de Georgescu Ionuț | apr. 12, 2023 | Știri
Caucaz, noi confruntări militare
Un schimb de focuri de artilerie și armament ușor la graniţa dintre Azerbaidjan şi Armenia s-a soldat cu cel puțin 12 soldaţi morţi de cele două părţi, într-o regiune pe care cele două ţări şi-o dispută, scenă a unor ciocniri regulate, au anunţat autorităţile armene şi azere, transmite AFP.
Cele două foste republici sovietice din Caucaz s-au ciocnit în timpul unui scurt război în 2020 pentru controlul asupra enclavei Karabah, câştigat de Baku, fără ca cele două părţi să ajungă la un acord de pace. Confruntări mortale în Karabah sau la graniţa dintre cele două ţări continuă să izbucnească periodic.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării din Azerbaidjan publicat marţi seara, trei soldaţi ai armatei au fost ucişi în timpul „reprimării provocării părţii armene”, fără a menţiona niciun rănit în acest stadiu.
De partea armeană, „patru soldaţi au fost ucişi şi alţi şase răniţi”, potrivit Ministerului Apărării de la Erevan.
Conform Ministerului Apărării din Azerbaidjan,”poziţiile armatei armene dislocate în apropierea localităţii Dyg (la graniţa dintre cele două ţări) au deschis focul asupra poziţiilor azere”, care „au răspuns cu focuri de armă”.
Armenii relatează la rândul lor că, „marţi, la ora 16:00 (12:00 GMT), soldaţii azeri au deschis focul asupra militarilor armeni care efectuau lucrări de inginerie”.
Ca urmare a acestei escaladări a tensiunilor, ministrul armean al apărării, Souren Papikian, care se afla la Bruxelles, şi-a întrerupt vizita pentru a se întoarce în Armenia, a declarat ministerul său într-un comunicat.
de Isac Mihai | mart. 14, 2022 | Caucaz, Știri
Gazul natural al Azerbaidjanului este suficient pentru vecini și Europa, a declarat ministrul Energiei, Parviz Șahbazov. Extinderea Coridorului Sudic al Gazelor va începe pe fondul discuțiilor dintre Azerbaidjan și națiunile europene. Pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, SUA și Marea Britanie au anunțat interzicerea petrolului și gazului rusesc, în timp ce UE discută planurile de a pune capăt dependenței de gazul rusesc. Aceasta depinde și dacă Baku poate crește rezervele de gaz pentru a ajuta la o tranziție mai ușoară.
Într-un interviu al Agenției Anadolu pe marginea Forumului Diplomației Antalya, ministrul Energiei al Azerbaidjanului, Parviz Șahbazov, a spus că țara are 2.600 miliarde de metri cubi de rezerve de gaze naturale, „suficient pentru vecinii săi și pentru țările europene”. „Extinderea proiectului Coridorul Sudic al Gazelor va începe cu siguranță și, în această direcție, am început dialogul cu țările europene, țările din Balcanii de Vest și alte țări din Europa de Est.Toate aceste consultări vor fi implementate împreună cu Turcia”, a precizat Șahbazov.
Forumul la nivel înalt a reunit participanți din 75 de țări, inclusiv 17 șefi de stat, 80 de miniștri de guvern și 39 de reprezentanți ai organizațiilor internaționale. A Prețurile la gaze în Europa își continuă scăderea La cea de-a opta reuniune ministerială a Consiliului Consultativ al Coridorului de Gaze Sud, desfășurată luna trecută la Baku, au participat 19 reprezentanți ai țărilor, printre care comisarul UE și ministrul turc al Energiei. S-a convenit asupra extinderii Coridorului Sud de Gaze. Gazul natural din Azerbaidjan este exportat în Europa prin Turcia prin TANAP (Conducta Trans Anatoliană) și apoi prin TAP (Conducta Trans Adriatică), care are o capacitate mare.
de Isac Mihai | iul. 30, 2021 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, Turcia
Rusia, chemată să apere granița armeană
Premierul armean Nicol Paşinian a anunţat că intenţionează să ceară desfăşurarea de ”grăniceri ruşi” de-a lungul frontierei cu Azerbaidjanul pentru a evita o escaladare după recentele confruntări. ”Dată fiind situaţia complicată, cred că are sens să se ia în considerare problema desfăşurării de grăniceri ruşi de-a lungul frontierei armeano-azere”, a declarat Paşinian.
Liderul armean consideră că prezenţa soldaților ruşi ”va permite efectuarea lucrările de demarcare şi delimitare a frontierei fără riscuri de confruntări militare”. ”Intenţionăm să discutăm această problemă cu colegii noştri ruşi”, a adăugat acesta.
Federația Rusă are deja desfășurat pe teritoriul Armeniei un contingent de peste 3000 de militari, principala bază militară rusă fiind în regiunea orașului Gyumri.
Misiune de monitorizare
Paşinian a propus desfăşurarea unei misiuni de monitorizare a Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (ODKB) d-a lungul frontierei cu Azerbaidjanul. Aceasta este o alianţă militară în cadrul Comunităţii Statelor Independente (CSI) ce grupează Rusia, Armenia, Azerbaidjan, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan şi Uzbekistan.
În acest context, liderul armean a subliniat că Armenia va prelua la 16 septembrie preşedinţia rotativă a ODKB şi nu doreşte crearea unor ameninţări la adresa unor state membre ale acestei alianţe.
Declaraţia sa survine la o zi după noi confruntări între soldaţi azeri şi armeni, soldate cu moartea a trei armeni în apropierea localităţii de frontieră Sotk (estul Armeniei). Regiunea este importantă din punct de vedere economic datorită vastelor mine de aur. După victoria de anul trecut, trupele azere au preluat controlul asupra unei părți din complexul minier, situat pe teritoriul azer.
Liderul turc Recep Tayyip Erdogan, aliat de nădejde al omologului său azer Ilham Aliev
Acuzații reciproce
Cele două ţări se acuză reciproc de iniţierea ostilităţilor în enclava Nagorno-Karabah în toamna anului trecut, cărora li s-a pus capăt printr-un armistiţiu negociat de Rusia.
Armenia şi Azerbaidjanul s-au înfruntat în toamna anului 2020 într-un conflict de şase săptămâni pentru controlul regiunii Nagorno-Karabah, revendicată de ambele ţări. Ostilităţile din toamna trecută s-au soldat cu peste 6.500 de morţi.
După şase săptămâni de lupte, războiului i s-a pus capăt printr-un acord de încetare a focului, în virtutea căruia Armenia și regimul secesionist de la Stepanakert au înapoiat Azerbaidjanului părţi din teritoriul pe care îl controlase timp de decenii. O forţă de menţinere a păcii ruse de aproximativ 2.000 de soldaţi a fost desfăşurată în jurul Nagorno-Karabah.
În ultimele luni, tensiunile au crescut din nou de-a lungul frontierei, Erevanul acuzând Baku că încearcă să ocupe noi teritorii, ceea ce autorităţile azere au negat. Baku se bucură de sprijinul direct al Republicii Turcia.
Din luna mai, Armenia şi Azerbaidjanul poartă negocieri, sub egida Rusiei, pentru delimitarea şi demarcarea frontierei lor comune, moștenire a epocii sovietice. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 27, 2021 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri
Armenia rămâne în epoca Pashinyan
Comisia electorală din Armenia l-a confirmat duminică pe Nikol Pashinyan în calitate de câștigător detașat al alegerilor parlamentare. La scrutinul de săptămâna trecută, formațiunea condusă de el, Contractul Civil, a obţinut 53,9% din voturi.
Principalul său contracandidat, partidul Alianţa Armenia, al fostului preşedinte Robert Kociarian, a primit puţin peste 21% din voturi.
Scrutin contestat
Formaţiunile de opoziție vor contesta rezultatul la Curtea Constituţională de la Erevan. Pashinyan a respins orice acuzații privind fraudarea.
Oficialii electorali au cerut ca opoziţia să ofere „dovezi substanţiale” privind presupusele nereguli, adăugând că simpla listare a unor încălcări nu este suficientă pentru a invalida rezultatul scrutinului.
Observatori ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au considerat alegerile democratice, bine organizate şi în acord cu legislaţia internaţională.
Alegeri post-război
Paşinian a convocat alegerile la presiunea opoziţiei. Unele partide l-au acuzat pe premier de înfrângere, care a însemnat pierderi de teritoriu şi de multe vieţi omeneşti, în confruntarea de anul trecut cu Azerbaidjanul pentru controlul asupra Nagorno-Karabah.
Peste 6.500 de persoane au murit în conflict, iar Armenia a pierdut o mare parte a teritoriului regiunii Nagorno-Karabah.
Acordul de încetare a ostilităţilor în conflictul din Nagorno-Karabah a intrat în vigoare la 9 noiembrie, după un război de 44 de zile. Federația Rusă a jucat un rol important în încheierea acordului. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 22, 2021 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, Știri
Armenia rămâne în epoca Pashinyan
Premierul armean Nikol Pashinyan a câştigat cu o largă majoritate alegerile legislative anticipate. Robert Kocharyan, principalul său rival, a denunțat ”fraude” masive, amenințând cu lansarea unor proteste.
Partidul Contractul Civil al lui Pashinyan a obţinut 53,9% din voturi după numărarea a 100% din buletinele de vot. Partidul va forma singur Guvernul, Pashinyan urmând să obțină un nou mandat de premier.
Blocul ”Armenia” al lui Robert Kocharyan a primit 21% din buletinele de vot, relatează mass- media locală.
Posibile proteste
Cu toate acestea, mulţi analiști consideră că ar putea izbucni proteste şi chiar tulburări, după o campanie electorală vehementă care a polarizat societatea armeană la câteva luni după o grea înfrângere militară în faţa Azerbaidjanului.
”Ştim deja că am obţinut o victorie convingătoare în alegeri şi că vom avea o majoritate convingătoare în parlament”, a declarat Pashinyan. La sosirea la sediul său de campanie, premierul a fost întâmpinat de susţinătorii săi cu „Bravo!” şi „Victorie!”, în aplauze furtunoase.
Acuzații dure
Fără a aştepta rezultatele complete, alianţa electorală a lui Kocharyan a denunţat „falsificări planificate” şi a cerut „o anchetă atentă asupra fraudelor presupuse şi semnalate”. Până când aceste întrebări nu vor primi un răspuns complet, blocul nu va recunoaşte rezultatele alegerilor”, a declarat formaţiunea sa într-un comunicat.
În pofida acuzaţiilor opoziţiei, Comisia Electorală Centrală a dat asigurări că „în ansamblu, alegerile s-au desfăşurat în conformitate cu legea”.
Aproximativ 2,6 milioane de alegători armeni au fost chemaţi la urne pentru a alege cel puţin 101 deputaţi pentru cinci ani. Prezenţa la vot a ajuns la 49,4%, faţă de 48,6% în 2018.
Înfrângere militară
Fostul jurnalist Pashinyan, în vârstă de 46 de ani, care a fost adus la putere în 2018 printr-o revoluţie paşnică împotriva vechilor elite corupte, şi-a văzut popularitatea record afectată de eşecul Erevanului în războiul împotriva vecinului şi duşmanului său de moarte Azerbaidjan în toamna anului 2020.
După şase săptămâni de lupte care s-au soldat cu peste 6.500 de morţi, Armenia a fost nevoită să cedeze un teritoriu important pentru care se luptase încă de la un prim război cu Baku în anii 1990.
Cele două ţări se luptă pentru Nagorno-Karabah, o regiune a Azerbaidjanului cu o populaţie majoritar armeană.
Percepută ca o umilinţă naţională, această înfrângere a declanşat o criză în Armenia, obligându-l pe Nikol Pashinyan să convoace alegeri parlamentare în speranţa de a-şi consolida legitimitatea.
Mulţi dintre foştii săi susţinători îl acuză că este un „trădător” pentru că a fost de acord cu o încetare a focului şi se îndreaptă acum către adversarii săi. (K.P.)
