de Isac Mihai | iun. 20, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Federatia Rusa, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Yulia-Timoșenko-o-candidatură-așteptată-la-prezidențialele-din-2019
Președintele partidului Batkivșcina (Patria) Iulia Timoșenko, a anunțat miercuri, în timpul unei videoconferințe că va candida la alegerile prezidențiale din anul 2019, confirmând prognozele anterioare privind candidatura sa, inclusiv cele ale KARADENIZ PRESS. „Voi candida la funcția de președinte al Ucrainei”, a spus ea într-un clip video postat pe pagina ei oficială de Facebook, devenit repede viral.
Potrivit cunoscutei politicianei, primul lucru pe care îl va face dacă va câștiga alegerile, va organiza un referendum cu privire la adoptarea unei noi constituții a fostei repblici sovietice. De asemenea, Timoșenko a promis că nu se va juca „în autoritarism și monopolul puterii statale”.
Promisiuni electorale
Iulia Timoşenko a afirmat că este sigură că o să câştige şi că imediat după victoria ei va „declara un referendum pentru reformarea Guvernului”. „Aş putea fi ultimul preşedinte pe care îl alegeţi, dar după, oamenii vor alege un cancelar. Veţi putea alege autorităţile şi astfel va începe o nouă eră a dezvoltării, aşa văd eu situaţia”, a adăugat Timoşenko.
Referința la înființarea postului de cancelar al Ucrainei este considerată pur electorală de către o parte a mass-media de la Kiev, Timoșenko încercând să se folosească de imaginea bună de care se bucură Germania, sistemul politic german și cancelara Angela Merkel în Ucraina.
Reamintim că Timoșenko conducea în preferințele alegătorilor într-un sondaj din luna mai, ea având circa 13% dintre opțiuni. Actualul președinte, Petro Poroșenko, era pe locul 4 în sondaj, liderii partidului prezidențial contestând aceste sondaje.
Potrivit sondajului, Timoşenko este lider al clasamentului în aproape toate regiunile centrale şi în o parte din vestul Ucrainei. În acelaşi timp, fostul premier este între primii trei clasaţi în aproape toate regiunile.
Integrarea-europeană-a-Ucrainei-armă-electorală-la-prezidențialele-din-2019
Războiul sondajelor
Rezultatele unui sondaj de opinie anterior, realizat de The Belgium-Ukraine Research Institute, citat de mass-media din Ucraina și preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, arată că, dacă în Ucraina ar avea loc alegeri parlamentare, opt partide ar trece pragul electoral, iar, în cazul unui scrutin prezidenţial, în turul doi ar ajunge actualul preşedinte, Petro Poroşenko, şi fostul premier Iulia Timoșenko, liderul „Batkivşcina”.
8 în parlament
În ceea ce priveşte alegerile parlamentare, cel mai mare număr de voturi din partea alegătorilor ucraineni l-ar obţine partidul „Batkivşcina”, condus de Iulia Timoșenko (12,3%) și partidul „Blocul lui Petro Poroşenko – Solidarnost” (11,4%). Acestea sunt urmate în clasament de: partidul „Pentru Viaţă”, condus de Vadim Rabinovici (7,9%), partidul „Poziţia Civică” al lui Anatoli Hriţenko (7,8%), partidul pro-rus „Blocul Opoziţiei” (7,4%), Partidul Radical (6,9%), noul proiect politic „Servitorul Poporului” (5,7%), partidul „Samopomici” (5,3%).
Partidele naţionaliste „Corpul Național”, „Svoboda” şi „Pravi Sektor” ar obţine doar 4,1% din voturi, dar evenimentele din Donbas și eșecul luptei anticorupție pot propulsa în parlament și forțele radicale pe fondul nemulțumirii populației.
Figuri politice vechi
Sondajul The Belgium-Ukraine Research Institute sublinia că cele mai multe voturi în primul tur al prezidențialelor le-ar obţine fostul premier Iulia Timoșenko (10,2%) și actualul șef al statului ucrainean, Petro Poroșenko (9,7%). Aceștia sunt reprezentanți ai vechii clase politice de la Kiev, fiind considerați principalii lideri implicați în lupta prezidențială.
Cei doi sunt urmaţi în clasament de deputatul Vadim Rabinovici, lider al partidului „Pentru Viață” (7,6%) și omul de televiziune Volodimir Zelenski, lider al partidului „Servitorul Poporului” (7,2%), un partid nou apărut pe fondul nemulțumirii populației, dar care nu și-a demonstrat încă popularitatea în niciun scrutin electoral.
NATO, obiectiv electoral
Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko, a declarat anterior pentru publicaţia Hamburger Abendblatt, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, că, în următorii zece ani, Ucraina intenționează să devină membru al Alianței Nord-Atlantice. Potrivit liderului de la Kiev, „Ucraina dorește să se alăture cât mai rapid Alianţei Nord-Atlantice”. „Lucrăm foarte mult asupra aderării la NATO. Scopul nostru este să devenim stat membru al Alianței în următorul deceniu” a subliniat Poroșenko, pe fondul apropierii alegerilor prezidențiale ucrainene din 2019, el anunțându-și candidatura pentru un nou mandat.
„Șeful statului a spus că crede într-o eventuală victorie la aceste alegeri, deși este prevăzută și posibilitatea eşecului”, a relatat atunci pe pagina sa de Facebook bloggerul Viktor Tregubov. „Este mândru de reforma poliției și consideră că implementarea acesteia se datorează printre altele lui. De asemenea, șeful statului este satisfăcut de reforma judiciară și de noua componență a Curții Supreme”, a scris Tregubov.
Calcule electorale
Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.
Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor iar invitarea la Kiev a președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă. Presedintele Poroșenko a declarat de mai multe ori că intenționează să candideze pentru un nou mandat prezidențial în 2019, căutând obținerea sprijinului cancelariilor occidentale.
Aderarea, aventură politică
În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.
NATO în Constituția Ucrainei
De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.
Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.
Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | mai 4, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Ucraina se pregătește pentru alegeri
Rezultatele unui sondaj de opinie realizat de The Belgium-Ukraine Research Institute, citat de mass-media din Ucraina și preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, arată că, dacă duminica viitoare în Ucraina ar avea loc alegeri parlamentare, opt partide ar trece pragul electoral, iar, în cazul unui scrutin prezidenţial, în turul doi ar ajunge actualul preşedinte, Petro Poroşenko, şi fostul premier Iulia Timoșenko, liderul „Batkivşcina”. Poroșenko mizează pe sprijinul electoratului din Ucraina pentru Uniunea Europeană și NATO pentru a câștiga un nou mandat prezidențial.
8 în parlament
În ceea ce priveşte alegerile parlamentare, cel mai mare număr de voturi din partea alegătorilor ucraineni l-ar obţine partidul „Batkivşcina”, condus de Iulia Timoșenko (12,3%) și partidul „Blocul lui Petro Poroşenko – Solidarnost” (11,4%). Acestea sunt urmate în clasament de: partidul „Pentru Viaţă”, condus de Vadim Rabinovici (7,9%), partidul „Poziţia Civică” al lui Anatoli Hriţenko (7,8%), partidul pro-rus „Blocul Opoziţiei” (7,4%), Partidul Radical (6,9%), noul proiect politic „Servitorul Poporului” (5,7%), partidul „Samopomici” (5,3%).
Partidele naţionaliste „Corpul Național”, „Svoboda” şi „Pravi Sektor” ar obţine doar 4,1% din voturi, dar evenimentele din Donbas și eșecul luptei anticorupție pot propulsa în parlament și forțele radicale pe fondul nemulțumirii populației.
Figuri vechi
Dacă duminica viitoare în Ucraina ar avea loc alegeri prezidențiale, cele mai multe voturi în primul tur le-ar obţine fostul premier Iulia Timoșenko (10,2%) și actualul șef al statului ucrainean, Petro Poroșenko (9,7%). Aceștia sunt reprezentanți ai vechii clase politice de la Kiev, fiind considerați principalii lideri implicați în lupta prezidențială.
Cei doi sunt urmaţi în clasament de deputatul Vadim Rabinovici, lider al partidului „Pentru Viață” (7,6%) și omul de televiziune Volodimir Zelenski, lider al partidului „Servitorul Poporului” (7,2%), un partid nou apărut pe fondul nemulțumirii populației, dar care nu și-a demonstrat încă popularitatea în niciun scrutin electoral.
NATO, obiectiv electoral
Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko, a declarat anterior pentru publicaţia Hamburger Abendblatt, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, că, în următorii zece ani, Ucraina intenționează să devină membru al Alianței Nord-Atlantice. Potrivit liderului de la Kiev, „Ucraina dorește să se alăture cât mai rapid Alianţei Nord-Atlantice”. „Lucrăm foarte mult asupra aderării la NATO. Scopul nostru este să devenim stat membru al Alianței în următorul deceniu” a subliniat Poroșenko, pe fondul apropierii alegerilor prezidențiale ucrainene din 2019, el anunțându-și candidatura pentru un nou mandat.
„Șeful statului a spus că crede într-o eventuală victorie la aceste alegeri, deși este prevăzută și posibilitatea eşecului”, a relatat atunci pe pagina sa de Facebook bloggerul Viktor Tregubov. „Este mândru de reforma poliției și consideră că implementarea acesteia se datorează printre altele lui. De asemenea, șeful statului este satisfăcut de reforma judiciară și de noua componență a Curții Supreme”, a scris Tregubov.
Calcule electorale
Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.
Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor iar invitarea la Kiev a președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă. Presedintele Poroșenko a declarat de mai multe ori că intenționează să candideze pentru un nou mandat prezidențial în 2019, căutând obținerea sprijinului cancelariilor occidentale.
Președintele Poreșenko mizează pe sprijinul omologului său american, Donald Trump, așteptat în vizită în Ucraina în 2018
Aderarea, aventură politică
În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.
NATO în Constituția Ucrainei
De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.
Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.
Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | mai 27, 2016 | Federatia Rusa, Intelligence, Marea Neagra, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Eroina Nadia Savcenko, simbol al luptei Ucrainei impotriva agresiunii pro-ruse din estul tarii
Declaratiile publice facute de Nadia Savcenko, eroina ucraineana deținută timp de aproape doi ani în Rusia și eliberată recent în cadrul unui schimb de prizonieri dintre Federația Rusă și Ucraina, au dat nastere la numeroase speculatii in mediile politice de la Kiev privind intentiile sale politice, relateaza surse oficiale de la Kiev, in exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS.
Nadia Sacvenko, care este si deputat in Rada Suprema de la Kiev din partea partidului Batkivșcina, condus de catre Iulia Timosenko, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că este gată să devină președintele Ucrainei, dacă cetățenii vor cere acest lucru. „Să abordăm subiectul altfel: Ucraineni, dacă aveți nevoie ca eu să fiu președinte, voi fi președinte”, a declarat Savcenko, afirmatii tirajate masiv de catre mass-media din Ucraina.
Potrivit acesteia, este prea devreme să spună dacă vrea sau nu să devină președinte, întrucât iubește prea mult să zboare. „Totuși, dacă va trebui, voi face și acest pas și voi munci cu dedicație”, a mai declarat Nadia Savcenko, a carei popularitate a atins cote impresionante in perioada incarcerarii ei in Federatia Rusa si a controversatului proces in urma caruia a fost condamnata la 22 de ani de catre justitia rusa.
Nadia, locomotiva politica
Reamintim ca la ultimele alegeri parlamentare din Ucraina (26 octombrie 2014), intre principalele forte politice din acel moment, si anume UDAR, Frontul Popular, Batkivșcina si Blocul Piotr Porosenko a existat o puternica concurenta pentru a o convinge pe Nadia Savcenko, care avea deja statutul de erou national in Ucraina, sa candideze pe lista unuia dintre aceste partide. In urma negocierilor, mai mult ori mai putin oficiale, purtate de catre familia acesteia cu diferiti lideri politici de la Kiev, Nadia Savcenko a ales Batkivșcina, ocupand prima pozitie pe lista republicana a acestui partid.
Folosindu-se de popularitatea Nadiei, partidul Iuliei Timosenko, lovit puternic de dezertarile in masa a unor lideri importanti, care au format ulterior Frontul Popular, sub conducerea lui Arsenii Yateniuk (ex-premier al Ucrainei), a reusit sa treaca pragul electoral, in pofida unor pronosticuri sumbre pentru Batkivșcina. Si sora Nadiei a candidat intr-o circumscriptie uninominala din partea Batkivșcina, dar nu a obtinut mandatul, in pofida unei campanii acerbe.
Reamintim ca in acest moment, Iulia Timosenko si Batkivscina au iesit din guvernul de coalitie de la Kiev si s-au declarat public in favoarea alegerilor parlamentare anticipate, prezenta Nadiei Savcenko pe lista partidului fiind considerata de importanta capitala in contextul proximei campanii electorale.
Demersuri prezidentiale
Declaratiile Nadiei Savcenko privind posibilitatea unei candidaturi la presedintia Ucrainei nu au surprins mediile politice de la Kiev, avand in vedere ca si in perioada premergatoare ultimelor alegeri prezidentiale din Ucraina numele sau a fost vehiculat ca un posibil candidat, ori din partea Batkivșcina ori a unei aliante de partide.
Statutul de erou national al Nadiei a fost confirmat si de primirea triumfala organizata de catre autoritatile, inclusiv presedintele Petro Porosenko, si oameni politici de la Kiev, care s-au intrecut in acordarea unor inalte distinctii de stat ori organizarea unor evenimente in cinstea eroinei, taxate rapid de o parte a presei drept simple incercari de a profita de statutul Nadiei.
“Sunt gata sa ma sacrific din nou pe campul de lupta pentru Ucraina”, a declarat Savcenko, cu aer obosit, in fata multimii de jurnalisti ce o asteptau pe aeroportul Borispol din Kiev, cimentandu-si si mai mult imaginea publica in fata unui electorat ucrainean dezamagit de lipsa de reforme, scaderea semnificativa a nivelului de trai, coruptia masiva si controlul exercitat de diferite clanuri oligarhice asupra vietii economice si politice din statul ravasit de razboiul cu fortele separatiste pro-ruse din Estul Ucrainei. “Voi face tot posibilul ca fiecare copil care nu se bucura in prezent de libertate sa fie liber. Eroii Ucrainei nu trebuie sa moara.(…) Vom trai si vor fi eroi in fortele armate ale Ucrainei. Vom trai in Ucraina asa cum trebuie sa traiasca un om demn” a mai declarat Nadia Savcenko.
De asemenea, ea le-a multumit tuturor ucrainenilor care au luptat pentru eliberarea ei. “Daca oamenii nu ar fi vorbit, politicienii ar fi tacut. (…) un mare “multumesc” tuturor” a mai adaugat ofiterul-pilot ucrainean, care a devenit una dintre cele mai reprezentative simboluri ale unui nou model de om politic, nou pentru scena politica ucraineana, si anume politicianul razboinic, cu experienta dobandida in razboiul din Estul Ucrainei. Prin aceasta metamorfoza, cateva zeci de combatanti, ofiteri, gradati, dar si simpli soldati, au obtinut mandate de deputat in Rada Suprema de la Kiev, iar alte cateva mii, functii la nivelul organelor alese ale administratiei publice locale, fiind prezenti in majoritatea partidelor politice importante din Ucraina (Samopomici, Svoboda, Frontul Popular, Batkivșcina, Partidul Radical si Blocul Piotr Porosenko), singura exceptie notabila fiind Blocul Opozitiei, de orientare pro-rusa, format pe scheletul fostului Partid al Regiunilor.
Bomba Savcenko
Surse oficiale din conducerea Batkivșcina au declarat in exclusivitate pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS ca raporturile dintre Nadia Savcenko si Iulia Timosenko, liderul partidului, nu sunt cele mai cordiale, in pofida incercarilor Iuliei Timosenko de a ameliora relatiile dintre cele doua. Sursele citate considera ca este doar o chestiune de timp pana cand Nadia Savcenko isi va da demisia din Batkivșcina pentru a isi lansa propria formatiune politica in vederea unor alegeri paramentare si prezidentiale anticipate, care ar putea avea loc in Ucraina in 2017.
Pozitia Nadiei ca posibil lider politic de anvergura pe scena politica de la Kiev este consolidata si de declaratiile publice ale unui numar de activisti si oameni politici importanti de la Kiev care si-au manfestat disponibilitatea de a participa la un nou proiect politiv condus de deputata eroina.
Oficialii Batkivșcina au mai declarat pentru KARADENIZ PRESS ca noul proiect politic va fi finantat, in mare parte, de catre oligarhul Igor Kolomoisky, unul dintre cei mai bogati oligarhi din Ucraina, interesat de o revenire pe prima scena a politicii ucrainene dupa esecul proiectului politic UKROP si demiterea sa din functia de guvernator al oblastului Dnipropetrovsk.
Anterior, Igor Kolomoisky s-a remarcat prin faptul ca si-a folosit imensa avere pentru a forma propriile unitati paramilitare, care s-au opus extinderii actiunilor separatistilor pro-rusi in oblastul Dnipropetrovsk. Ulterior, oligarhul a fost demis de catre presedintele Petro Porosenko in urma scandalului public provocat de incercarile lui de a mentine cu forta controlul asupra unor companii strategice din domeniul energetic, inclusiv prin folosirea propriilor forte paramilitare, estimate in acel moment la cateva mii de oameni.
Scenarii pentru Crimeea
Ofiterul pilot Nadia Savcenko, deținută timp de aproape doi ani în Rusia și eliberată săptămâna aceasta în cadrul unui schimb dintre Federația Rusă și Ucraina, a mai declarat că peninsula Crimeea, anexată în 2014 de către Federația Rusă, poate fi recuperată fie pe cale diplomatică sau pe cea a războiului.
„Simt un posibil război, al treilea mondial. Dacă va exista un război, Crimeea va putea fi recuperată. Dacă nu va fi război, atunci Cremeea ar putea fi recuperată pe cale diplomatică, cu ajutorul partenerilor internaționali, sau atunci când oamenii vor conștientiza că au făcut o greșeală în primăvara anului 2014. Este posibil ca greșeala să fie conștientizată de urmații celor care au comis-o” a declarat Savcenko în cadrul unei conferine de presă.
Miercuri, după ce femeia pilot a ajuns la Kiev, președintele Petro Poroșenko a promis că estul Ucrainei, aflat sub controlul separatiștilor proruși, și peninsula Crimeea, anexată în 2014 de către Federația Rusă, vor fi recuperate la fel cum s-a obținut eliberarea Nadiei Savcenko, care s-a aflat timp de aproape doi ani în detenție în Rusia.
„În același fel cum am reușit să o recuperăm pe Nadia, vom recupera Donbasul și Crimeea”, a declarat Poroșenko, în cadrul unei ceremonii în timpul căreia a decorat-o pe tânăra femeie cu medalia „Steaua de Aur” și i-a conferit titlul de Erou al Ucrainei.
Eliberarea sa “este o victorie a noastra comuna”, a adaugat presedintele Porosenko. El a subliniat ca acesta este abia inceputul si ca Ucraina va face tot posibilul pentru a-i elibera si pe alti ucraineni aflati in detentie in Rusia.
Savcenko vs. Putin
Liderul rus a afirmat ca a gratiat-o pe Savcenko, acuzata de justitia rusa de complicitate la uciderea a doi jurnalisti rusi, la cererea apropiatilor victimelor. Potrivit imaginilor difuzate de televiziunile ruse, Vladimir Putin a primit-o la Kremlin pe sotia unuia dintre cei doi jurnalisti, Ekaterina Korneliuk, si pe sora celuilalt, Mariana Volosina, care ii trimisesera inaintate “o cerere pentru gratierea Nadiei Savcenko”.
“Vreau sa va felicit pentru aceasta pozitie si sper ca asemenea decizii, luate din considerente umanitare, sa duca la o aplanare a confruntarii in zona de conflict si vor ajuta la evitarea unor asemenea pierderi”, a spus Putin in fata celor doua femei.
Avionul care a transportat-o pe femeia-pilot ucraineana Nadia Savcenko in Ucraina a aterizat miercuri dupa-amiaza pe aeroportul din Kiev. Cei doi jurnalisti rusi, Igor Korneliuk si Anton Volosin, au fost ucisi de un tir de mortier in iunie 2014, in regiunea Lugansk, in estul Ucrainei.
Savcenko a fost eliberata la schimb cu acesti doi militari rusi, condamnati la 14 ani de inchisoare in Ucraina, fiind declarati vinovati de “razboi de agresiune” impotriva Ucrainei si de “atentat terorist”, pentru ca au luptat alaturi de rebelii prorusi impotriva armatei ucrainene in estul separatist.
Schimbul a fost decis în timpul unor convorbiri în „format Normandia” (miniștrii de externe german, francez, ucrainean și rus), constituit pentru a gestiona criza din estul Ucrainei.
Donbas pentru Crimeea
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi că Rusia îl va ajuta pe liderul de la Kiev, Petro Poroșenko să readucă Donbas-ul în cadrul Ucrainei din considerente umanitare, dar că peninsula Crimeea va rămâne în componența Rusiei. Declarațiile acestuia survin după ce Poroșenko comentase miercuri că „așa cum am adus-o înapoi pe Nadia, așa vom aduce înapoi Donbasul și Crimeea”. „Dacă el a avut în vedere aducerea înapoi a Donbasului din considerente umanitare, atunci o astfel de declarație poate fi acceptată; aceasta este și ceea ce noi sperăm la Moscova”, a declarat Peskov.
„În ceea ce privește Crimeea, nu comentăm cu privire la pretenții asupra unor regiuni rusești”, a adăugat el. Rusia a anexat Crimeea în martie 2014, în urma unui referendum contestat de comunitatea internațională și Kiev.
de Natalia Ciobanu | aug. 5, 2013 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Iulia Timosenko ramane speranta opozitiei ucrainene pentru castigarea urmatoarelor alegeri parlamentare
Acum doi ani, pe 5 august 2011, fostul premier ucrainean Iulia Timoșenko a fost arestată pentru a treia oară în întreaga sa carieră politică. Arestările din anii 1995 și 2001 au transformat-o întrun lider al opoziției, iar „dosarul gazelor” a devenit fatal: instanța a condamnat-o la șapte ani de detenție. În acești doi ani petrecuți după gratii, Timoșenko a devenit deținutul №1 din Ucraina.
Timoșenko suflă în ceafa lui Ianukovici
Unul dintre cele mai recente sondaje de opinie, realizat de Centrul pentru cercetări politice și economice „A. Razumkov”, în colaborare cu fundația „Inițiative democratice”, a arătat că Iulia Timoșenko, în pofida absenței sale din viața politică activă, „suflă în ceafa” președintelui Ucrainei, Viktor Ianukovici. La alegerile prezidențiale din 2015 pentru Ianukovici ar vota 23,4% de ucraineni (din cei care vor merge la vot). În același timp, pe Timoșenko sunt gata să o susțină 16,3% din respondenți. Analizând acest rezultat, sociologii admit că fostul premier ar obține locul doi în primul tur al scrutinului prezidențial, iar în al doilea tur l-ar putea învinge detașate Viktor Ianukovici. În acest fel, în perioada detenției sale în închisoarea din Kacianovsk, ea a reușit nu doar să-și păstreze rolul de lider național, dar și să îl întărească.
Analiști politici ucraineni susțin că deschiderea cazului penal pe numele Iuliei Timoșenko urmărea mai multe scopuri. Primul a constat în înlăturarea unui concurent politic puternic. Al doilea a urmărit distrugerea opoziției, iar al treilea obiectiv a fost să le demonstreze ucrainenilor ce pățesc cei care sunt anti-sistem.
Se pare că după doi ani de aflare după gratii a Lady Iu., cum preferă să o numească unii jurnaliști ucraineni, niciunul dintre cele trei obiective nu a fost realizat până la capăt. Timoșenko nu a fost distrusă complet ca politician, opoziția s-a unit (deși mai sunt unele disensiuni) și trei partide parlamentare s-au înțeles să susțină un singur candidat în al doilea tur la prezidențiale. Ultimele proteste ale cetățenilor din Ucraina au arătat că nici oamenii simpli nu s-au lăsat intimidați, pentru că orice abuz al forțelor de ordine s-a lăsat cu scandaluri și proteste mari la care se cerea demisia vreunui demnitar.
Lady Iu. și opoziția
O parte din analiștii politici susțin însă că opoziția a fost afectată de condamnarea liderului „Batkivșcina”. Ei afirmă că nimeni din „troika” opoziției parlamentare – Arsenii Iațeniuk („Batkivșcina”), Vitalii Klicko („UDAR”) și Oleg Teagnibok („Svoboda”) – nu poate lua responsabilitatea de a fi cu adevărat un lider al Opoziției. Niciunul dintre cei trei nu are carisma și puterea de a scoate oameni în stradă și a presa autoritățile, calități specifice fostului premier. Unele voci spun că Iațeniuk, Kliciko și Teagnibok sunt conștienți de caracterul puternic al Lady Iu. și sunt îngrijorați că ea ar putea deveni figura principală la alegerile prezidențiale, în contextul în care toți trei s-au arătat dispuși să-și încerce forțele la scrutinul din 2015.
Pe de altă parte, și Timoșenko a lăsat să se înțeleagă uneori că este dezamăgită de colegii săi din tabăra opoziției. Deși ea a insistat ca cele trei forțe parlamentare de opoziție să formeze o coaliție unită, în final s-a arătat dezamăgită. Per ansamblu, starea opoziției este o problemă în Ucraina, pentru că o alternativă nu există la ora actuală.
Criza din opoziție a apărut nu atât din cauza lipsei unei personalități puternice, cât din cea a lipsei unui program politic. În anul 2004 politicienii și cetățenii luptau pentru direcția în care să se miște țara – dintre vectorul european și cel euroasiatic. Astăzi Guvernul de la Kiev și președintele Viktor Ianukovici se declară proeuropeni și chiar au demarat unele reforme în acest sens.
Timoșenko și UE
Uniunea Europeană a insistat de la început pentru eliberarea Iuliei Timoșenko din închisoare. Unele țări membre, precum Germania și Lituania, au declarat că justiția din Ucraina este selectivă, precizând că numai soluționarea „problemei Timoșenko” ar putea duce la progresul Ucrainei în dialogul cu UE. Oficialii europeni ascultă părerea societății civile din Ucraina și a opoziției, nu doar pe cea a autorităților.
Un alt aspect important este că CEDO continuă examinarea plângerilor fostului premier condamnat în regim de urgență. Pe 30 iulie a expirat termenul în care Ucraina putea contesta decizia CEDO în cazul primei plângeri a Iuliei Timoșenko, în care ea pleda că pe 5 august 2011 a fost reținută ilegal. Pe 30 aprilie în acest an CEDO a constatat că arestarea opozantei s-a făcut cu încălcarea câtorva articole din Convenția pentru drepturile omului. Tot atunci Curtea de la Strasbourg a recunoscut parțial și politizarea dosarului pe numele fostului premier. CEDO a mai constatat că nu au existat dovezi pentru a stabili că Timoșenko a fost maltratată și că nu ar fi beneficiat de îngrijiri medicale necesare. Având în vedere că Ucraina nu a contestat acest verdict, reiese că decizia CEDO este definitivă și trebuie respectată de autoritățile ucrainene.
Refuz ucrainean
Funcționarii ucraineni din Ministerul Justiției spun însă că intrarea în vigoare a deciziei CEDO nu va schimba nimic în cazul Timoșenko, pentru că Ucraina ar fi respectat-o demult, adoptând noul Cod procesual penal.
La CEDO a mai fost depusă o altă plângere a Iuliei Timoșenko, în care ea subliniază că a fost lipsită de dreptul la justiție echitabilă. Fostul premier pune la îndoială calitatea prevederilor din Codul penal, aplicate în dosarul ei. Mai mult, Timoșenko acuză conducerea penitenciarului în care este deținută de publicarea pe Internet a unor înregistrări video și audio din timpul convorbirilor cu soțul ei sau atunci când se afla în salonul spitalului din închisoare. În cazul dat ar fi vorba despre încălcarea dreptului la familie și viață privată. În plângere se mai menționează că fostul premier, începând cu data de 5 august 2011, a fost lipsită de dreptul la dialog cu massmedia, ceea ce i-ar fi afectat viața politică.
Strategie politica
Eliberarea Iuliei Timoșenko este un as în mâneca puterii de la Kiev, folosit atât în procesul de negocieri cu UE, cât și în campania electorală pentru alegerile preizdențiale din 2015. Viktor Ianukovici speră că Ucraina va reuși să semneze Acordul de asociere cu Ucraina în toamna acestui an, la Vilnius, fără să o elibereze pe Timoșenko din închisoare. Fostul premier ar putea deveni liber doar după alegerile prezidențiale, în urma cărora Ianukovici speră să fie reales.
Șansele sunt și mai mari dacă în fruntea Președinției ar putea veni un candidat din tabăra actualie opoziții parlamentare.
