de Isac Mihai | mai 1, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri
Criza politică din Armenia se apropie de sfârșit
Liderul opoziției armene și conducătorul protestelor contra regimul Sargsyan, Nikola Pașinean, a fost înaintat la postul de prim-ministru al Armeniei, relatează mass-media rusă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Oficiali ruși, citați de mass-media regională, au subliniat că Moscova nu se opune acestei nominalizări și mizează pe rezolvarea cât mai rapidă a crizei politice.
Decizia a fost luată de Partidul Contractului Social care este condus de Pașinean, un demers în acest sens fiind deja înaintat Parlamentului de la Erevan.
Parlamentul Armeniei trebuie să se reunească astăzi pentru a decide cine va fi noul premier, după ce Serj Sargsyan și-a dat demisia. Încă două fracțiuni din Parlamentul de la Erevan au anunțat că îl vor susține pe Nikola Pașinean, după ce acesta a obținut sprijinul public al unor oficiali ruși.
Sargsyan, capitulare condiționată
Partidul Republican din care face parte și Serj Sargsyan a anunțat că nu va propune un candidat propriu, în acest fel Nikola Pașinean fiind unicul pretendent la funcția de prim-ministru. Decizia lui Sargsyan vine la câteva zile după ce Pașinean a declarat public că nu vor exista repercursiuni legale împotriva fostului președinte ori a apropiaților săi. Tot el a mai declarat că va continua parteneriatul strategic dintre Erevan și Moscova.
Reamintim că Armenia s-a scufundat într-o criză politică generată de proteste în masă, după ce fostul președinte Serj Sargsyan a fost înaintat la funcția de prim-ministru, după două mandate consecutive de câte 5 ani în fruntea Armeniei.
După declanșarea protestelor în urmă cu aproape 3 săptămâni, Sargsyan și-a anunțat demisia. Concomitent, oligarhii armeni, o forță redutabilă în fosta republică sovietică și-au anunțat sprijinul pentru nominalizarea lui Nikola Pașinean în postul de premier. (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 29, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri
Rusia, principalul aliat militar și politic al Armeniei
Protestele continuă la Erevan, capitala Armeniei, precum și în alte orașe din fosta republică sovietică, relatează mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Manifestanţii armeni, care protestează împotriva partidului de guvernământ, doresc ca Nikol Pashinyan să fie numit temporar în postul de prim-ministru din partea poporului, fiind susținut de către blocul de opoziţie Yelk. Mai mulți miniștri și-au dat demisia, precum și diferite oficialități locale.
Oficialii militari de la Erevan au avertizat că Azerbaidjanul poate profita de criza politică din Armenia pentru a declanșa un atac surpriză împotriva republicii nerecunoscute Nagorno-Karabah, care depinde de sprijinul militar și economic al Armeniei pentru a supraviețui.
Kremlinul, principalul negociator
Până în prezent, Rusia, care absoarbe aproximativ un sfert din exporturile armene şi are o bază militară în Armenia, s-a ţinut departe de această criză care a condus la demisia premierului Serzh Sargsyan, după 11 zile de proteste, Kremlinul subliniind că este vorba de o „afacere internă armeană”.
Kremlinul a comunicat că nu consideră tensiunile politice din Armenia, un aliat apropiat al Rusiei, ca fiind o revoluţie în genul celei din Ucraina. „Pentru moment observăm că situaţia nu evoluează într-un mod destabilizator, ceea ce ne bucură”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov.
„Sperăm că ordinea şi stabilitatea vor fi menţinute în ţară şi că vor apărea semnele unui consens politic”, a adăugat el. Când a fost întrebat dacă Kremlinul vede evenimentele ca pe o revoluţie, Peskov a declarat că nu va face o paralelă cu s-a întâmplat în Ucraina în 2014, atunci când proteste semnificative au adus o schimbare la nivel politic care a îndepărtat ţara de Rusia.
Protestele din Armenia au izbucnit pe 13 aprilie și au avut ca generator încercarea lui Serj Sargsyan de a se menține la putere după încheierea a două mandate prezidențiale. Acesta a demisionat din funcția de prim-ministru, la numai o săptămână după ce a preluat conducerea Guvernului.
Contre politice
Premierul armean interimar Karen Karapetian a respins propunerea liderului opoziţiei Nikol Pașinian de a purta negocieri privind viitorul politic al Armeniei, în contextul unor proteste antiguvernamentale. Karapetian apreciază că negocierile în care o parte îşi dictează agenda celeilalte nu pot fi considerate negocieri, a explicat purtătorul de cuvânt al guvernului, Aram Araratian.
Parlamentul Armeniei se va reuni la 1 mai în sesiune specială pentru a-l alege pe noul premier, potrivit unei declaraţii publicate pe site-ul oficial al legislativului de la Erevan, citată de mass-media regională. Lideri ai opoziției acuză puterea că încearcă să tragă de timp pentru a nu permite schimbarea actualei conduceri.
Liderul opoziției, Nikol Paşinian, a cerut o „capitulare“ a Partidului Republican, aflat la putere, promițând că nu vor exista repercursiuni juridice ori politice pentru foștii lideri, mai ales pentru Serj Sargsyan. El a mai precizat că va menține alianța strategică cu Federația Rusă, și nu va naționaliza afacerile oligarhilor armeni.
Anterior, coaliţia de la guvernare din Parlamentul Armeniei s-a destrămat, după ce partidul Federaţia Revoluţionară Armeană (FRA) a declarat că iese din coaliţia formată cu partidul Republican de la guvernare. „Considerând situaţia care s-a creat, declarăm că nu mai facem parte din coaliţia politică”, a transmis partidul pe 25 aprilie curent. După ieşirea FRA din coaliţia de la guvernare, Partidul Republican, al cărui lider este fostul preşedinte, Serj Sarghisian, a rămas cu o majoritate de 58 de mandate în Parlamentul Armeniei, care are 106 locuri.
Oligarhii, păpușarii din umbră
De la dobândirea independenței față de URSS, politicienii de la Erevan au avut nevoie de susținerea oligarhilor pentru a se menține la putere, alături de binecuvântarea politică a Moscovei, principalul aliat în conflictul cu Baku pentru controlul regiunii Nagorno-Karabach.
Puternicii oligarhi armeni încearcă să-şi salveze afacerile, dar unii dintre ei au plecat în străinătate, în Rusia, în Franța sau în SUA, majoritatea dispunând de mai multe cetățenii și având numeroase reședințe peste hotare. Karen Karapetian, premierul interimar și unul dintre foștii top-managerii ai filialei armene a gigantului rus Gazprom, a declarat că nu este împotriva organizării unor alegeri parlamentare anticipate, dar a subliniat în acelaşi timp că o astfel de decizie trebuie luată de ”toate forţele politice” din ţară,
Karen Karapetian este considerat omul de încredere a lui Samuel Karapetian, cel mai bogat armean din lume, și un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, cu o avere de aproximativ 4 miliarde de USD.
La rândul său, oligarhul Gagik Tsarukian, un apropiat al fostului președinte armean Robert Kochiarian, care controlează mai multe sfere din economia armeană, şi preşedinte al Partidului Armenia Prosperă, s-a alăturat mişcării de protest pentru a-şi salva businessul, consideră experții politici locali, citați de mass-media.
Pelerinaj la Moscova
Surse politice locale, citate de KARADENIZ PRESS, au precizat că Federația Rusă și-a dat deja acordul pentru schimbarea premierului armean, după ce a primit garanții că noua conducere de la Erevan va respecta acordurile încheiate între cele două părți.
Anterior, vicepremierul armean interimar Armen Ghevorghian a vizitat Moscova pentru „consultări de lucru“, fiind urmat de ministrul de externe interimar, Eduard Nalbandian. Concomitent, preşedintele armean Armen Sarchisian a avut o discuţie telefonică cu liderul rus Vladimir Putin, cei doi conducători chemând „toate forţele politice să manifeste reţinere şi responsabilitate“.
La rândul său, deputatul şi opozantul Nikol Paşinian, care a mobilizat din 13 aprilie zeci de mii de oameni pentru a protesta împotriva premierului Serj Sargsian şi împotriva Partidului Republican al acestuia la Erevan, a fost primit la Ambasada Rusiei din această fostă republică sovietică din Caucazul de Sud, potrivit unui comunicat al misiunii diplomatice ruse. „Partea rusă îi îndeamnă pe organizatorii manifestaţiilor şi marşurilor la un dialog constructiv cu autorităţile în exerciţiu şi alte forţe politice“’, precizează comunicatul, subliniind că „situaţia trebuie reglementată doar în cadru constituţional şi în interesul tuturor cetăţenilor Armeniei“. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | apr. 12, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Armenia-mizează-pe-relația-bilaterală-cu-Uniunea-Europeană
Parlamentul de la Erevan, Adunarea Națională a Armeniei, a ratificat în unanimitate Acordul privind parteneriatul extins cu UE și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și cu țările membre ale acestei organizații, relatează mass-media locală, citată de presa de la București.
Acordul, votat de 95 de deputați din cei 105 de membrii ai Parlamentului unicameral de la Erevan, este compus din 3 părți, fiind atinse problemele politice, dispozițiile referitoare la dialogul și reforma politică, cooperarea în domeniul securității, precum și sarcinile legate de justiție și drepturile omului, o problemă constantă semnalată de Uniunea Europeană.
Valori comune
De asemenea, Acordul instituie un arc instituțional care va coordona relațiile Armenia-UE, fosta republică sovietică sperând să atragă cât mai multe resurse financiare nerambursabile din partea blocului comunitar. Erevanul este membru al Uniunii Economice Eurasiatice, controlate de Federația Rusă.
Potrivit ministrului armean de externe, Karen Nazaryan, acordul ridică la un nou nivel relațiile bilaterale ale Armeniei cu UE, „bazate pe valori comune și legături strânse”.
Presiuni rusești
În 2013, Armenia a încheiat negocierile cu UE privind Acordul de asociere, inclusiv privind zona de liber schimb, dar, în același an, sub presiunea Moscovei, si-a schimbat radical cursul și a refuzat să semneze Acordul, aderand la Uniunea Vamală sub conducerea Rusiei, care a fost ulterior reformatata în Uniunea Economică Eurasiatică.
În 2015, Armenia a inițiat noi negocieri privind un alt acord cu Uniunea Europeană, fără partea economică. Erevanul a semnat acordul de parteneriat cu Uniunea Europeană în cadrul summit-ului ”Parteneriatului Estic” în luna noiembrie a anului trecut. (M.A.B.)
de Isac Mihai | iun. 19, 2017 | Caucaz, R. Moldova, Știri
Erasmus+, o șansă europeană
Sprijinul Uniunii Europene pentru statele din afara blocului comunitar, mai ales din țările care fac parte din Comunitatea Statelor Independente (CSI) s-a intensificat în ultimii ani. Unul dintre aceste exemple este Erasmus+, program al UE pentru educație, formare profesională și tineret și se desfășoară în perioada 01.01.2014-31.12.2020. Sute de organizații din zeci de state UE și din afara spațiului comunitar, precum și zeci de mii de tineri au beneficiat de acțiunile finanțate prin acest vast program.
Baza legală a derulării acestui program este regulamentul nr.1288/2013, adoptat de Parlamentul European și Consiliul European. Conform dreptului UE, dispozițiile actelor normative denumite regulamente sunt obligatorii pentru statele membre, nefiind permisă adaptarea, interpretarea, modificarea lor prin dispoziții ale legislațiilor naționale, care sunt de rang ierarhic inferior. Regulamentul stipulează faptul că gestionarea programului Erasmus+ se implementează în sistemul de management centralizat, pentru a facilita o bună implementare.
Comisia Europeană gestionează şi asigură coordonarea programului la nivel european. CE susţine strategiile europene în domeniile educaţie, formare profesională, tineret şi sport şi dezvoltă politici care vizează beneficiarii finali şi pot fi susţinute prin proiectele finanţate în cadrul Erasmus+.
Armenia, gazdă pentru Erasmus+
Gyumri, unul dintre cele mai importante orase din Armenia
Organizațiile din Armenia sunt și ele printre beneficiarele acestui program comunitar masiv, la acțiunile lor participând și tineri din alte state europene. Un astfel de exemplu este proiectul implementat de către Gyumri Youth Initiative Centre împreună cu organizația norvegiană “Bremanger kommune”. Grație finanțării europene, în perioada 10-17 iunie 2017, peste 30 de lideri de tineret și activiști din Norvegia, Republica Moldova, Gerorgia, Spania, Ucraina, Italia și Armenia au participat la un training despre capacitatea de angajare și spiritul antreprenorial al tinerilor. Scopul acestui proiect finanțat prin programul Comisiei Europene, Erasmus+, este de a acorda asistență tinerilor și liderilor participanți (inclusiv din state din Europa de Est și Caucaz) pentru sprijinirea capacității de angajare a tinerilor cu care lucrează, în special a celor care provin din medii vulnerabile și cu mai puține oportunități.
Training-ul „Employ Your Ability 2” a oferit participanților posibilitatea de a împărtăși propriile experiențe, precum și de a obține noi cunoștințe necesare intensificării activității propriilor organizații. Cele două organizații care au implementat acest proiect, Gyumri Youth Initiative Centre și “Bremanger kommune” sunt bine cunoscute pentru actitatea depusă, atât la nivelul propriilor țări, cât și la nivel internațional.
Artico, partener Erasmus+ în Republica Moldova
Delegatia din Republica Moldova
Centrul Republican pentru Copii și Tineret „Artico” este o instituție de educație nonformală care oferă copiilor și tinerilor oportunități de dezvoltare, informare, formare, consultanță, suport, relaționare prin implicare în activități / proiecte sociale, culturale, sportive și tehnice, arată site-ul instituției de la Chișinău. Asigură coordonarea la nivel național a activităților centrelor, instituțiilor similare din Republica Moldova. Misiunea Centrului este de a realiza și promova educația non-formală prin asigurarea platformelor de dezvoltare pentru copii, tineri, cadre didactice, manageriale, instituționale și alte persoane resursă.
Artico este o instituţie, educaţional-metodică – parte componentă a sistemului unic de învăţămînt din republică, ce contribuie la dezvoltarea şi implementarea politicii statului în domeniul educaţiei copiilor şi tinerilor, coordonează activitatea şi oferă suport metodologic şi de informare instituţiilor ce prestează servicii extraşcolare şi extracurriculare copiilor şi tinerilor la nivel naţional. Artico a coordonat și implementat sute de proiecte pe parcursul ultimilor ani.
(Corespondenta speciala de la Viorica Grecu)
de Anatol Terzi | aug. 7, 2013 | Caucaz, Info Caspica, Info Militar, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Armata azera, pregatita de un nou razboi cu Armenia
Azerbaidjan si Turcia au demarat procedurile pentru formarea unei armate comune, a declarat deputatul azer Zahid Oruj, citat de mass-media regionala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform oficialului azer, membru al comitetului pentru securitate si aparare din parlamentul azer, vechea formula a cooperarii bilaterale „o natiune – o armata”, trebuie readusa in prim plan pentru a inlocui sloganul „o natiune – doua state”.
Deputatul a explicat ca exercitiile comune la care au luat parte in luna iulie 2013 unitati militare din Turcia si Azerbaidjan au aratat ca cele doua tari impartasesc aceeasi viziune cu privire la problemele de securitate regionala.
Standarde NATO
„Impreuna cu fundamentele economice, politice si diplomatice ale relatiei, cea mai importanta componenta, cea militara, este creata”, a declarat Oruj, cunoscut pentru declaraziile sale dure la adresa Armeniei, principalul dusman al Azerbaidjanului. Potrivit parlamentarului azer, aceasta miscara ofera oportunitati de a imbunatati armata azera si de a folosi standarde NATO, iar pe masura ce puterea Azerbaidjanului creste, se mareste si influenta statului in regiune.
„In aceasta sfera, Azerbaidjan si Turcia se angajeaza in actiuni strategice comune. Pe viitor, marind plaja posibilitatilor, vom putem crea unitati militare, plutoane care vor avea aceleasi misiuni. Exista vointa politica si resurse adecvate pentru a face acest lucru”, a aratat Zahid Oruj.
Axa strategica
Oruj a mai precizat ca cele 12 zile din luna iulie 2013 dedicate aplicatiilor comune au fost extrem de importante pentru cresterea capacitatii de raspuns a trupelor, pentru dezvoltarea unui management unic precum si pentru demonstrarea capacitatilor tehnice si tactice ale celor doua armate.
Reamintim ca Turcia este considerat un aliat strategic al autoritatilor azere, o parte importanta a corpului ofiteresc azer fiind pregatit in institutiile superioare de invatamant militar din Turcia. Totodata, conform mass-media regionala, forte speciale ale armatei turce sunt desfasurate in Azerbaidjan, fiind pregatite pentru eventualitatea unui razboi cu Armenia pentru controlul regiunii separatiste Nagorno-Karabach.
