Igor Dodon interzice militarii moldoveni la un exercițiu în Ucraina

Igor Dodon interzice militarii moldoveni la un exercițiu în Ucraina

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a decis marți să interzică din nou participarea militarilor armatei Republicii Moldova la exerciții multinaționale ce urmează să se desfășoare în Ucraina, începând cu data de 7 septembrie. În paralele, militarii transnistreni au intensificat numărul exercițiilor militare pe care le efectuează în regiunea separatistă transnistreană, executând inclusiv manevre de trecere a Nistrului.

Ministrul adjunct a Apărării de a Chișinău, Gheorghe Galbura, l-a informat pe Igor Dodon că Armata Națională intenționa să participe cu 57 de militari la stagiul de pregătire „Rapid Trident” care va avea loc la Centrul de instruire militară Iavoriv din Ucraina în perioada 7-23 septembrie.

Potrivit oficialului, militarii Armatei Naționale participă anual la astfel de stagii pe teritoriul Ucrainei începând cu anul 1996 și că acest exercițiu ar contribui la pregătirea militarilor moldoveni pentru operațiunea de menținere a păcii din Kosovo.

Igor Dodon susține însă că pentru participarea militarilor moldoveni la asemenea exerciții era necesară aprobarea sa. Astfel, șeful statului i-a cerut Ministerului Apărării să contramandeze pregătirile pentru deplasarea celor 57 de militari moldoveni la exercițiul multinațional „Rapid Trident”. „Nu acceptăm participarea militarilor moldoveni la exerciții militare din afara țării”, a scris Dodon pe pagina de Facebook.

În urmă cu câteva luni, Dodon a interzis participarea militarilor moldoveni la un exercițiu similar ce s-a desfășurat în România.

Share our work
Rusia își întărește controlul militar la granițele vestice cu Occidentul

Rusia își întărește controlul militar la granițele vestice cu Occidentul

Președintele rus Vladimir Putin, alături de ministrul Apărării, Serghei Șoigu

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a declarat, miercuri, că Armata rusă va mobiliza circa 20 de unități militare la granițele sale vestice, ca răspuns la manevrele NATO în Europa, ce sunt considerate „agresive”. Astfel, oficialul rus a declarat că Rusia va crea până la sfârșitul acestui an în vestul țării (Districtul militar Vest – n.r.) circa 20 de formațiuni și unități militare, a anunțat Serghei Șoigu, într-o reuniune a Colegiului ministerului ce a avut loc în Kaliningrad, relatează  Tass.

Până la sfârșitul anului, în Districtul militar Vest vor fi create aproximativ 20 de formațiuni și unități militare pentru desfășurarea cărora vor fi ridicate circa 40 de orășele militar, a indicat Șoigu, adăugând că activitățile în acest sens vor fi sincronizate cu aprovizionarea respectivelor structuri cu arme moderne. În același timp, el a spus că intensificarea exercițiilor NATO și acumularea de forțe în apropiere de granițele ruse demonstrează că partenerii occidentali nu doresc să renunțe la politica lor antirusească.

Share our work
Rusia a ordonat noi manevre militare în „scenarii antiteroriste” asupra Transnistriei

Rusia a ordonat noi manevre militare în „scenarii antiteroriste” asupra Transnistriei

În contextul relațiilor tot mai tensionate dintre Moscova și Chișinău, militarii ruși cantonați în stânga Nistrului au primit ordin să desfășoare noi exerciții militare antiteroriste. Acestea au avut ca scop respingerea unui atac ce ar fi vizat minarea infrastructurii din regiune, luarea de ostatici din rândul militarilor, dar și a civililor, conform unui comunicat al Districtului Militar de Vest al Armatei ruse.

Conform scenariului de luptă, după somație, lunetiștii și artileriștii ruși și transnistreni au deschis focul asupra inamicului, apoi au înaintat, fiind acoperiți de un transportor blindat. Apoi militarii au lichidat grupul de teroriști. „Asemenea exerciții antiteroriste au loc în mod regulat și au ca scop excluderea completă a posibilității de organizarea a unor atacuri teroriste împotriva militarilor ruși din Transnistria”, precizează într-un comunicat structura militară rusă menționată.

Noile exerciții vin pe un fundal tensionat între Moscova și Chișinău, tocmai implicarea diplomaților și ofițerilor ruși în susținerea regimului separatist de la Tiraspol au condus la această criză. Instituțiile abilitate ale Chișinăul au convocat regulat diplomați și ofițeri ruși pentru a le transmite încetarea acestor practici, însă reprezentanții Moscovei au continuat acestă atitudine sfidătoare față de susținerea Tiraspolului.

Mai mult, oficiali ruși sub protecția diplomatică au fost acuzat și probați ca desfășurând activități de spionaj în Republica Moldova, cel mai recent caz fiind cel al fostului deputat Iurie Bolboceanu, ce fusese recrutat de Alexandr Grudin, adjunctul atașatului militar rus și cadru al GRU (Serviciul de Informații al Armatei ruse -n.r.). Bolboceanu a fost prins în flagrant când transmitea informații și primea bani în schimb. Probele au fost făcute publice de către autoritățile de la Chișinău.

Share our work
R. Moldova, descoperită din punct de vedere securitar

R. Moldova, descoperită din punct de vedere securitar

91996dc22a58f620691bd6acc6a57a52_XLStarea materială a forței militare este sub standarde. În condițiile în care în ultimii ani armata Republicii Moldova a fost o instituție subfinanțată constant, experții atrag atenția asupra riscurilor de securitate la care se expune R. Moldova. Avertizarea este cu atât mai importantă cu cât climatul de securitate din regiune s-a deteriorat foarte mult începând cu 2014. „În consecință, către anul 2015, țara noastră s-a situat pe ultimul loc în regiunea Europei Centrale și de Est la capitolul ponderii cheltuielilor pentru apărare în PIB”, se arată în studiu analiștilor de la Expert-Grup.

Aceștia atrag atenția că în condițiile constrângerilor bugetare existente, fondurile alocate pentru construcția apărării naționale nu se folosesc în cel mai optim mod. O altă recomandare se referă la elaborarea documentelor strategice de apărare. „Fără aprobarea Strategiei Militare Naționale, Doctrinei Militare și a Cărții Albe a apărării, alocările publice pentru sector nu au și nu vor avea un efect scontat. În mod firesc, este nevoie și de revizuirea structurii Armatei Naționale (AN) conform realităților actuale de finanțare, care să permită reorganizarea componentelor ce au o contribuție minimă la apărarea națională, dar consumă surse financiare semnificative”, se mai precizează în analiza celor de la Expert-Grup.

Propuneri de inzestrarea militara

Experții care au elaborat acest studiu mai recomandă și mărirea investițiilor capitale în apărarea națională. „În prezent, AN este dotată cu echipament uzat moral și fizic din perioada sovietică. Chiar și în anii când au fost înregistrate cele mai multe investiții capitale în AN, acestea erau alocate pentru construcția caselor și clădirilor administrative, și  nu pentru infrastructură și dotarea militară. Lipsa investițiilor și a modernizării capacităților de luptă, va determina faptul că AN nu-și va putea îndeplini atribuțiile în mod corespunzător. Altfel spus, banii publici vor fi cheltuiți pentru o armată-simbol al suveranității, dar care în realitate nu va putea apăra această suveranitate într-un scenariu de agravare a securității naționale”, spun aceștia.

Ei mai atrag atenția și asupra netransparentizării instituțiilor cheie din sector nu permite monitorizarea și analiza utilizării eficiente a banilor publici în cadrul  AN. „Fără a mări radical transparența, nu doar prin publicarea la timp a bugetelor și rapoartelor de activitate, dar și prin o mai mare detaliere a acestor documente, efectul scontat din mărirea ipotetică a finanțării sau ajustarea structurală a AN va fi destul de redus. Doar prin implicarea actorilor terți față de executiv, se va putea de adus contribuții pozitive la formularea și argumentarea bugetelor pentru apărare, spre majorarea acestora și utilizarea cât mai eficientă a fondurilor publice”, mai spun aceștia. Bugetul alocat Apărării din PIB este de numai 0,3% în ultimii patru ani, ceea ce plasează R. Moldova la coada clasamentelor din Europa.

Exerciții militare împreună cu SUA

Chiar dacă R. Moldova nu își poate gestiona singură capacitatea de apărare, Chișinăul caută parteneriate cu aliați puternici. Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt” îi va găzdui pe militarii Regimentului 2 Cavalerie al SUA, în perioada 25 aprilie – 02 mai 2016, împreună cu care vor executa exerciţii demonstrative. Militarii din Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt” şi din Regimentul 2 Cavalerie intenţionează să prezinte câteva elemente de dotare specifică unităţii americane şi ale militarilor ieşeni. 

Totodată, în perioada 25 aprilie- 6 iunie 2016, Regimentul 2 Cavalerie al SUA va executa marşul „DRAGOON PIONEER RIDE” în România şi în Republica Moldova în vederea participării la exerciţiul de instruire în comun cu militari de pe cele două maluri ale Prutului. Acest marş de dislocare va fi urmat în Cincu de un exerciţiu militar multinaţional denumit „SARMIS-16”, din programul NATO – MTEP (Military Training and Exercise Programme). Forţele terestre ale SUA, care sunt dislocate în Europa (USAREUR), îşi sporesc prezenţa în Europa de Est, în cadrul Operaţiei „Atlantic Resolve”, prin creşterea numărului activităţilor de instrucţie şi al exerciţiilor multinaţionale. Operaţia” Atlantic Resolve” are ca scop asigurarea flancului estic al NATO în contextul climatului actual de securitate.

Share our work
Republica Moldova intentioneaza sa-si reformeze armata la standarde moderne

Republica Moldova intentioneaza sa-si reformeze armata la standarde moderne

Rm armata

Autoritatile de la Chisinau planuiesc sa achizitioneze tehnologie in domeniul Apararii si sa creeze o noua baza militara, iar noul Guvern de Chisinau spera sa obtina ajutor de la parteneri, relateaza DW. Mesajul a fost transmis de catre actulul ministrul al Apararii de la Chisinau, Viorel Cibotaru. El asteapta asistenta externa in acest efort. Intr-un interviu pentru un post de televiziune, Cibotaru si-a exprimat speranta ca, in lumina situatiei geopolitice complicate provocate de razboiul civil care devasteaza Ucraina vecina, partenerii tarii sale vor fi interesati de o eficientizare a armatei moldovene. In opinia ministrului, este necesar ca militarii sa poata interveni in mod operativ in situatii de urgenta.

El a facut acest anunt intr-o perioada in care bugerul alocat armatei reprezinta 0,3% din PIB si abia ajunge pentru hrana si cazarea militarilor. Chisinaul a prezentat recent sugestii in vederea unei initiative NATO care ar putea sa conduca la o imbunatatire a Apararii, in contextul in care razboiul civil din Ucraina s-a apropiat de frontiera cu Republica Moldova. „Dorim ca Republica Moldova sa participe la o solutionare a problemelor provocate de situatia geopolitica actuala”, a declarat Cibotaru, referindu-se la formarea militarilor si asistenta tehnica. Ministrul a anuntat totodata ca, pana in 2018, urmeaza sa fie construita o noua baza militara, care va „arata complet diferit fata de vechile baraci sovietice” ramase in aceasta fosta republica sovietica de pe vremea URSS. tara are nevoie in special de artilerie, a precizat el. Cibotaru argumenteaza, de asemenea, ca amenintarile reprezentate de conflictul armat din Ucraina au facut necesara o noua dezbatere politica despre actualul statut neutru al Republicii Moldova.

Pareri diferite de apropierea de NATO

Partidul Comunistrilor din Republica Moldova (PCRM), pe a carui sustinere se bazeaza noul Guvern minoritar al premierului Chiril Gaburici, nu vede cu ochi buni o apropiere de NATO. Vladimir Voronin, fost presedinte al tarii in perioada 2001-2009 si liderul comunistilor moldoveni prorusi, a amenintat cu retragerea sprijinului acordat Executivului de catre formatiunea sa. Un politolog moldovean, Ion Manole, de la Promo-Lex, un ONG, considera ca o apropiere de NATO este singura posibilitate de garantare a securitatii nationale. „Republica Moldova este o tara mica si nu se poate proteja singura de agresori externi”, a declarat el pentru DW. Fostul ministru al Apararii Victor Gaiciuk s-a pronuntat in favoarea modernizarii fortelor armate, insa si el a criticat apropierea Chisinaului de NATO. El a declarat pentru DW ca este necesar ca Republica Moldova sa-si mentina statutul neutru, care va fi garantat international de catre ONU, Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE), Statele Unite, Rusia si Uniunea Europeana (UE). Situatia in care se afla armata moldoveana este considerata deplorabila. Fortele armate ale tarii numara 5.300 de militari. Potrivit unor date oficiale, in cazul unei situatii de urgenta, aproximativ 700.000 de moldoveni ar putea sa fie mobilizati la arme, insa criticii se indoiesc de acest numar. In plus, armamentul este vechi si se afla intr-o stare proasta, cea mai mare parte figurand in inventarul fostei armate sovietice. Pe de ala parte, Transnistria are peste 7.500 de militari, ale caror echipamente au fost modernizate cu ajutorul Rusiei.

Share our work