Banca Centrală a Rusiei se așteaptă la profituri de 17,29 de miliarde de dolari în 2017

Banca Centrală a Rusiei se așteaptă la profituri de 17,29 de miliarde de dolari în 2017

Profiturile din sistemul bancar rus pe 2017 ar putea ajunge la numa de un trilion de ruble, echivalentul a 17,29 miliarde de dolari americani, chiar și cu toate minusurile provocate de reabilitarea financiară a unui anumit număr de bănci, a declarat joi guvernatorul Băncii Centrale a Rusiei Vasili Pozdișev în cadrul unui interviu pentru canalul de televiziune Rossia 24. Potrivit acestuia, aceste cifre reprezintă simple statistici, dar ce este mai important, spune el, este care anume instituții sunt responsabile pentru ele. „Profiturile vor continua să fie generate peste tot, cu excepția acolo bănci unde am decis să recunoaștem pierderi”, a declarat el. „Cred că putem să ne bazăm pe profituri de circa un trilion de ruble și poate mai mult, chiar și cu pierderile băncilor în care se desfășoară reconstrucții financiare”, a mai spus Pozdișev.

Banca Centrală a Rusiei a oferit, miercuri, o serie de statistici ce demonstrează o descreștere a profiturilor băncilor rusești de la 997 de miliard de ruble (17,23 de miliarde de dolari) în intervalul ianuarie-august 2017 la 675 de miliarde de ruble (11,64 de miliarde de dolari americani) în ianuarie-septembrie, 2017. Aceste descreșteri, spune instituția menționată, vin pe fondul asumării rapoartelor financiare ale unor bănci rusești în proces de restructurare financiară.

Share our work
Economia are nevoie de etica. Vaticanul vrea o banca centrala mondiala

Economia are nevoie de etica. Vaticanul vrea o banca centrala mondiala

VaticanVaticanul a cerut luni o reformă radicală a sistemului financiar mondial, inclusiv crearea unei autorităţi politice globale care să administreze economia şi a unei bănci centrale mondiale. Scopul este o nouă ordine economică mondială bazată pe etică şi binele comun, scrie publicaţia americană, scrie cotidianul Washington Post. Propunerea, înaintată luni de Consiliul Pontifical pentru Justiţie şi Pace al Vaticanului, urmează unui enciclice, mesaj adresat tuturor catolicilor, a Papei Benedict al XVI-lea din 2009, care a denunţat mentalitatea profitului cu orice costuri ca fiind responsabilă de prăbuşirea financiară, transmite Mediafax. Noul document subliniază că „economia are nevoie de etică” şi sugerează ca procesul de reformă să înceapă cu Organizaţia Naţiunilor Unite ca punct de referinţă. Vaticanul cere înfiinţarea „unei autorităţi publice globale” şi a unei ‘bănci centrale mondiale” care să conducă sectorul financiar, întrucât acesta a devenit depăşit şi deseori ineficient în a face faţă crizelor, potrivit Reuters. Documentul de 18 pagini cere inclusiv impunerea de taxe asupra tranzacţiilor financiare şi va fi, probabil, primit favorabil de participanţii la mişcări precum „Occupy Wall Street”, care protestează faţă de înrăutăţirea situaţiei economice.

„Idolatrizarea pietelor”, condamnata

„Criza economică şi financiară prin care trece lumea impune tuturor să analizeze în profunzime principiile şi valorile morale şi culturale aflate la baza coexistenţei sociale”, se arată în document. Vaticanul condamnă ceea ce numeşte „idolatrizarea pieţelor” şi „gândirea neoliberală”, care caută doar soluţii tehnice la problemele economice. „Criza a scos în evidenţă comportamente precum egoismul, lăcomia colectivă şi acumularea de bunuri la scară mare. Dacă nu sunt găsite soluţii la diferitele forme de nedreptate, efectele negative care vor urma la nivel politic, economic şi social vor crea un climat de ostilitate tot mai mare şi chiar violenţă, iar în final vor submina fundamentele instituţiilor democratice, chiar şi pe ale celor considerate foarte solide”, avertizează documentul. Vaticanul cere înfiinţarea unei „autorităţi supranaţionale” active la nivel global şi cu „jurisdicţie universală” pentru a dirija politicile şi deciziile economice. O astfel de autoritate ar trebui să înceapă cu Naţiunile Unite ca punct de referinţă, dar să devină mai târziu independentă, şi să aibă puterea de a împiedica ţările bogate să exercite „o putere excesivă asupra statelor mici”. FMI nu mai are forţa sau abilitatea de a stabiliza sistemul financiar mondial prin reglarea lichidităţilor şi nu mai poate veghea asupra riscurilor asumate de sectorul financiar. Lumea are nevoie de „un set minim de reguli comune pentru administrarea pieţei financiare mondiale” şi de „o formă de management monetar la nivel global”. „În fapt, se poate observa o necesitate tot mai mare pentru un organism care să îndeplinească funcţiile unui fel de «bancă centrală» care reglează sistemul şi fluxul tranzacţiilor monetare similar băncilor naţionale”, potrivit experţilor Vaticanului. În document, care a fost prezentat luni într-o conferinţă de presă, se recunoaşte că astfel de schimbări vor întâmpina rezistenţă şi se pot face în câţiva ani.

Share our work