de Isac Mihai | ian. 23, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, Info Militar, Intelligence, Știri, Uncategorized @ro
Rusia impulsioneaza colaborarea militara cu Armenia
Rusia sporeşte pregătirea de luptă a grupărilor sale armate din Caucazul de Sud, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. În afară de bazele militare din Osetia de Sud şi Abhazia, o importanţă sporită i să acordă grupării armate din Republica Armenia, autoritatile ruse pregatind, în regim de urgenţă, un acord de colaborare tehnico-militară cu Armenia. Acest acord prevede colaborarea în domeniul creării unui sistem anti-rachetă comun. Aceasta presupune instalarea în Armenia a radarelor, complexelor de rachete anti-aeriene şi altor elemente ale sistemului de apărare anti-rachetă.
Soldati profesionisti
Concomitent, Ministerul rus al Apărării a anunţat că a încheiat planul de completarea a trupelor dizlocate in baza militara Nr.102 cu militari profesionişti, pe baza de contract. Această bază este situată în oraşul Gyumri, Armenia, iar numărul militarilor ruşi angajaţi pe bază de contract s-a dublat în ultima jumătate de an. Numărul total al militarilor de la această bază a ajuns, astfel, la 5000 de persoane. Practic toate unităţile de la gruparea militară rusă din Armenia sunt formate, in acest moment, din militari profesionişti.
Oficial, aceast lucru, s-a făcut pentru a micşora costurile de transport aerian, de două ori pe an, a militarilor în termen. Neoficial, conform experţilor, trecerea în regim de urgenţă a componenţei bazei Nr.102 la statut profesionist este legată de potenţialele schimbări geopolitice din regiune. Este vorba, în primul rând, de posibila începere a unui conflict armat între Armenia şi Azerbaidjan, dar şi de potenţialele acţiuni militare împotriva Republicii Islamice Iran.
Conflict permanent
În rândul elitei militare ruse, este tot mai prezentă ideea unui război între Armenia şi Azerbaidjan, relateaza mass-media regionala. Astfel general-locotenentul, Iurie Netcacev susţine necesitatea prezenţei militare ruse în Armenia. Conform acestuia, preşedintele azer Ilham Aliev a declarat ca atâta timp cât va continua conflictul în regiunea Nagorno-Karabah, Baku este gata să acţioneze asupra Erevanului atât prin mijloace economice şi diplomatice, cât şi prin mijloace militare. Mass-media rusa a mai punczaz faptul ca bugetul militar al Azerbaidjanului a crescut până la 5% din PIB (3,7 miliarde dolari) şi este cu mult mai mare decât cel al Armeniei o dovadă indirectă că, Azerbaidjanul se pregăteşte de război.
Acord strategic
Acordul tehnico-militar dintre Rusia şi Armenia mai prevede crearea unei întreprinderi comune de armament, precum si înfiinţarea unor centre mixte de pregătire a grănicerilor. Industria de armament a Armeniei, cu ajutorul Rusiei, trebuie să înceapă producţia proprie de anumite tipuri de muniţii, tehnică blindată şi să creeze o bază de reparaţii pentru forţele terestre, aeriene şi cele din apărarea anti-aeriană, mai subliniaza sursele citate. In acest sens, un protocol a fost semnat de către secretarii Consiliilor de Apărare ale celor două ţări, Artur Bagdasarean şi Nicolai Patruşev încă la 9 februarie 2012, la Erevan. Conform surselor, parafarea noului acord ruso-armean va avea loc la începutul lunii viitoare.
de Camelia Rada | ian. 22, 2013 | Caucaz, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Compania petroliera azera de stat SOCAR a ajuns la o retea de 14 benzinarii in Romania si va continua sa deschida noi unitati, in orasele Bacau, Focsani si Roman. „Urmatoarele statii de alimentare prevazute in harta extinderii sunt orasele Bacau, Focsani si Roman. (…) Anul 2013 va fi un nou an al investitiilor SOCAR Romania in urma caruia compania va deveni un reper important pe piata carburantilor din intreaga tara”, a declarat intr-un comunicat directorul general al SOCAR Romania, Hamza Karimov. SOCAR a cumparat in 2011 firma de distributie a carburantilor Rom-transpetrol, de la doi oameni de afaceri din Botosani, Iulian si Dorina Berescu. Compania azera a anuntat anul trecut ca vrea sa ajunga la o retea de 300 de benzinarii in Romania in cativa ani. in cele 14 banzinarii ale SOCAR lucreaza 220 de angajati. Compania azera de stat are retele de benzinarii in Elvetia, Romania, Ukraina si Georgia si produce anual 60 de milioane de tone de petrol si 30 de miliarde metri cubi de gaze naturale.
de Natalia Ciobanu | ian. 8, 2013 | Caucaz, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ministrul armean al Culturii, Hasmik Pogosian
Ministerul Culturii al Armeniei va lua curand o decizie referitoare la participarea acestei tari la urmatoarea sesiune a Comisiei interguvernamentale a UNESCO privind Conventia Protejarii si Intangilititatii Mostenirii Culturale. Aceasta sesiune va avea loc in luna decembrie a acestui an in Azerbaidjan, tara cu care Erevanul se afla intr-un conflict mocnit din prisma conflictului inghetat ce priveste provincia Nagorno-Karabah. Ministrul armean al Culturii, Hasmik Pogosian a declarat pentru agentia de presa de stat Armenpress ca aceste discutii care vor urma sa aiba loc in plan intern referitoare la viitoarea participare a Armeniei la aceste discutii vor ajuta la determinarea nevoii de a trimite o delegatie armeana la acestea sesiune a UNESCO. „Ne aflam in fata luarii unei decizii privind participarea la urmatoarea sesiune (a UNESCO -n.r.) si am trimis deja scrisoari catre mai multe organizatii din tara privind problemele legate de intangibilitatea mostenirii culturale. Printre acestea se numara Universitatea de Stat din Erevan, Conservatorul, Institutul de Arheologie etc. Suntem deschisi la orice sugestii”, a declarat Pogosian. Acesta a mai adaugat ca un accent deosebit se va pune pe participarea la aceste descutii de la Baku pe prezenta unor reprezentanti ai diplomatiei armene si a Ministerului Economiei din aceasta tara.
de Anatol Terzi | oct. 11, 2012 | Info Caspica, România, Știri, Uncategorized @ro
Azerbaidjanul este interesat să facă investiţii în România în domeniul transportului de energie şi petrochimic.
La întrebarea Radio România Actualităţi, dacă Azerbaidjanul este interesat de Oltchim, ministrul adjunct de externe al Azerbaidjanului, Araz Azimov a declarat că, în discuţiile cu oficialii români a apărut şi numele combinatului. Ministrul azer a precizat că detaliile urmează să fie în continuare discutate, dat fiind că deocamdată în România urmează alegeri parlamentare.
Secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut miercuri, la sediul MAE, o rundă de consultări bilaterale cu adjunctul ministrului azer de externe, Araz Azimov, în contextul Parteneriatului Strategic bilateral româno-azer şi al aniversării în acest an, a 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Azerbaidjan. În cadrul discuţiilor au fost abordate aspecte de interes comun privind consolidarea dialogului politic şi a cooperării bilaterale într-un registru cuprinzător, consolidarea cadrului juridic bilateral în măsură să susţină extinderea şi aprofundarea ansamblului relaţiilor, securitatea energetică, evoluţiile în plan regional, cu accent pe necesitatea reglementării conflictelor prelungite, cooperarea europeană şi euro-atlantică. Discuţiile au evidenţiat nivelul foarte bun al dialogului politic româno-azer, care a imprimat actualul caracter de Parteneriat Strategic relaţiei bilaterale. Cei doi oficiali au evaluat stadiul implementării Planului Comun de Acţiuni privind Parteneriatul Strategic, semnat în aprilie 2011, cu accent pe domeniile economic şi energetic.
Coridor de transport de mărfuri Marea Neagră – Marea Caspică
În ce priveşte cooperarea în domeniul economic, cei doi demnitari au exprimat necesitatea impulsionării schimburilor de mărfuri şi creşterii volumului schimburilor comerciale bilaterale, în măsură să valorifice tendinţa ascendentă înregistrată în perioada 2005-2010. În context, au subliniat importanţa organizării, la Bucureşti, a celei de cincea sesiuni a Comisiei Interguvernamentale de colaborare comercial-economică şi tehnico-ştiinţifică. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a apreciat că acest obiectiv ar putea fi facilitat şi de realizarea unui coridor de transport de mărfuri Marea Neagră – Marea Caspică, care să valorifice tranzitul maritim direct pe Marea Neagră.
În planul cooperării energetice, secretarul de stat Bogdan Aurescu a reafirmat determinarea României pentru implementarea proiectului gazoductului Nabucco Vest ca proiect prioritar al UE, în măsură să contribuie la asigurarea securităţii energetice europene. Cei doi oficiali au avut un schimb de păreri privind stadiul implementării proiectului gazoductului Azerbaidjan-Georgia-România-Ungaria (AGRI), proiect ce valorifică traseul cel mai scurt dintre regiunea Mării Caspice şi cea a Mării Negre. Interlocutorii au convenit asupra accelerării implementării proiectului AGRI, atât prin finalizarea rapidă a studiului de fezabilitate al proiectului, cât şi prin promovarea acestuia la nivelul UE.
“Ne leagă proiecte de noi conducte de transport pentru gaze pe piaţa europeană. Azerbaidjan este un stat prieten şi partener strategic al României, care poate consolida competiţia pe piaţa energetică europeană. Proiectul AGRI, în care statele noastre sunt iniţiatori, va reprezenta un rezultat concret al cooperării româno-azere. Trebuie să transformăm implementarea AGRI într-un proiect fanion al cooperării noastre”, a arătat Bogdan Aurescu. Totodată, a salutat prezenţa şi activitatea State Oil Company of Azerbaijan Republic (SOCAR) pe piaţa românească de profil, ca pas important pe linia dezvoltării proiectelor energetice comune.
Cooperarea euro-atlantică
Reglementarea conflictelor prelungite a fost evocată ca o direcţie prioritară de acţiune pentru consolidarea securităţii în regiune. „Dialogul privind securitatea în Europa rămâne un proiect incert, privat de credibilitate atâta vreme cât nu vor fi reglementate conflictele prelungite în baza unei abordări care să demonstreze voinţă politică, precum şi respectarea principiilor şi normelor dreptului internaţional”, a precizat secretarul de stat Bogdan Aurescu.
Totodată, cei doi demnitari au evocat oportunităţile considerabile de cooperare regională, multilaterală, oferite de Parteneriatul Estic şi Sinergia Mării Negre, care pot fi valorificate atât în planul cooperării pe linie guvernamentală, cât şi în registrul cooperării pe linie de organizaţii neguvernamentale, precum Fundaţia Internaţională pentru Marea Neagră şi Marea Caspică.
În ce priveşte cooperarea euro-atlantică, cei doi interlocutori au evidenţiat caracterul strategic al relaţiei de parteneriat pe care NATO o dezvoltă cu Azerbaidjan, evocând contribuţia pe mai multe paliere, pe care Azerbaidjan o aduce operaţiunii ISAF. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a evocat rolul Ambasadei României la Baku în calitate de Punct de Contact NATO, deţinut timp de două mandate consecutive, în perioada 2009-2012, drept un indicator al nivelului foarte bun al relaţiilor dintre România şi Azerbaidjan. A dat asigurări cu privire la faptul că România va susţine în continuare dezvoltarea relaţiilor de parteneriat NATO-Azerbaidjan.
Parteneriat strategic
În marja rundei de consultări, cei doi demnitari au susţinut un briefing privind aniversarea, anul acesta, a 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Republica Azerbaidjan. Bogdan Aurescu a arătat: „În aceste prime două decenii am reuşit să construim relaţii excelente, care sunt azi definite prin Parteneriatul Strategic inaugurat în 2009. Ne-am străduit să consolidăm legăturile politice şi economice. În acest timp au avut loc 15 vizite la cel mai înalt nivel. Anii 2009-2011 au marcat recunoaşterea faptului că este momentul ca relaţiile dintre ţările noastre să treacă la o etapă calitativ superioară. Au marcat vârful relaţiilor dintre ţările noastre, certificat prin semnarea, în 2009, a Declaraţiei privind stabilirea unui Parteneriat Strategic şi, în 2011, a Planului de Acţiuni pentru transpunerea în practică a acestui Parteneriat”.
România are o relaţie politico-diplomatică excelentă cu Republica Azerbaidjan, la nivel de parteneriat strategic, caracterizată printr-un dialog politic de substanţă şi de cooperarea bilaterală în domeniul energetic. România a fost al doilea stat, după Turcia, ce a recunoscut independenţa Republicii Azerbaidjan, la 11 decembrie 1991. Relaţiile diplomatice dintre cele două state au fost stabilite la 19 iunie 1992, iar ambasada României la Baku a fost deschisă la 3 noiembrie 1998.
În ultimii ani, au avut loc mai multe contacte bilaterale la nivel înalt (vizite la nivel de preşedinte, miniştri de externe, la nivel parlamentar). Cele mai recente contacte politice la nivel înalt au fost vizita oficială în România a preşedintelui Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev (28-29 septembrie 2009), şi vizita oficială în Republica Azerbaidjan a ministrului Afacerilor Externe al României, Teodor Baconschi (17-18 martie 2010). Cu ocazia vizitei oficiale în România a preşedintelui Republicii Azerbaidjan din septembrie 2009 a fost semnată declaraţia de stabilire a parteneriatului strategic dintre România şi Republica Azerbaidjan.
România a preluat, începând cu 1 ianuarie 2009, mandatul de ambasadă punct de contact NATO la Baku, pentru perioada 2009-2010. Mai multe informaţii şi o prezentare a activităţilor organizate de Ambasada României la Baku în calitate de Ambasadă Punct de Contact NATO în Azerbaidjan în primul semestru al anului 2010.
Un proiect important aflat, în prezent, pe agenda bilaterală este Interconectorul Azerbaidjan-Georgia-România – AGRI, iniţiativă românească care prevede crearea unei rute alternative pentru transportul gazelor naturale azere către piaţa europeană, prin tranzitarea Georgiei şi apoi sub formă lichefiată peste Marea Neagră până la Constanţa. Miniştrii economiei din cele trei state au semnat la Bucureşti (13 aprilie 2010) un Memorandum de Înţelegere privind cooperarea în domeniul gazului natural lichefiat şi transportul acestuia.
de Anatol Terzi | oct. 9, 2012 | Alte regiuni, Info Caspica, Știri, Uncategorized @ro
Partenerii care exploatează uriaşul zăcământ de gaze naturale Shah Deniz II din Azerbaidjan poartă discuţii referitoare la preluarea unei participaţii în consorţiul care dezvoltă gazoductul Nabucco, a declarat luni ministrul economiei din Austria.
Consorţiul Shah Deniz II a semnat deja un acord de finanţare cu Trans-Adriatic pipeline, rivalul sudic al Nabucco, iar obţinerea unei participaţii la Nabucco este văzută ca fiind o condiţie vitală pentru desemnarea acestui proiect ca ruta pentru livrarea gazelor naturale din Azerbaidjan în Europa. Reinhard Mitschek, directorul executiv al Nabucco Gas Pipeline International GmbH a declarat, după reuniunea Comitetului Politic Nabucco, că s-au derulat negocieri detaliate cu privire la intrarea Shah Deniz II în proiect. „Am avut negocieri foarte detaliate şi constructive cu Shah Deniz II. Acţionarii Nabucco au oferit părţi din acţiuni partenerilor Shah Deniz să intre în Nabucco. Suntem foarte aproape de un acord cu consorţiul. Săptămâna viitoare vom avea negocieri cu Shah Deniz în Londra, iar peste încă o săptămână în Viena. Nu vreau să intervin în aceste negocieri anunţând detalii comerciale”, a spus Mitschek într-o teleconferinţă.
Acesta este de părere că la sfâşitul acestei luni vor putea fi oferite mai multe detalii cu privire la negocierile cu Shah Deniz. Ministrul economiei din Austria, Reinhold Mitterlehner, a declarat, luni, că partenerii care exploatează uriaşul zăcământ de gaze naturale Shah Deniz II din Azerbaidjan poartă discuţii referitoare la preluarea unei participaţii în consorţiul care dezvoltă gazoductul Nabucco. „Este vorba de discuţii foarte concrete”, a declarat luni Reinhold Mitterlehner, cu ocazia unei reuniuni a miniştrilor energiei din ţările prin care ar urma să treacă conducta Nabucco. Directorul OMV, Gerhard Roiss, a subliniat că Nabucco este „important atât pentru Austria cât şi pentru Europa”, deoarece Europa are nevoie de mai multe gaze naturale şi în acelaşi timp trebuie să-şi reducă dependenţa de gazul rusesc. Roiss a adăugat că nu există discuţii referitoare la retragerea Mol din proiectul Nabucco. „Nu avem semnale că MOL ar vrea să renunţe la statutul de acţionar”, a spus Roiss. Indiferent care din cele două conducte va fi aleasă, consorţiul care exploatează zăcământul Shah Deniz II ar urma să livreze anual 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale Europei.
Proiectul Nabucco este un consorţiu din care fac parte companiile Transgaz Mediaş, OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Botas (Turcia) şi RWE (Germania). Proiectul are drept scop diversificarea surselor de aprovizionare cu energie ale Uniunii Europene, care, în momentul de faţă, este dependentă de Rusia.
