Dosarul nuclear. Ban Ki-moon merge la Teheran

Dosarul nuclear. Ban Ki-moon merge la Teheran

Secretarul general al Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon, le va cere liderilor iranieni, cu prilejul vizitei sale la Teheran, să obţină „urgent” progrese în dosarul nuclear şi al drepturilor omului, a făcut cunoscut marţi un purtător de cuvânt al ONU.
Ban a părăsit marţi New Yorkul îndreptându-se spre Teheran, unde urmează să fie prezent la lucrările celui de-al 16-lea summit al Mişcării de Nealiniere şi să fie primit de responsabili iranieni cu rang înalt, în pofida rezervelor exprimate de Statele Unite şi Israel. Această vizită îi va permite „să transmită îngrijorarea şi aşteptările comunităţii internaţionale în legătură cu subiectele asupra cărora este urgent să coopereze şi să obţină progrese, atât pentru stabilitatea regională, cât şi pentru bunăstarea poporului iranian”, a explicat purtătorul de cuvânt, Farhan Haq. „Printre aceste subiecte figurează programul nuclear iranian, terorismul, drepturile omului şi criza din Siria”, a adăugat el.
„Iranul are obligaţia, conform dreptului internaţional, să protejeze libertatea de întrunire paşnică, de asociere şi de exprimare şi să lase mai multă autonomie mass-mediei, apărătorilor drepturilor omului şi militanţilor politici”, a subliniat sursa citată. În afară de controversatul său program nuclear, Iranul este constant denunţat de ONU ca urmare a încălcării drepturilor omului, iar Ban Ki-moon a criticat în repetate rânduri apelurile liderilor iranieni de a eradica „tumoarea canceroasă” Israel din Orientul Mijlociu.
Aproximativ 35 de şefi de stat şi de guvern şi delegaţii din peste 100 de ţări sunt aşteptate la summitul Nealiniaţilor, de pe urma căruia Iranul caută să obţină profit pentru a pune capăt izolării internaţionale în care Vestul încearcă să îl închidă. Statele Unite şi aliaţii săi suspectează Iranul că vrea să se doteze cu arme atomice sub acoperirea programului nuclear civil, fapt dezminţit de Teheran.

Share our work
Putin, Gul si Ban Ki-moon, invitati la Teheran

Putin, Gul si Ban Ki-moon, invitati la Teheran

Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său turc, Abdullah Gül, precum şi secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, au fost invitaţi să participe la summitul mişcării nealiniaţilor ce se va desfăşura în zilele de 30 şi 31 august la Teheran.
„Vladimir Putin şi Abdullah Gül sunt invitaţii de marcă ai summitului”, ce reuneşte 120 de ţări, conform unui purtător de cuvânt iranian. El a mai precizat că la eveniment va participa şi secretarul general al ONU, Ban Ki-moon. Rusia şi Turcia, care nu fac parte din clubul ţărilor nealiniate, nu şi-au confirmat încă oficial participarea. Conform organizatorilor, la summit vor fi reprezentate aproximativ 30 de state, la nivel de preşedinte sau prim-ministru. Iranul urmează să preia preşedinţia acestei mişcări, pe o perioadă de trei ani, de la Egipt.
În altă ordine de idei, Iranul a cerut Turciei şi Qatarului, ţări care îi susţin pe rebelii sirieni, să intervină pentru eliberarea celor 48 de pelerini iranieni răpiţi sâmbătă în Siria. „Ministrul iranian de externe Ali Akbar Salehi a solicitat, în timpul unei convorbiri telefonice cu omologul său turc Ahmet Davutoglu, o intervenţie imediată a Turciei pentru eliberarea pelerinilor iranieni luaţi ostatici în Siria”, a precizat canalul public iranian, preluat de agenţiile de presă internaşionale.
Ahmet Davutoglu „a promis că va examina problema şi că va face toate eforturile, ca şi în cazurile precedente”, pentru eliberarea pelerinilor iranieni, a mai indicat televiziunea de la Teheran. Şeful diplomaţiei iraniene a făcut apel sâmbătă seara şi la premierul şi ministrul de externe de la Doha, Sheikh Hamad ben Jassem ben Jaber Al Thani, pentru a cere sprijinul Qatarului în vederea punerii în libertate a pelerinilor iranieni.
Potrivit consulului iranian la Damasc, Majid Kamjou, citat de canalul public iranian de televiziune, „grupuri teroriste armate au răpit sâmbătă 48 de pelerini iranieni care se deplasau cu autobuzul spre aeroport”. În ultimele luni, 32 de iranieni, dintre care 22 de pelerini, 7 ingineri şi trei şoferi de camioane au fost răpiţi de grupuri înarmate în Siria. Douăzeci şi şapte dintre aceştia au fost eliberaţi cu ajutorul Turciei. Sute de mii de iranieni se deplasează în fiecare an în Siria pentru a vizita mormântul lui Zaynab, fiica imamului Ali, un loc foarte important de pelerinaj şiit din Damasc.

Share our work
Secretarul general al ONU merge in Kosovo

Secretarul general al ONU merge in Kosovo

Secretarul general al Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon, va efectua săptămâna viitoare o vizită în Kosovo, conform rezoluţiei 1244 a ONU, risipind astfel temerile autorităţilor sârbe în privinţa naturii acestei vizite în teritoriul care şi-a proclamat independenţa în 2008, nerecunoscută de Serbia.
„Vizita mea în Kosovo…va fi organizată în conformitate cu rezoluţia 1244 a Consiliului de Securitate”, a declarat Ban Ki-moon într-un interviu acordat presei din ţările din fosta Iugoslavie, publicat duminică, înaintea începerii turneului său în regiune. Preşedintele sârb, Tomislav Nikolic, declarase săptămâna trecută că o eventuală vizită a secretarului general al ONU în Kosovo ca stat ar pune „unele probleme” Belgradului. Nikolic i-a cerut lui Ban Ki-moon să precizeze dacă este vorba despre o vizită la misiunea ONU din Kosovo, cadru acceptabil pentru Belgrad. „După cum ştiţi, Kosovo este singurul loc în care există în prezent o misiune a ONU. Datoria şi responsabilitatea mea este să mă întâlnesc cu oamenii noştri de acolo”, a precizat Ban Ki-moon, adăugând că va fi o ocazie să se întâlnească şi cu reprezentanţi ai guvernului din Kosovo.
Rezoluţia 1244 a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, votată la capătul conflictului din Kosovo (1998-1999), autorizează desfăşurarea de forţe militare şi civile în Kosovo, în cadrul unei operaţiuni de menţinere a păcii. Ban Ki-moon s-a arătat „îngrijorat de situaţia relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo şi de eşecul lor în ceea ce priveşte reconcilierea şi cooperarea”. „Cele două părţi ar trebui să coopereze din plin, pentru prosperitatea lor şi securitatea în regiune. Despre acest lucru voi vorbi cu liderii din Serbia şi Kosovo”, a spus secretarul general al ONU.

Share our work
Ban Ki-Moon le cere palestinienilor sa nu se grabeasca

Ban Ki-Moon le cere palestinienilor sa nu se grabeasca

UNESCO Palestina (euronews.net)Secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon, a avertizat joi că eforturile palestinienilor de a adera la agenţiile specializate ale ONU, după admiterea lor la UNESCO, ”nu sunt în folosul nimănui” şi ar putea duce la reducerea finanţărilor ce-ar afecta milioane de persoane, relatează agenţiile de presă internaţionale. Israelul îşi va înceta contribuţia sa la UNESCO, a anunţat biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu, măsura israeliană survenind în urma admiterii palestinienilor în agenţia ONU, informează Reuters. Potrivit declaraţiei guvernului israelian, decizia UNESCO din această săptămână afectează şansele de a ajunge la un acord de pace cu palestinienii şi Israelul îşi va înceta contribuţia sa anuală de două milioane de dolari. Principalul aliat al Israelului, SUA au încetat de asemenea finanţarea după votul de luni în favoarea palestinienilor. Într-un interviu pentru AP, şeful ONU a reiterat sprijinul organizaţiei mondiale faţă de un stat palestinian independent, viabil, dar a deplâns eforturile Autorităţii Naţionale Palestiniene (ANP) de a adera la agenţiile specializate ale ONU înainte de a adera la însăşi Organizaţia Naţiunilor Unite. Palestinienii i-au cerut Consiliului de Securitate al ONU de a-i admite cu drepturi depline la ONU şi un vot în acest sens va avea loc pe 11 noiembrie, dar SUA, un aliat de neclintit al Israelului, au ameninţat că vor opune un veto. De la depunerea cererii lor în septembrie, palestinienii au căutat să adere la agenţii ale ONU unde SUA n-au drept de veto în chestiuni de aderare. Punctul culminant a fost luni, când UNESCO a votat în favoarea admiterii în rândurile sale a Palestinei ca membru cu drepturi depline. Legislaţia americană interzice contribuţiile la organizaţii care admit în rândurile lor teritorii ce nu sunt recunoscute ca state pe plan internaţional. SUA şi Canada au tăiat fondurile pentru UNESCO, privând agenţia cu sediul la Paris de circa un sfert din finanţarea sa totală. Autoritatea Naţională Palestiniană (ANP) intenţionează să ceară aderarea la alte 16 agenţii specializate ale ONU, chiar dacă Ban Ki-Moon le-a cerut în mod repetat palestinienilor să aştepte decizia Consiliului de Securitate al ONU.

Share our work
ONU cheama Rusia sa aplice rezolutia privind Libia

ONU cheama Rusia sa aplice rezolutia privind Libia

ONU RusiaSecretarul general al ONU, Ban Ki-moon, aflat in vizita in Tunisia, a invitat Rusia, in timpul unei conferinte de presa, la Tunis, sa coopereze la aplicarea rezolutiei Consiliului de securitate care aproba raiduri aeriene impotriva Libiei. Rusia s-a abtinut sa voteze rezolutia 1973 saptamina trecuta. „Bineinteles, unele tari s-au abtinut, dar o data ce aceasta rezolutie a fost adoptata, toate tarile ONU au obligatia sa coopereze fara restrictii la aplicarea acestei rezolutii”, a spus Ban in conferinta de presa. Secretarul general al ONU a reactionat astfel la apelul Rusiei de incetare imediata a focului in Libia si la negocieri politice, exprimat de ministrul rus al apararii, Anatoli Serdiukov. Rezolutia 1872 a ONU, adoptata in noaptea de 17-18 martie, a autorizat recurgerea la forta pentru protejarea populatiei libiene. Rusia s-a abtinut sa voteze, dar fara sa faca uz de dreptul veto pe care i-l confera calitatea de membru permanent al Consiliului de securitate, ceea ce ar fi blocat adoptarea rezolutiei. Rusia a facut apel marti la incetarea imediata a focului in Libia si la inceperea negocierilor politice, iar SUA au dat asigurari ca in scurt timp coalitia internationala va incheia faza activa a operatiunilor. „Din pacate, ultimele evenimente arata ca in aceasta tara au inceput lupte reale, in urma carora au fost afectate obiective civile, au murit oameni pasnici. Acest lucru nu trebuia permis. Am transmis pozitia noastra colegilor americani”, a spus recent Anatoli Serdiukov. „Rusia face apel la toate partile conflictului sa faca tot posibilul ca sa opreasca violentele”, a subliniat oficialul rus. El a reafirmat ca Rusia „s-a aliniat solicitarilor de a pune capat violentelor impotriva populatiei pasnice”. „Pornim de la premisa ca mandatul ce rezulta din rezolutia 1973 a Consiliului de Securitate al ONU prevede numai masuri pentru protejarea civililor si impiedicarea escaladarii conflictului”, a spus ministrul rus al apararii, adaugand ca pozitia Rusiei cu privire la situatia din Libia a fost expusa de presedintele Dmitri Medvedev. Liderul de la Kremlin a afirmat luni ca rezolutia Consiliului de Securitate al ONU privind initierea unei operatiuni militare in Libia reflecta pozitia Rusiei, „dar nu in totalitate”. Moscova nu si-a utilizat dreptul de veto pentru a bloca interventia militara in Libia.

Apelul lui Robert Gates

Federatia Rusa trebuie sa gaseasca o forma de a participa cu fortele sale militare la coalitiile internationale, a declarat luni ministrul american al apararii, Robert Gates, aflat intr-o vizita in Rusia, transmit agentiile ruse de presa. “Va indemn pe dumneavoastra si conducerea dumneavoastra sa va ganditi in ce forma ar putea actiona militarii rusi in cadrul coalitiilor internationale in domeniul securitatii”, a afirmat Robert Gates, intr-un discurs sustinut la Academia militara navala din Sankt-Petersburg. Oficialul american nu a precizat insa daca este vorba si de coalitia internationala care a intervenit in Libia. Seful Pentagonului efectueaza o vizita in Rusia, intarziata cu o zi din cauza situatiei din Libia. Referindu-se la principalele teme de discutie cu reprezentantii institutiilor politice si militare de la Moscova, Robert Gates a amintit problema apararii antiracheta. “Rusia, pana la ora actuala, are indoieli. Ambele parti intentioneaza sa depaseasca aceasta dificultate”, a indicat Robert Gates.

NATO vrea o apropiere de Rusia

Tarile membre ale Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord trebuie sa actioneze concertat in legatura cu amenintarile contemporane, in special la cele din Libia, si sa depuna eforturi in vederea apropierii Rusiei de Europa, a declarat secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen, in deschiderea celei de-a IV-a editii a Forumului pentru securitate euroatlantica, de la Varsovia. “Principala functie a Aliantei a fost, este si va fi asigurarea securitatii tarilor si popoarelor noastre. O aparare teritoriala eficienta necesita noi abordari, pentru a putea raspunde noilor provocari”, a spus Rasmussen. Secretarul general al NATO a comparat actualele evenimente din Africa de Nord si Orientul Mijlociu cu cele care au avut loc la sfarsitul secolului al XX-lea in Europa Centrala si de Est. “La acea data, poporul a schimbat mersul istoriei, a schimbat granitele si sistemul politic”, a spus Rasmussen, subliniind ca si astazi mii de cetateni au iesit in strada pentru a apara valorile democratice. Dintre prioritatile NATO, Rasmussen a remarcat intarirea sistemului de aparare, cooperarea in cadrul UE si cu vecinii Aliantei. “NATO doreste sa coopereze cu Rusia“, a dat asigurari Rasmussen, subliniind rolul Poloniei in stabilirea relatiilor dintre Bruxelles si Moscova. “Apropierea Rusiei de Europa va intari securitatea din regiune”, a conchis secretarul general al NATO.

Putin, criticat de Medevedev

Presedintele rus, Dmitri Medvedev, l-a criticat luni pe premierul Vladimir Putin, dupa ce acesta a comparat interventia din Libia cu o “cruciada”. Liderul de la Kremlin le-a spus jurnalistilor, adunati la resedinta sa din Moscova, ca anumite comparatii nu trebuie facute, pentru ca pot duce la o confruntare a culturilor. “Lucrurile se pot inrautati si mai mult”, a afirmat Medvedev, care, pana in prezent, a criticat anumite masuri sau declaratii ale lui Putin doar in mod indirect. Aflat la o reuniune privind programele de armament, desfasurata in Siberia, Vladimir Putin a afirmat ca “rezolutia Consiliului de Securitate este deficitara, permite orice si reaminteste de apelurile la cruciade din Evul Mediu”. Premierul rus s-a declarat ingrijorat de “usurinta cu care sunt luate in prezent deciziile privind utilizarea fortei in afacerile internationale”, apreciind ca “aceasta devine o tendinta puternica si o constanta in politica Statelor Unite”. “Toate acestea au loc sub pretextul apararii populatiei civile. Unde este logica? Unde este constiinta? Nu exista nici una, nici cealalta”, a adaugat el. Putin a recunoscut ca “regimul libian nu corespunde criteriilor unei tari democratice”, dar a apreciat ca acest lucru nu justifica “amestecul intr-un conflict politic intern, chiar daca este vorba despre un conflict politic armat”. De asemenea, ambasadorul Federatiei Ruse in Libia, Vladimir Chamov, a fost rechemat la Moscova, dupa ce a fost demis prin decret prezidential. Potrivit mai multor publicatii ruse, motivul demisiei sale a fost faptul ca acesta, intr-o telegrama adresata presedintelui rus Dmitri Medvedev, l-a numit „tradator”. Conform versiunii oficiale, Chamov „… reprezenta distorsionat interesele Rusiei in conflictul libian.” O sursa din ministerul de Externe al Rusiei a declarat ca fostul ambasador s-a angajat sa reprezinte interesele Libiei in Rusia, cu toate ca trebuia sa procedeze invers.

Share our work