„Raportul Nemtov” privind razboiul Rusiei din Ucraina, facut public la Moscova
Opozitia de la Moscova a publicat „raportul Nemtov”, marti, document ce contine probe adunate privind implicarea activa a Rusiei de partea separatistilor in razboiul din estul Ucrainei, date ce au fost adunate de opozantul Boris Nemtov, inainte de a fi asasinat recent in plina strada. Raportul este intitulat „Putin. Razboiul” si este realizat de activisti si jurnalisti condusi ce au condus, alaturi de Nemtov, anchete paralele privind acest aspect pe care Moscova a incercat sa-l ascunda. „Cand a fost ucis, dupa ce mi-am revenit din socul initial, mi-am dat seama ca este datoria mea fata de prietenul asasinat sa-i duc munca pana la capat si sa public raportul pe care-l incepuse”, a declarat pentru Europa Libera, Ilia Iasin, prieten a lui Nemtov, cel care preluat sarcina publicarii raportului in cauza. Iasin a strans documente despre presupusa prezenta a armamentului rusesc greu in Ucraina si a interviavat reprezentantii rudelor unor soldati ucisi in estul Ucrainei.
Dupa asasinatul din 27 februarie anchetatorii au perchezitionat apartamentul lui Nemtov, confiscând computere, hard drives, liste de contacte si insemnari – spun prietenii raposatului. „Am petrecut prima saptamâna reconstituind toate documentele luate de anchetatori”, a spus Iasin. „Câteva documente fusesera depozitate de asistentii si angajatii lui”. Printre documente se numara simple frânturi de informatii, cum este o nota scrisa de mâna de Nemtov si „pasata” asistentei sale Olga sorina in ajunul asasinatului. insemnarea, aratata mai intâi in martie agentiei Reuters, spune: „Membrii fortelor speciale m-au contactat. 17 ucisi, nu li se dau banii, dar deocamdata le e frica sa vorbeasca”. Kremlinul a respins mereu acuzatiile Kievului si guvernelor occidentale ca Rusia ar furniza arme si luptatori separatistilor din regiunile estice ale Ucrainei. Raportul contine 64 de pagini si a fost tradus, in punctele esentiale de jurnalistii de la eTransmedia.ro:
1. Cel putin 150 de soldati rusi au fost ucisi in luna august a anului trecut, potrivit estimarilor surselor consultate de Nemtov. Atunci, armata ucraineana a lansat o ofensiva, insa a fost oprita de trupele rusesti, la Ilovaisk. Rudele soldatilor morti au primit câte 2 milioane de ruble si au promis, in scris, sa dezvaluie circumstantele in care au decedat militarii.
2. Aproximativ 70 de militari rusi (inclusiv cel putin 17 parasutisti din Ivanovo) au murit in ianuarie si februarie 2015 in apropierea orasului Debaltevot. in februarie, reprezentantii rudelor militarilor decedati au apelat pentru sprijin la Boris Nemtov, deoarece ca nu puteau obtine despagubiri. in raport se arata ca, la acel moment, soldatii rusi trimisi in Donbass, au inceput sa fie dati afara din armata si considerati drept voluntari. in plus, Ministerul rus al Apararii a promis sa plateasca despagubiri pentru deces sau rani suferite in lupte, chiar si in caz de concediere a militarilor. Cu toate acestea, promisiunea nu a fost indeplinita.
3. Aproximativ 53 de miliarde de ruble s-au cheltuit din bugetul de stat al Rusiei pentru primele 10 luni de razboi in Donbas – potrivit lui Serghei Aleksasenko, un co-autor al raportului si director de cercetare macroeconomica la scoala Superioara de Economie din Moscova. Acesta sugereaza in raport ca 21 de miliarde de ruble au fost necesare pentru mentinerea in lupta a unui numar de 6.000 de voluntari, 25 de miliarde de ruble pentru 30.000 de membri al militiilor locale din Donbas, 7 miliarde de ruble pentru exploatarea, intretinerea si repararea echipamentelor militare.
4. De asemenea, 80 de miliarde de ruble au fost cheltuite de catre autoritatile din regiunile rusesti pentru intretinerea refugiatilor din Donetk si Luhansk, incepând cu iulie 2014.
5. Potrivit lui Serghei Aleksasenko, dupa anexarea Crimeii de catre Rusia, cetatenii rusi au pierdut doua trilioane de ruble din banii pentru salarii si 750 de miliarde de ruble propriile economii.
Ilia Iasin a mai spus reporterilor Europei Libere ca obiectivul principal al raportului este de a rasturna minciunile. „Ei sustin ca nu sunt trupe rusesti in Ucraina”, spune Iasin. „Noi sustinem ca sunt. Pentru Putin este neplacut sa fie prins cu minciuna”, a conchis acesta.
Autorităţile ucrainene investighează acuzaţiile potrivit cărora fostul premier Iulia Timoşenko ar fi fost implicată într-un asasinat la comandă, o nouă acuzaţie care reduce şi mai mult speranţele că aceasta ar putea fi eliberată în curând. Iulia Timoşenko a fost condamnată la şapte ani de închisoare la începutul acestei luni după ce a fost găsită vinovată de abuz de putere după ce a aprobat un contract privind importul de gaze naturale cu Rusia pe 11 octombrie 2009. Fostul premier ucrainean a făcut recurs, însă acest proces ar putea dura luni, transmite Agerpres, care citează agenţiile de presă internaţionale. Statele Unite şi Europa au criticat condamnarea Iuliei Timoşenko ca fiind motivată politic. Uniunea Europeană a amânat o vizită-cheie la Bruxelles a preşedintelui din Ucraina, Viktor Ianukovici, în semn de protest şi a avertizat că nu va semna un acord de asociere cu Kievul, atâta timp cât Timoşenko rămâne în închisoare. Adjunctul procurorului general, Renat Kuzmin, a declarat într-un talk-show vineri seara că procurorii verifică acuzaţiile potrivit cărora Timoşenko ar fi fost implicată în uciderea unui parlamentar şi om de afaceri în 1996. ‘Trebuie să spunem oamenilor dacă o crimă a fost comisă, dacă o persoană a fost ucisă cu banii lui Timoşenko, dacă o comandă (de a ucide) a fost dată’, a declarat Kuzmin la emisiunea ‘Big Politics’ pe canalul Inter. ‘Aceste informaţii trebuie verificate’, a adăugat el. Biroul dnei Timoşenko a respins aceste acuzaţii pe care le-a calificat drept ‘baliverne’. ‘Încercările lui Ianukovici de a scăpa de oponenţii săi politici nu cunosc limite’, a afirmat purtătoarea de cuvânt a Iuliei Timoşenko.
Asasinarea omului de ştiinţă iranian Darioush Rezaei-Nejad a fost orchestrată de Mossad, potrivit unei surse din cadrul serviciilor de spionaj ale statului evreu citată de publicaţia germană Der Spiegel. „Este vorba despre prima acţiune răsunătoare a noului şef al Mossad-ului, Tamir Pardo”, a declarat această sursă. Potrivit oficialului israelian, eliminarea unor oameni de ştiinţă iranieni se înscrie în cadrul unei campanii de asasinate destinate sabotării, cu scopul încetinirii programului nuclear iranian, transmite Mediafax. Darioush Razaei-Nejad, în vârstă de 35 de ani, a fost împuşcat mortal, la 23 iulie, de persoane necunoscute, de pe motocicletă, în timp ce se afla pe o stradă, împreună cu familia sa. Iniţial, savantul a fost prezentat de presa iraniană ca un specialist în fizică nucleară, care lucra în cadrul Organizaţiei iraniene pentru Energie Atomică (OIEA) şi Ministerului Apărării. Presa a încetat, ulterior, fără vreo explicaţie, să prezinte victima ca pe un om de ştiinţă în domeniul nuclear, calificându-o „masterand în domeniul electricităţii” la Universitatea Khajeh-Nassir din Teheran. Iranul a acuzat, imediat, Israelul şi Statele Unite că sunt vinovate de acest asasinat. Statele Unite au negat că se află în spatele crimei. În 2010, alte două atentate au avut loc împotriva a doi fizicieni care lucrau la un program nuclear iranian, Majid Shahriari şi Masoud Ali Mohammadi. ONU a impus, în patru rânduri, sancţiuni împotriva Iranului, pentru că a refuzat să pună capăt programului său de îmbogăţire a uraniului. Teheranul dă asigurări că programul său nuclear are doar scopuri civile, dar ţările occidentale suspectează regimul islamist că încearcă să se doteze cu bomba atomică.