Rusia vrea sa-si modifice strategia militara in functie de noile mutari ale NATO

Rusia vrea sa-si modifice strategia militara in functie de noile mutari ale NATO

strategie militara RusiaRusia isi va modifica strategia militara ca raspuns la extinderea NATO in estul Europei si apropierea de granitele sale, dar si ca urmare a pericolelor reprezentate de criza din Ucraina si planul scutului american antiracheta, a declarat un consilier pe probleme de securitate al Kremlinului, relateaza RIA Novosti. „Faptul ca infrastructura militara a statelor membre NATO se apropie de granitele noastre, inclusiv prin extindere, isi va pastra locul ca una dintre amenintarile externe pentru Federatia Rusa”, a declarat intr-un interviu pentru RIA Novosti Mihail Popov, adjunctul sefului Consiliului pe probleme de securitate de la Kremlin. Declaratia vine dupa ce presa germana a publicat o serie de articole in care se precizeaza ca NATO vrea sa deschida cinci noi baze militare in Europa de Est, iar una va fi amplasata in Romania. El a mai spus ca alte pericole la adresa securitatii Rusiei sunt planul scutului antiracheta al SUA si situatia din Ucraina.

Popov a mai declarat in acelasi interviu ca agresiunea impotriva Crimeii va fi considerata de Moscova drept agresiune impotriva Federatiei Ruse. „Astazi Crimeea este teritoriul Federatiei Ruse, si agresiune militara impotriva Crimeii va fi considerata drept agresiune impotriva Federatiei Ruse, cu toate consecintele care decurg din aceasta”, a spus Popov. Potrivit acestuia, obiectivul Flotei Marii Negre si fortelor armate dislocate in Crimeea este securitatea militara a statului in limitele sale de responsabilitate. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat luni ca Alianta Nord-Atlantica va deveni ‘mai vizibila’ in statele membre din flancul estic prin constituirea unei forte avansate care sa raspunda rapid amenintarilor, dar, pentru a nu incalca actul fondator Rusia-NATO, nu vor fi constituite baze permanente in aceste tari.

Share our work
Moscova, ingrijorata de bazele americane din proximitatea sa

Moscova, ingrijorata de bazele americane din proximitatea sa

USAndRussianBasesIn timp ce Rusia duce o politica activa in mentinerea si inchirierea unor baze militare in afara granitelor sale, autoritatile de la Moscova se declara tot mai ingrijorare de fenomenul de expasiune militara a SUA in proximitatea sa. Rusia este ingrijorata de instalarea unor noi baze militare americane in Afganistan, dupa retragerea trupelor NATO din regiune, a declarat ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, intr-un interviu pentru postul de televiziune Russia Today, preluat de Karadeniz Press. „Cu cât mai aproape este termenul limita pentru retragerea fortelor coalitiei internationale (NATO) din Afganistan, cu atât mai siguri suntem ca in domeniul securitatii acestui stat (Afganistan) exista niste probleme grave”, a declarat Lavrov. Moscova detine informatii, potrivit carora, in prezent, noua baze militare sunt in plin proces de constructie in Afganistan, a adaugat el. „Noi am intrebat cu ce scop in zona vor fi mentinute trupe americane si ni s-a spus ca acest lucru este necesar pentru exercitii de antrenament si pentru operatiuni militare, in caz de necesitate”, a declarat ministrul rus, insistând totusi ca acesta situatie trebuie sa fie clarificata. In 2011,  administrația Barack Obama anunta ca SUA vor crea un „pivot strategic” in politica externa, axându-se din punct de vedere militar și politic pe zona Asia-Pacific. Pe langa Rusia, aceasta noua politica a containment-ului vizeaza indeosebi tinerea in sah a dezvoltarii si expansiunii Chinei.

Politica de extindere

In urma cu doar doua zile, Karadeniz Press scria ca Rusia este pe cale sa finalizeze prelungirea contractului de inchiriere pana in 2042 a unei baze militare extrem de importanta in Tadjikistan. Acesta din urma a declarat ca tara sa este dezvoltarea stabila a Rusiei, fapt ce echivaleaza cu progresul si stabilitatea intregii regiuni. Intelegerea anterioara pentru baza rusa cu numarul 201 – care la o capacitate de 7.000 de soldati asigura Rusiei cea mai mare garnizoara din afara granitelor – urma sa expire la anul. Cu toate acestea, liderul tadjik Emomali Rahmon si liderul de la Kremlin Vladimir Putin au reusit sa se puna de acord pentru prelungirea contractului in vigoare pentru inca 30 de ani. In toamna lui 2012, conform Kommersant, Moscova intentiona sa ofere 200 de milioane de dolari Tadjikistanului, care are frontiera comuna cu partea de nord-est a Afganistanului. Suma mergea catre modernizarea armatei si apararii antiaeriene, asa cum promisese presedintele Vladimir Putin in cursul unei vizite efectuate la Dusanbe in octombrie 2012. Tot acest ajutor al Rusiei vine pentru a cumpara bunavointa celor doua tari in privinta inchiderii bazelor militare inchiriate de americani pentru a sustine razboiul din Afganistan.

Share our work
SUA nu vor mai construi baze in Romania si Bulgaria si continua sa plece din Europa

SUA nu vor mai construi baze in Romania si Bulgaria si continua sa plece din Europa

us military base in Europe am2Washingtonul a abandonat planurile de a construi baze militare in Bulgaria si Romania din cauza bugetului, a anunţat Donald Campbell, comandantul forţelor terestre americane din Europa, citat de military.com. Site-ul StandartNews noteaza, la randul sau, ca Statele Unite si-au inchis saptamana trecuta cazarma de la Heidelberg, Germania. De asemenea garnizoana din Mannheim, iar bazele din Schweinfurt si Bamberg vor fi inchise in 2015. In acest fel, Pentagonul va ramane cu sapte baze majore in Europa: 5 in Germania (Wiesbaden, Grafenwoehr, Kaiserslautern si Stuttgart Ansbach), una in Italia (Vicenza) si una in Belgia. Armata americana va inchide alte doua baze in Germania in 2015 si va abandona ceea ce au fost niste planuri ambiţioase pentru a pune garnizoana de trupe in Bulgaria, intrucat trebuie sa satisfaca reducerile bugetare, a precizat comandantul armatei terestre americane din Europa joi, citat de military.com. „Am fost 213.000 in 1989”, a declarat generalul-locotenent Donald Campbell despre numarul de militari americani staţionaţi in Europa. Dar capacitatea trupelor acum este de 32.000 si a fost proiectata sa fie redusa la 30.000 pana in 2017, a adaugat el. „Vremurile s-au schimbat”, a mai spus Campbell despre evoluţia angajamentului militar american in Europa. „Dar asta nu inseamna ca Europa nu este importanta. Este o mare rampa de lansare pentru a ajunge in diferite parţi ale lumii”, a adaugat el. Campbell a precizat ca o forţa armata de 32.000 de militari ar putea indeplini in continuare misiunea de susţinere NATO asigurand securitatea Europei si fiind gata sa raspunda la evenimente neprevazute, in special in sprijinul generalului David Rodriguez ca sef al comandamentului Africa. Una dintre principalele sarcini ale lui Campbell este acum sprijinirea celor 400 de militari americani desfasuraţi cu bateriile de rachete Patriot in Turcia pentru a apara acest aliat al NATO de ameninţarea unui atac aerian din Siria.

Inchideri pe banda rulanta

Saptamana trecuta, USAEUR a inchis cazarma din Heidelberg, Germania, care a fost cartier general al Armatei a 7-a americane din 1952. Garnizoana din Mannheim, Germania, cu un efectiv odata de 8.500 de soldaţi, a fost deja inchisa si Campbell a spus ca bazele din Schweinfurt si Bamberg, de asemenea in Germania, s-ar inchide in 2015. in timpul unei conferinţe cu reporterii la noul sau cartier general din Wiesbaden, Campbell a declarat de asemenea ca planurile de a stabili baze militare in Europa de Est in Bulgaria si eventual in Romania au fost abandonate. „Nu vom construi acele baze in acele locaţii”, a declarat Campbell, citat de military.com, adaugand ca armata americana „va organiza in continuare exerciţii cu bulgarii, dar nu vom schimba prin rotaţie brigazi pe acolo”. In perioada de maxima prezenţa militara americana in Europa in 1953, Statele Unite aveau 450.000 de militari de la toate serviciile, operand la 1.200 de situri.

Share our work
Bazele militare din Asia Centrala, marul discordiei ruso-americane

Bazele militare din Asia Centrala, marul discordiei ruso-americane

Razboiul bazelor din Asia Centrala continua intre SUA si Rusia. Ministrul apararii SUA, Leon Panetta, a sosit marti, intr-o vizita-surpriza, la Centrul american de tranzit al transporturilor destinate fortelor coalitiei internationale din Afganistan de pe aeroportul Manas de langa Biskek, capitala Kirghistan, fosta republica sovietica din Asia Centrala, potrivit agentiei ruse de stiri Rosbalt. Nu exista niciun fel de informatii referitoare la obiectivul acestei vizite si nici personalitatile oficiale cu care urmeaza sa se intalneasca Panetta la Biskek. Nici Ministerul kargaz al Apararii nu a facut vreun comentariu in legatura cu vizita mentionata, care intervine pe fondul recrudescentei violentelor in Afganistan dupa ce un militar american a masacrat duminica 16 civili afgani. Ambasadorul SUA in Kirghistan, Pamela Spratlen, declarase zilele trecute, intr-un interviu la un post de televiziune din Turcia, ca SUA incep o noua runda de negocieri cu privire la statutul bazei Manas dupa 2014. Unii comentatori nu exclud ca vizita ministrului american al apararii sa aiba legatura cu aceasta chestiune si nu cu evenimentele recente din Afganistan. Dupa ce a castigat alegerile prezidentiale in Kargazstan, Almazbek Atambaev a anuntat ca intentioneaza sa inchida baza aeriana a SUA desfasurata pe aeroportul Manas. ”Ne dorim ca aeroportul Manas sa devina unul supercivil, iar sa pastram o baza militara chiar si pentru 150 milioane de dolari nu este un pic, ci foarte periculos”, a afirmat noul presedinte kirgiz, subliniind ca nu ar dori ca baza americana sa fie tinta unei parti ostile. Ulterior, in timpul unei vizite la Moscova, liderul de la Biskek a acuzat Rusia de neplata chiriei pentru baza sa aeriana din Kant (Kirghistan) si a amenintat cu inchiderea obiectivului. „Aceasta baza satisface doar vanitatea generalilor rusi. Chiria nu este platita, iar partea rusa nu-si indeplineste obligatiile, la ce bun s-o mai pastram?” – s-a intrebat el retoric, recunoscand apoi ca a incurcat putin lucrurile. Moscova de fapt nu achitase chiria pentru alte doua facilitati militare detinute in Kirghistan si nu pentru Kant, comenteaza Rosbalt. Baza de la aeroportul din Manas, din apropiere de capitala kirgiza Biskek, este folosita in prezent la transferul trupelor americane angajate in conflictul din Afganistan.

Soapte in urechea presedintelui kirghiz

Temerile presedintelui kirghiz au fost alimentate constant de Moscova n privinta folosirii ei de catre SUA. Diplomatia rusa afirma luna trecuta ca aceasta baza ar putea fi folosita de catre fortele americane pentru atacarea Iranului. . “Nu putem exclude ca aceasta infrastructura poate fi utilizata in eventualitatea unui conflict cu Iranul”, a declarat purtatorul de cuvant al ministerului, Aleksandr Lukasevici. El a mai precizat ca atacarea Iranului are o miza pur economica. “In spatele apelurilor privind necesitatea de a asigura neproliferarea armelor nucleare s-ar putea ascunde ambitia de a marca pe harta geopolitica un vast spatiu bogat in hidrocarburi”, a apreciat Lukasevici.

Varianta romaneasca

Pe langa baza de la Manas, SUA ar putea sa foloseasca infrastructura deja existenta la baza de la Kogalniceanu (judetul Constanta). Revista militara americana „Stars and Stripes” scra scris recent ca armata americana se bazeaza din ce in ce mai mult pentru aprovizionarea din Afganistan pe baza de la Kogalniceanu. „Zona generala din Romania are capacitate rutiera, aeriana si maritima, astfel ca este foarte favorabila”, declara locotenent-colonelul Greg Derner, ofiter de logistica la sediul Comandamentului European american din Stuttgart, citat de revista americana. „Star and Stripes”. Publicatia mentioneaza ca baza Kogalniceanu este atractiva partial datorita apropierii sale de portul Constanta de la Marea Neagra, care ofera acces la alte rute de tranzit. „Un alt avantaj este ca Romania, stat membru NATO, va permite transportul echipamentelor atat catre cat si dinspre Afganistan, a precizat Derner. Nu toate tarile permit traficul in ambele sensuri”, a adaugat responsabilutul militar american. Cu toate acestea, baza romaneasca nu va elimina toate problemele logistice pentru aprovizionarea in Afganistan, dar cu siguranta va scadea presiunea pe misiunile deja existente. Dar daca SUA isi vor intensifica operatiunile din Romania, nu inseamna ca vor trimite mai multi militari americani pentru a executa misiunea, ci mai degraba U.S. TRANSCOM va contracta localnici. Acest lucru va elibera personalul si capacitatile militare americane si va consolida economia locala”, aprecia Derner. In prezent, circa 70 de membri ai Fortelor aeriene se pregatesc sa incheie faza finala a operatiunii, livrarea a 1.000 de tone de echipament catre Brigada 172 de Infanterie din Grafenwöhr.

Neplata datoriilor militar

Chiar daca incearca sa blocheze accesul americanilor la aceasta baza, Rusia nu isi respecta datoriile financiare pentru facilitatile militare din aceasta tara pe care le foloseste. Presedintele kirghiz Almazbek Atambaiev a descris Rusia, la finele anului trecut, ca un partener strategic important, dar a acuzat Moscova ca nu a platit chiria pentru infrastructura militara de pe teritoriul tarii in ultimii patru ani. Principalul partener strategic al Kirghistanului este Rusia, dat fosta conducere “nu a lasat o mostenire buna in relatiile cu Rusia”, a spus Atambaiev. “In ultimul an si jumatate am reusit sa stabilim relatiile cu Rusia care au fost distruse de fostul guvern”, a afirmat el, notand ca premierul rus Vladimir Putin a acordat o mare sustinere republicii. Atambaiev a spus ca a reusit sa ajunga la un acord si cu presedintele rus Dmitri Medvedev, in special in ceea ce priveste plata datoriilor ruse acumulate in ultimii patru ani, reprezentand chiria pentru infrastructura militara a Moscovei din Kirghistan. Patru infrastructuri militare ruse se afla pe teritoriul fostei republici sovietice, precum si o baza aeriana la Kant. Atambaiev, in varsta de 55 de ani, care a servit ca premier al tarii, a castigat alegerile prezidentiale din 30 octombrie cu 62% din voturi. Kirghistanul primeste 150 de milioane de dolari de la SUA anual, ca asistenta, dintre care jumatate se duc catre operatiunile de la aeroportul Manas. Rusia si China au presat Biskek sa inchida baza Manas pentru SUA si i-au promis miliarde de dolari asistenta, daca SUA parasesc regiunea.

SUA pierde in Tadjikistan

Daca in cazul bazei de la Manas batalia este deschisa, in cazul Tadjikistanului, Washingtonul a pierdut acest meci. Aceasta tara a decis, in noiembrie 2011, ca acordul privind amplasarea bazei militare ruse din Tadjikistan sa fie prelungit pentru inca 49 de ani. „Am stabilit ca vom da directive autoritatilor noastre sa pregateasca si sa semneze in primul trimistru al anului viitor un nou acord cu privire la dislocarea bazei militare ruse pe teritoriul tadjik te un termen de 49 de ani”, a declarat presedintele rus Dmitrii Medvedev, la finele negocierilor ruso-tadjice din Dushambe, la care au luat parte liderul de la Kremlin si omologul sau tadjic Emomalii Rahmon. „Acest acord trebuie sa fie bine conturat si sa reflecte un echilibru al intereselor celor doua tari”, a mai subliniat presedintele rus, citat de mass-media de la Moscova. Decizia vine la scurt timp dupa ce autotoritatile kirghize au anuntat oficial vor inceta colaborarea cu SUA pentru pentru baza militara Manas, intelegere care expira in 2013.

Share our work