de Natalia Ciobanu | iul. 7, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
OSCE vrea sa aduca pacea in Caucaz
O nouă întâlnire a miniștrilor de Externe din Azerbaidjan și Armenia, Elimar Mamediarov și Edward Nalbandyan, și a co-președinților Grupului OSCE de la Minsk privind reglementarea conflictului înghețat din Nagorno-Karabah va avea loc în luna iulie 2013, la Paris. „La întrevedere, miștrii vor discuta cu mediatorii (co-președinții Grupului OSCE de la Minsk) noi idei pentru regelementarea conflictului din Nagorno-Karabah”, relateaza presa azeră, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Întâlnirea va avea loc în contextul pregătirilor pentru summit-ul președinților Azerbaidjanului și Armeniei.
Declaratie comuna
Reamintim ca sefii statelor din Rusia, SUA și Franța au adoptat, pe 18 iunie, o declarație comună în care au subliniat, în mod special, regretul din cauza lipsei de progers în negocieri. Semnatarii declarației s-au arătat încrezuți că „o continuă întârziere a înțelegerilor pentru reglementarea pașnică nu este salutată”. Documentul mai conține un apel către liderii Armeniei și Azerbaidjanului „să se concentreze asupra rezolvării problemelor, care încă rămân nesoluționate”.
Solicitate să comenteze declarația, ministerele de Externe de la Baku și Erevan au declarat că poziția lor coincide cu cea a mediatorilor din Grupul OSCE de la Minsk.
de Razvan Iorga | iun. 11, 2013 | Caucaz, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Diplomatia turca a transmis o nota oficiala de protest Vaticanului dupa ce papa Francisc a afirmat recent ca uciderea armenilor in timpul primului razboi mondial a fost ”primul genocid al secolului XX”, informeaza sedmita.ru. Guvernul turc ”si-a exprimat dezamagirea” in legatura cu afirmatiile suveranului pontif, transmitand nemultumirea sa Vaticanului prin reprezentantii diplomatici la Ankara si Roma, relateaza cotidianului turc Hurriyet. Papa a facut referire la genocidul armean in timpul intalnirii din 3 iunie avute cu patriarhul Nerses Bedros al XIX-lea al Ciliciei, capul Bisericii Catolice Armene. Nu este pentru prima data cand Francisc recunoaste genocidul armean. in urma cu cativa ani, pe cand era arhiepiscop de Buenos Aires, el a calificat uciderea si trimiterea in exil a milioane de armeni drept ”cea mai mare crima a Imperiului Otoman impotriva poporului armean si a intregii umanitati”. In aprilie a.c. s-au implinit 98 de ani de la masacrele comise impotriva armenilor in timpul Imperiului Otoman. Armenia incearca de multi ani recunoasterea si condamnarea internationala a genocidului. Pana acum, mai multe tari au recunoscut oficial crimele comise impotriva armenilor intre 1915 si 1917, precum Belgia, Canada, Polonia, Rusia, Elvetia, Franta. Parlamentul European a recunoscut genocidul armean la 18 iunie 1987. Turcia nu accepta insa ca evenimentele tragice ce au avut loc la inceputul secolului trecut in estul Anatoliei sa fie catalogate drept genocid, Ankara vorbind de represalii impotriva unui popor care s-a aliat cu „dusmanul rus” in primul razboi mondial. Totodata, Ankara sustine ca cifra de 1,5 milioane este exagerata si ca numarul victimelor este de ordinul zecilor de mii.
de Razvan Iorga | iun. 6, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, UE, Uncategorized @ro
Universitatile militare din Armenia isi vor deschide portile si pentru femei care vor sa studieze arta militara pentru prima data. Programul face parte din reforma sistemului de educatia implementata anul acesta, a declarat ministru Apararii de la Erevan. „Femeile care au implinit 18 ani si care nu au probleme de sanatate se pot inrola. Aplicantele vor trebui sa inregistreze un certificat de studii care sa ateste un examen luat la matematica si fizica”, a mai spus oficialul militar. Femeile care aplica pentru aceste studii se pot inrola la Institutul de Aparare „Vazgen Sargsyan” si la Institutul de Aviatie „Marshal Khanferyants”. „Reformele vor contribui la intarirea eficientei in lupta a Fortelor Armate si la increderea populara”, a scris purtatorul de cuvant al Ministerului armean al Apararii, Artsrun Ovanisian pe pagina de Facebook a institutiei.
de Vitalie Goncearov | feb. 19, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Sefului statului armean in exercitiu Serge Sarkisian a fost reales la alegerile prezidentiale cu 58,64% din voturi, potrivit rezultatelor oficiale complete anuntate in noaptea de luni spre marti. Comisia Electorala Centrala a precizat ca rezultatele obtinute in toate sectiile de votare, dupa alegerile de luni, arata ca fostul ministru al afacerilor externe Raffi Hovannisian se plaseaza al doilea cu 36,75% din voturi. Acesta a refuzat sa recunoasca rezultatele preliminare si afirma ca el este adevaratul invingator al alegerilor. El i-a cerut lui Sarkisian sa-si recunoasca infrangerea, evocand numeroase nereguli electorale. Dar Eduard Sarmazanov, purtator de cuvant al Partidului Republican al lui Serge Sarkisian, a replicat ca acest scrutin reprezinta „cele mai bune alegeri din istoria Armeniei independente. El arata ca procesele democratice sunt ireversibile”, a spus el. Politia a dezmintit de asemenea acuzatiile candidatului invins drept „fictiune”. in 2008, victoria lui Sarkissian la alegerile prezidentiale, contestata de asemenea de catre opozitie, a declansat manifestatii, care au degenerat in confruntari dupa interventia politiei si s-au soldat cu zece morti.
OSCE constata validitatea
Alegerile prezidentiale din Armenia, castigate de catre presedintele in exercitiu Serge Sarkissian, au fost marcate de progrese, dar si de lipsa concurentei, a apreciat marti Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE). „Aceste alegeri au aratat imbunatatiri, dar a lipsit concurenta adevarata”, a anuntat, citat intr-un comunicat, Tonino Picula, seful misiunii observatorilor din cadrul Adunarii Parlamentare a OSCE. „Suntem multumiti sa notam progrese pe mai multe aspecte, dar concurenta este esentiala daca Armenia vrea sa raspunda aspiratiilor poporului sau pentru o democratie puternica si angajanta”, a adaugat el. Potrivit observatorilor, libertatile, mai ales dreptul de a face campanie liber, au fost „in general respectate”. Ei au mai constatat la nivel local „o folosire proasta a resurselor administrative si presiuni asupra angajatilor din domeniul public pentru a participa la alegeri si evenimente in cadrul campaniei”. Inainte de cel de-al doilea tur de scrutin, la sfarsitul lunii ianuarie, politia a retinut doi barbati banuiti ca ar fi ranit, cu o arma de foc unul dintre candidatii la alegerile prezidentiale din Armenia. Cei doi barbati, Cacitur Poguissian, 47 de ani, si Samvel Harutiunian, 41 de ani,’sunt suspectati ca ar fi comis un atac impotriva candidatului la alegerile prezidentiale Paruir Airikian’, preciza un comunicat al serviciilor speciale ale Armeniei. Paruir Airikian, un fost disident sovietic, liderul al partidului de opozitie ‘Autodeterminarea Nationala’, a fost ranit prin impuscare in centrul Erevanului la 31 ianuarie.
de Vitalie Goncearov | feb. 18, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Cetatenii Armeniei sunt chemati luni la urne pentru a-si alege presedintele, cursa in care seful statului Serge Sarkissian are cele mai multe sanse sa fie reales, informeaza Armenpress. Alegerile sunt totodata si un test pentru aceasta republica ex-sovietica dupa confruntarile sangeroase de la alegerile prezidentiale din 2008. Circa 2,5 milioane de alegatori sunt chemati sa se pronunte in cadrul acestui vot supravegheat pana la inchiderea urnelor, la ora 16.00 GMT (18.00 ora Romaniei), de 600 de observatori internationali. seful statului, Serge Sarkissian, in varsta de 59 de ani, care se prezinta pentru un al doilea mandat in fata a sase contracandidati, este considerat marele favorit, fiind creditat cu 68 la suta din intentiile de vot, potrivit unui sondaj realizat de institutul Gallup, fata de 24 la suta cu cat este creditat principalul sau rival, fostul ministru de Externe Raffi Hovanissian, in varsta de 54 de ani. Trei forte principale de opozitie, care dispun de 48 din cele 131 de mandate in Parlament – partidul Armenia Prospera, condus de Gagik Tsarukyan, miscarea Congresul National Armean al fostului presedinte Levon Ter-Petrossian si Federatia revolutionara armeana Dashnaktsutyun (nationalista) – au refuzat sa participe la aceste alegeri. Sarkissian a promis totusi alegeri „libere”, un angajament care va fi urmarit indeaproape.
Fara violente
Autoritatile spera ca votul se va desfasura fara violente, pentru a putea ameliora perspectivele de integrare europeana ale acestei mici enclave din Caucazul de Sud, locuita de trei milioane de persoane si care nu dispune de resurse de hidrocarburi precum vecinii sai. „Avem nevoie de alegeri libere si corecte ca de oxigen. si avem in prezent toate mijloacele de a organiza cele mai bune alegeri posibile”, a declarat Sarkissian. in 2008, victoria sa in alegerile prezidentiale, contestate de opozitie, a declansat manifestatii care au degenerat in confruntari dupa interventia politiei, provocand moartea a zece persoane. in 2012, alegerile legislative castigate de Partidul Republican al lui Sarkissian au fost criticate pentru lipsa de democratie de catre Organizatia pentru cooperare si securitate in Europa (OSCE). Sfarsitul campaniei electorale a fost umbrit de atacul impotriva unui candidat, Paruir Hairikian, ranit cu gloante la umar la 31 ianuarie. Acest fost disident sovietic in varsta de 63 de ani, vizat de focuri de arma in plin centrul capitalei Erevan, a cerut amanarea alegerilor prezidentiale, inainte de a se retrage la cerere in ultimul moment. Acest atac „nu va afecta legitimitatea rezultatelor alegerilor prezidentiale, dar nu putem spune ca organizarea acestui scrutin este ireprosabila”, a apreciat Ghevorg Pogossian, presedintele Asociatiei sociologilor armeni, contactat de AFP. Campania electorala a fost dominata de problemele economice ale tarii, care se confrunta cu o rata a somajului ridicata si coruptie. Potrivit Bancii Mondiale, 36 la suta dintre armeni traiesc sub pragul saraciei. in ultimele doua decenii, aproximativ un milion de armeni au parasit tara pentru a scapa de somaj si pentru a-si gasi un viitor mai bun in strainatate. Aceasta cu atat mai mult cu cat tara sufera din cauza inchiderii frontierelor cu Azerbaidjan si Turcia, din cauza unui conflict teritorial. Dupa un conflict armat care a avut loc la destramarea URSS, Baku si Erevan isi disputa controlul asupra Nagorno-Karabah, o regiune azera cu majoritate armeana. Schimburi de tiruri provoaca periodic victime, generand temeri cu privire la o reluare a confruntarilor.
