de Razvan Iorga | sept. 27, 2012 | Caucaz, Știri, UE, Uncategorized @ro
Un scandal de coruptie a fost declansat miercuri in Azerbaidjan de difuzarea unei inregistrari video in care apare o deputata din cadrul partidului aflat la putere care pare sa propuna un loc in Parlament in schimbul unei sume de 1,3 milioane de dolari. Acuzatiile de coruptie in cadrul puterii sunt frecvente in aceasta fosta republica sovietica, bogata in resurse de petrol. Imaginile au fost filmate cu o camera ascunsa si postate pe Internet, o surprind pe deputata Gular Ahmedova in timp ce ii cere suma de un milion de manati azeri (un milion de euro) lui Elsad Abdulaiev, un fost rector al unei universitati azere, parand sa ii promita in schimbul banilor un mandat in Parlament. inregistrarea video ii surprinde pe Ahmedova si pe Abdulaiev discutand pretul si circumstantele intrarii acestuia in Parlament. Ahmedova a declarat ca inregistrarea video este un montaj menit sa o discrediteze. Inregistrarea „video a fost transformata. Tehnologiile moderne permit sa se creeze asemenea imagini”, a scris ea pe contul sau de Facebook. Puterea azera a apreciat ca aceasta inregistrare video ilustreaza necesitatea unor masuri anticoruptie.”Ea arata totodata ca persoanele (…) care incearca sa obtina posturi utilizand metode de coruptie nu au reusit sa isi atinga scopul”, a declarat Ali Gasanov, un oficial din cadrul administratiei prezidentiale. Parchetul a anuntat ca ancheteaza acest caz.
de Anatol Terzi | sept. 27, 2012 | Alte regiuni, Balcani, Info Caspica, Știri, UE, Uncategorized @ro
Acordul interguvernamental pentru construirea gazoductului trans-adriatic, care va lega Grecia, Italia şi Albania, va fi semnat vineri, a declarat o sursă guvernamentală italiană.
„Semnarea acordului este iminentă, va fi făcută la New York”, a anunţat sursa, adăugând că reprezentanţii celor trei state vor participa la reuniunea ONU. TAP este unul din gazoductele care concurează pentru transportul gazelor din zăcământul Shah Deniz II din Azerbaidjan către Europa, menit să reducă dependenţa de actualele livrări din Rusia.
Acţionarii TAP sunt EGL din Elveţia (cu 42,5%), Statoil din Norvegia (42,5%) şi E.ON Ruhrgas din Germania (15%). Şi grupul energetic Enel şi-a exprimat interesul de a investi în proiect. Azerbaidjanul furnizează gaze naturale spre Turcia, Georgia, Rusia şi Iran, iar o parte din gazul natural venit din Azerbaidjan este revândut în Grecia. Până în 2025 producţia totală de gaze naturale a Azerbaidjanului va ajunge la 50 miliarde metri cubi, ceea ce va face din Azerbaidjan unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa europeană a gazelor naturale.
de Razvan Iorga | sept. 5, 2012 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liderul NATO, Anders Fogh Rasmussen, impreuna cu presedintele Armeniei, Serj Sarkisian
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, va incepe miercuri o vizita oficiala de doua zile la Erevan, in incercarea de a aplana puternicele tensiuni pe care Armenia le are cu statul vecin Azerbaidjan, acutizate dupa ce Baku a gratiat si promovat un ofiter azer condamnat pe viata in Ungaria pentru uciderea unui militar armean. in cadrul acestei vizite, Rasmussen va fi primit de catre seful statului Serj Sarkisian si va avea convorbiri cu ministrul de externe, Eduard Nalbandian, si cu cel al apararii, Seiran Ohanian, a precizat Ministerul armean de Externe, citat de RIA Novosti. Vizita secretarului general al Aliantei Nord-Atlantice intervine in contextul scandalului legat de locotenentul azer Ramil Safarov, condamnat la inchisoare pe viata pentru uciderea cu brutalitate a unui ofiter armean in 2004 la Budapesta. Safarov a fost extradat la sfarsitul lunii august de catre Ungaria in Azerbaidjan, unde acesta a fost imediat avansat la gradul de maior si gratiat de presedintele azer Ilham Aliev. Aceasta a provocat o reactie puternica din partea Erevanului, presedintele Sarkisian anuntand ulterior la reuniunea anuala cu ambasadorii ruperea relatiilor diplomatice cu Ungaria si suspendarea oricaror relatii oficiale cu statul ungar.
Amenintari de razboi
Armenia a avertizat luni ca este pregatita de „razboi”, iar ministrul apararii Eduard Nalbandian si seful Statului Major al armatei armene Iuri Haceaturov au dispus cresterea gradului de alerta la nivelul fortelor armatei nationale. Armenii intentioneaza sa-l intampine pe Rasmussen cu actiuni de protest la sosirea sa, miercuri, la Erevan. Potrivit expertilor, secretarul general al NATO va trebui sa raspunda pentru actiunile Ungariei, stat membru al Aliantei, iar pozitia lui Rasmussen se asteapta sa reflecte si pozitia Uniunii Europene. Cooperarea intre Armenia si Alianta Nord-Atlantica se desfasoara in prezent in conformitate cu Planul Individual de Parteneriat (Individual Partnership Action Plan – IPAP) semnat in decembrie 2005. Armenia si Azerbaidjanul isi disputa de mai mult timp controlul asupra enclavei Nagorno-Karabah, care si-a declarat independenta, nerecunoscuta de comunitatea internationala, dupa un razboi soldat cu circa 30.000 de morti si sute de mii de refugiati intre 1988 si 1994. O incetare a focului a fost semnata in 1994, dar Baku si Erevan nu au reusit inca sa se puna de acord asupra statutului regiunii.
de Anatol Terzi | sept. 4, 2012 | Caucaz, Info Caspica, Știri, UE, Uncategorized @ro
Uniunea Europeană şi-a exprimat îngrijorarea luni după graţierea acordată de preşedintele azer unui ofiţer condamnat pentru uciderea unui militar armean şi a făcut apel la cele două părţi să dea dovadă de reţinere.
Într-un comunicat, şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton şi comisarul însărcinat cu politica europeană de vecinătate Stefan Fule şi-au exprimat „îngrijorarea” în urma acestei informaţii, adăugând că responsabilii UE se află „în contact cu autorităţile competente şi urmăresc situaţia îndeaproape”. „În interesul stabilităţii regionale şi al eforturilor de reconciliere”, dna Ashton şi domnul Fule „îşi reînnoiesc apelul la reţinere pe lângă Azerbaidjan şi Armenia, atât pe teren, cât şi în declaraţiile publice, în vederea evitării unei escaladări”.
Erevanul a avertizat luni că este pregătită de război, pe fondul puternicelor tensiuni cu statul vecin Azerbaidjan, acutizate după ce Baku l-a graţiat şi promovat pe ofiţerul azer condamnat pe viaţă în Ungaria pentru decapitarea unui militar armean. “Nu dorim războiul, însă dacă suntem constrânşi, ne vom bate şi vom câştiga”, a declarat preşedintele Serj Sarkisian, într-un comunicat difuzat luni.
Mass-media din Armenia au făcut cunoscut joi, citând presa ungară, că Azerbaidjanul intenţionează să cumpere obligaţii guvernamentale ale Budapestei în valoare de două-trei miliarde de euro. Potrivit experţilor de la Erevan, autorităţile de la Baku s-au folosit de această tranzacţie pentru a reclama repatrierea lui Safarov, a menţionat News-Armenia. „Trebuie să reacţionăm după acest gest, pentru că este vorba despre o crimă pe criterii etnice al cărei autor a fost disculpat de o ţară membră a Uniunii Europene. Este un semnal foarte prost”, a mai afirmat şeful statului armean, Serj Sarkisian.
Sute de armeni au manifestat, sâmbătă, în faţa consulatului ungar din Erevan, incendiind un drapel al Ungariei pentru a protesta faţă de decizia Budapestei. Protestatarii au aruncat cu ouă şi roşii spre clădirea consulatului, acuzând Ungaria că a încheiat cu Azerbaidjanul un acord prin care profită de resursele energetice. „Ungurii şi-au vândut onoarea şi conştiinţele Azerbaidjanului precum o prostituată”, a strigat un manifestant, Armen Makarcian.
Ramil Safarov, avansat în grad
Preşedintele azer Ilham Aliev l-a graţiat pe Ramil Safarov la revenirea acestuia în ţară vineri, după extrădarea din Ungaria, unde îşi ispăşea pedeapsa pentru crima comisă în 2004, în timpul unui stagiu organizat de NATO la Budapesta pentru militari din fosta URSS. Primit ca un erou, Safarov a fost promovat la rangul de maior, a primit o locuinţă şi plata soldei pe cei 8 ani petrecuţi în închisoare. Şeful statului armean a denunţat Azerbaidjanul drept „un stat în care se ordonă ilegal punerea în libertate şi unde este glorificat public orice ticălos care a omorât oameni numai pentru faptul că sunt armeni”.
Erevanul a anunţat vineri că rupe relaţiile diplomatice cu Budapesta, deşi aceasta a declarat că a respectat toate prevederile internaţionale în materie şi că primise asigurări din partea Azerbaidjanului că ofiţerul îşi va ispăşi restul pedepsei în ţara sa.
La 20 februarie 2004, locotenentul Gurghen Margarian din cadrul armatei armene, trimis la Budapesta pentru a urma cursuri de limbă engleză în cadrul programului NATO „Parteneriatul pentru pace”, a fost ucis cu lovituri de topor de către ofiţerul azer Ramil Safarov, participant la aceleaşi cursuri. La 13 aprilie 2006, un tribunal din Budapesta l-a condamnat pe cel din urmă la închisoare pe viaţă. Vineri, ofiţerul în cauză a ajuns în Azerbaidjan, unde a fost graţiat imediat de preşedintele Ilham Aliev.
Mass-media din Armenia au făcut cunoscut joi, citând presa ungară, că Azerbaidjanul intenţionează să cumpere obligaţii guvernamentale ale Budapestei în valoare de două-trei miliarde de euro. Potrivit experţilor de la Erevan, autorităţile de la Baku s-au folosit de această tranzacţie pentru a reclama repatrierea lui Safarov, a menţionat News-Armenia. „Trebuie să reacţionăm după acest gest, pentru că este vorba despre o crimă pe criterii etnice al cărei autor a fost disculpat de o ţară membră a Uniunii Europene. Este un semnal foarte prost”, a mai afirmat şeful statului armean.
Nagorno-Karabah stă să explodeze
Erevan şi Baku îşi dispută de mulţi ani controlul asupra enclavei armene Nagorno-Karabah, alipită la Azerbaidjan în epoca sovietică. Regiunea şi-a proclamat independenţa, nerecunoscută de comunitatea internaţională, la capătul unui război care a provocat 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi, între 1988 şi 1994. În pofida armistiţiului semnat în 1994, Armenia şi Azerbaidjan nu au reuşit să se pună de acord asupra statutului regiunii.
La începutul lunii iunie, Azerbaidjanul a acuzat Armenia că i-a ucis cinci soldaţi într-un incident la frontieră, a doua zi după ce Erevanul anunţase că trei dintre soldaţii săi au fost omorâţi de azeri. O încetare a focului a fost semnată în 1994, dar Baku şi Erevan nu au reuşit să se pună de acord asupra statutului regiunii, care rămâne o sursă de tensiune în Caucazul de Sud, zonă strategică situată între Iran, Rusia şi Turcia.
de Anatol Terzi | sept. 3, 2012 | Alte regiuni, Caucaz, Știri, Uncategorized @ro
Armenia îşi întrerupe relaţiile diplomatice cu Ungaria, a anunţat preşedintele armean, Serj Sargsian, în cursul unei întâlniri convocate de urgenţă cu diplomaţii acreditaţi la Erevan.
„Declar oficial că întrerupem relaţii diplomatice şi toate legăturile oficiale cu Ungaria”, a afirmat şeful statului armean, citat de presa din Armenia. Relaţiile dintre cele două ţări s-au deteriorat ca urmare a deciziei autorităţilor de la Budapesta de a repatria la Baku un ofiţer azer condamnat la închisoare pe viaţă de justiţia ungară pentru uciderea unui cetăţean armean.
Ungaria respectă Armenia, cultura şi tradiţia acestei ţări şi regretă decizia autorităţilor de la Erevan de a întrerupe relaţiile diplomatice cu Budapesta, au declarat sâmbătă într-un comunicat comun Ministerul ungar al Afacerilor Externe şi Ministerul Justiţiei. Comunicatul celor două ministere de la Budapesta subliniază că Ungaria a acţionat în cazul Safarov în concordanţă cu legile internaţionale, evocând Convenţia de la Strasbourg din 1983 privind transferul persoanelor condamnate, semnată de Budapesta şi Baku. “Ungaria respectă legislaţia internaţională în relaţiile sale cu toate statele şi se aşteaptă la acelaşi tratament din partea partenerilor internaţionali”, se mai arată în comunicat.
La 20 februarie 2004, locotenentul Gurghen Margarian din cadrul armatei armene, trimis la Budapesta pentru a urma cursuri de limbă engleză în cadrul programului NATO „Parteneriatul pentru pace”, a fost ucis cu lovituri de topor de către ofiţerul azer Ramil Safarov, participant la aceleaşi cursuri. La 13 aprilie 2006, un tribunal din Budapesta l-a condamnat pe cel din urmă la închisoare pe viaţă. Vineri, ofiţerul în cauză a ajuns în Azerbaidjan, unde a fost graţiat imediat de preşedintele Ilham Aliev.
Ungurii, acuzaţi că s-au vândut ca prostituatele
Mass-media din Armenia au făcut cunoscut joi, citând presa ungară, că Azerbaidjanul intenţionează să cumpere obligaţii guvernamentale ale Budapestei în valoare de două-trei miliarde de euro. Potrivit experţilor de la Erevan, autorităţile de la Baku s-au folosit de această tranzacţie pentru a reclama repatrierea lui Safarov, a menţionat News-Armenia. „Trebuie să reacţionăm după acest gest, pentru că este vorba despre o crimă pe criterii etnice al cărei autor a fost disculpat de o ţară membră a Uniunii Europene. Este un semnal foarte prost”, a mai afirmat şeful statului armean.
Sute de armeni au manifestat, sâmbătă, în faţa consulatului ungar din Erevan, incendiind un drapel al Ungariei pentru a protesta faţă de decizia Budapestei. Protestatarii au aruncat cu ouă şi roşii spre clădirea consulatului, acuzând Ungaria că a încheiat cu Azerbaidjanul un acord prin care profită de resursele energetice. „Ungurii şi-au vândut onoarea şi conştiinţele Azerbaidjanului precum o prostituată”, a strigat un manifestant, Armen Makarcian.
Un scandal de coruptie a fost declansat miercuri in Azerbaidjan de difuzarea unei inregistrari video in care apare o deputata din cadrul partidului aflat la putere care pare sa propuna un loc in Parlament in schimbul unei sume de 1,3 milioane de dolari. Acuzatiile de coruptie in cadrul puterii sunt frecvente in aceasta fosta republica sovietica, bogata in resurse de petrol. Imaginile au fost filmate cu o camera ascunsa si postate pe Internet, o surprind pe deputata Gular Ahmedova in timp ce ii cere suma de un milion de manati azeri (un milion de euro) lui Elsad Abdulaiev, un fost rector al unei universitati azere, parand sa ii promita in schimbul banilor un mandat in Parlament. inregistrarea video ii surprinde pe Ahmedova si pe Abdulaiev discutand pretul si circumstantele intrarii acestuia in Parlament. Ahmedova a declarat ca inregistrarea video este un montaj menit sa o discrediteze. Inregistrarea „video a fost transformata. Tehnologiile moderne permit sa se creeze asemenea imagini”, a scris ea pe contul sau de Facebook. Puterea azera a apreciat ca aceasta inregistrare video ilustreaza necesitatea unor masuri anticoruptie.”Ea arata totodata ca persoanele (…) care incearca sa obtina posturi utilizand metode de coruptie nu au reusit sa isi atinga scopul”, a declarat Ali Gasanov, un oficial din cadrul administratiei prezidentiale. Parchetul a anuntat ca ancheteaza acest caz.