuns’, a adăugat el.
În acelaşi context, diplomatul rus a subliniat că o ‘astfel de confruntare nu va duce la nimic bun’, asigurând totodată că Belarus este ‘absolut protejat’ în această privinţă şi ‘poate fi absolut liniştit’. ‘Suntem o Uniune statală, avem relaţii ca între aliaţi, o politică militară unică, care garantează o securitate absolută cetăţenilor noştri’, a mai spus şeful misiunii diplomatice ruse la Minsk.

Fort Trump

Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat în septembrie că examinează posibilitatea instalării unei baze militare permanente în Polonia, în contextul vizitei omologului său polonez, Andrzej Duda, la Washington. Preşedintele polonez Andrzej Duda „ne-a oferit mult mai mult decât două miliarde de dolari” pentru a înfiinţa o bază permanentă în ţara sa, a declarat Donald Trump într-o conferinţă de presă comună la Casa Albă cu omologul său polonez. „Polonia este pregătită să contribuie semnificativ la prezenţa Statelor Unite în Polonia”, a declarat anterior Trump în Biroul Oval, înainte de întâlnirea cu omologul său polonez. „Dacă sunt gata să facă acest lucru, despre asta vom vorbi cu siguranţă”, a spus preşedintele american. El a subliniat că Statele Unite au avut în vedere această solicitare a Poloniei ”din punctul de vedere al protecţiei militare a ambelor ţări, dar şi al costurilor” pe care le implică.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe belarus, Anatoli Glaz, a declarat ulterior că instalarea unei baze americane în Polonia nu contribuie la stabilitatea în regiune. Potrivit lui, Minskul urmăreşte cu atenţie situaţia şi va lua în considerare în planurile sale de apărare apariţia unei astfel de baze pe teritoriul Poloniei, aminteşte RIA Novosti. (M.B.)

Share our work