Ministrul ştiinţei, industriei şi tehnologiei din Turcia, Nihat Ergun, a declarat că ţara sa este pregătită să înceapă producţia în masă a primei rachete balistice concepute de experţii militari turci fără niciun ajutor din afară, după o serie de teste cu racheta SOM, ce au fost finalizate cu succes.
Ergun a anunţat începerea fabricării de rachete balistice, într-o conferinţe de presă la Ankara, convocată special în acest scop. „În prezent, Turcia are toate mijloacele necesare pentru a iniţia construcţia rachetelor cu o rază de până la 500 de kilometri”, a menţionat el, citat de presa turcă..
Racheta SOM are însă o rază de acţiune de 200 de km şi poate fi amplasată pe aeronave. Ea poate fi lansată de asemenea de pe platforme terestre şi maritime, a adăugat el. Acesta este primul pas al Turciei pe calea dezvoltării rachetelor cu rază lungă de acţiune. Militarii turci susţin că, în interesele apărării naţionale, Ankara ar avea nevoie de o rachetă cu rază de acţiune de până la 2.500 km.
Turcia susţine că ar avea nevoie de astfel de rachete pe fondul creşterii instabilităţii în regiune, ca urmare a impactului negativ al „Primăverii arabe”, mişcare populară ce a dus în unele ţări din zonă la căderea regimurilor corupte, dar care pe calea tranziţiei spre o societate aşezată pe principii democratice trec printr-o perioadă de transformări violente.
Departamentul pentru Politica de Apărare şi Planificare din MApN a organizat vineri, la Bucureşti, reuniunea Comitetului Mixt româno-american pentru implementarea a două acorduri semnate cu SUA.
Este vorba despre „Acordul dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României”, semnat la Bucureşti la 6 decembrie 2005, şi „Acordul dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România”, semnat la Washington la 13 septembrie 2011. Delegaţia României a fost condusă de secretarul de stat pentru politica de apărare şi planificare, Sebastian Huluban, şi a cuprins experţi şi invitaţi din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.
La activitate a fost invitat să participe din partea Ministerului Afacerilor Externe şi secretarul de stat pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu. Delegaţia SUA a fost condusă de generalul-maior Mark O. Schissler, director pentru probleme strategice în cadrul Comandamentului SUA din Europa (US EUCOM), şi a inclus experţi şi invitaţi din cadrul US EUCOM, Comandamentului Forţelor Terestre în Europa (USAREUR), Comandamentului Forţelor Aeriene (USAFE), Agenţiei de Apărare Antirachetă (MDA) precum şi ai Ambasadei SUA la Bucureşti.
În cadrul reuniunii, oficialii români şi americani au trecut în revistă activităţile desfăşurate de la reuniunea din luna decembrie 2011 a Comitetului Mixt şi lecţiile învăţate desprinse din exerciţiile de instruire bilaterală şi multinaţională desfăşurate în acest an în facilităţile şi zonele puse la dispoziţia partenerului american prin Acordul de Acces. De asemenea, au fost prezentate situaţia actuală şi de perspectivă a proiectelor de construcţii ale partenerului american în facilităţile şi zonele convenite, precum şi în baza militară de la Deveselu.
Kogălniceanu, bază de tranzit spre Afganistan
Un alt subiect aflat pe ordinea de zi a şedinţei a fost utilizarea bazei aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi portului Constanţa ca puncte logistice centrale pentru tranzitul materialului militar al SUA, înspre şi dinspre Afganistan şi alte zone de operaţiuni.
În cadrul reuniunii Comitetului Mixt a avut loc şi ceremonia de semnare, de către cei doi co-preşedinţi, a două aranjamente de implementare noi care reglementează folosirea suprafeţelor de teren din jurul Bazei Deveselu şi utilizarea spaţiului aerian de deasupra şi din jurul unităţii, precum şi a trei amendamente la aranjamentele de implementare încheiate în anii 2007 şi 2008 în baza Acordului de Acces, care vizează organizarea şi funcţionarea Comitetului Mixt, securitatea transporturilor şi operaţiunile cu proprietăţi imobiliare şi managementul proprietăţii imobiliare.
Cu aceasta ocazie co-preşedintele american a declarat: “Aduc mulţumirile mele pentru progresul incredibil realizat şi impresionantul efort depus într-un interval de timp destul de scurt în finalizarea celor cinci Aranjamente de Implementare semnate astăzi. Nu a fost uşor şi acest lucru reprezintă un model de urmat.”
La rândul său, co-preşedintele român a subliniat: „Această reuniune este un mod concret de a demonstra nivelul foarte înalt de încredere şi cooperarea impresionantă între forţele noastre armate, între ministerele noastre, instituţiile de apărare şi reprezintă o contribuţie importantă la dezvoltarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii şi la asigurarea securităţii europene şi euroatlantice.”
De asemenea, co-preşedinţii Comitetului Mixt au stabilit domeniile pentru care cele două părţi vor continua, la nivel de experţi, discuţiile privind elaborarea şi negocierea unor aranjamente de implementare noi, precum şi amendarea altor aranjamente de aplicare anterior încheiate, care vor asigura cadrul juridic şi tehnic necesar pentru aplicarea prevederilor Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.
Republica Moldova este un partener important al SUA, fapt pentru care Guvernul de la Washington o va susţine pentru a deveni un stat european, prosper şi democratic, a declarat miercuri, adjunctul şefului misiunii diplomatice americane la Chişinău, Marcus Micheli. Declaraţia a fost făcută în timpul ceremoniei prilejuite de donarea Ministerului Afacerilor Interne un sistem automatizat informaţional de căutare şi identicare balistic „Poisc” (de producţie a Federaţiei Ruse), cu un cost estimativ de circa 340.000 de dolari SUA. Potrivit oficialului american, recunoscând progresele care se fac de la iniţierea reformei MAI, Guvernul SUA a decis să-şi intensifice suportul său faţă de Ministerul de Interne. Marcus Micheli a adăugat că pe lângă donaţiile de aparataj pentru MAI, Guvernul american a sponsorizat sute de ofiţeri moldoveni pentru a participa la diverse traininguri de specialitate. La eveniment a participat Marcus Micheli, şef adjunct al misiunii diplomatice şi Ion Bodrug, şef adjunct al Departamentului poliţie al MAI. Sistemul „Poisc” va permite crearea, prelucrarea şi păstrarea imaginilor digitale cu rezoluţie înaltă în regim 2D a imaginilor suprafeţelor laterale a glonţului şi a suprafeţelor tuburilor de cartuş de diferite calibre. Cu ajutorul acestor aparate, specialiştii vor putea căuta rapid diferite obiecte în baza de date, dar şi vor putea găsi soluţii de identificare prin metoda alăturării şi juxtapunerii, cu posibilitatea stabilirii modelului, numărului de uzină a posesorului armei de foc deţinute legal, cât şi vor putea crea o bază de date a tuburilor şi a gloanţelor trase experimental şi ridicate de la locul infracţiunii. Capacitatea de stocare a bazei de date este de 100 mii exemplare de arme de foc. Prin utilizarea acestui sistem, se vor reduce considerabil termenii de executare a expertizelor balistice. Astfel, va fi posibilă vizualizarea obiectului în regim „telemicroscop”, reglarea manuală şi automată a focusării, direcţiei şi intensităţii iluminării.
Ion Bodrug a declarat că „datorită colaborării bilaterale cu instituţiile SUA, pe parcursul mai multor ani consecutivi şi a poziţiei SUA de moderator elocvent în domeniul afacerilor interne, s-a reuşit abordarea multilaterală a problemelor legate de domeniul traficului de fiinţe umane, lupta împotriva traficului ilicit de droguri, combaterii criminalităţii cu caracter internaţional, precum şi îmbunătăţirea performanţelor colaboratorilor de poliţie în exercitarea atribuţiilor funcţionale”. Şeful adjunct al DP al MAI a apreciat aportul Guvernului SUA în vederea dotării tehnico-materiale a subdiviziunilor Ministerului de Interne în conformitate cu standardele internaţionale, fapt ce contribuie esenţial la implementarea cu succes a reformei instituţiei. Potrivit lui Bodrug, dotarea şi modernizarea Direcţiei tehnico-criminalistică este una din priorităţile incluse în documentele de politici ale MAI şi anume lansarea unui Centru technico-criminalistic modern, care ar contribui esenţial la sporirea indicilor de calitate şi la diminuarea cazurilor cu caracter criminal nesoluţionate.
