de Razvan Iorga | iul. 2, 2019 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE
Deputatul R. Moldova și politologul Igor Munteanu a acordat un interviu pentru „Evenimentul Zilei” în care a vorbit despre o serie de aspecte ce țin de sfera securității R. Moldova, de dosarul transnistrean și despre unele aspecte bilaterale care ar putea decurge din activitatea recentă a noii clase politice conducătoare de la Chișinău.
Redăm interviul integral:
Rep: Dorim să vă întrebăm dacă cumva ați sesizat în acest an vreo schimbare în ceea ce privește eforturile paradiplomației de la Tiraspol de a căuta recunoașterea internațională. Mai continuă aceste eforturi?
Nu cred că aceste eforturi au încetat, ei (cei de la Tiraspol -n.r.) au un număr mare de paradiplomați la ministerul lor de la Tiraspol. Problemele lor sunt mai grave din punct de vedere economic în acest moment, deoarece supraviețuiesc datorită infuziilor de capital și a unor scheme obscure tolerate de statul R. Moldova.
În primul rând, este vorba despre infuziile de capital prin furnizarea de electricitate pe malul drept al Nistrului. Ei folosesc gazul natural al Moldovagaz ca să achite și astfel profitabilitatea lor este foarte mare, iar Federația Rusă tolerează o politică de acumulare artificială a datoriilor, comisă de către administrația de la Tiraspol.
În privința recunoașterii, există mai multe tentantive de a promova acest narativ al realităților existente, dar ele continuă mai departe inclusiv prin studii sau documentări a diplomaților străini acreditați în R. Moldova. Totodată, prin acest format care menține un anumit statut al părților în negociere.
Odată cu instalarea noului guvern Chișinău, ați observat cumva o încetinere a retoricii Tiraspolului?
Au existat totuși o serie de subiecte aruncate în presa locală, inclusiv faptul că Plahotniuc, deși avea patru avioane charter pe aeroportul Chișinău, a preferat să plece prin Transnistria la Odesa. La fel a făcut și Ilan Șor, care a plecat în Israel, iar Plahotniuc de aici spre Londra.
Plahotniuc a avut coridor liber prin Transnistria și i-a fost garantat acest tranzit, în condițiile în care pierdea puterea și asta vorbește despre liniile lui prietenești și de solidaritate cu regimul de la Tiraspol.
Vedeți vreo corelație între eforturile făcute în ultimii ani de diplomația R. Moldova la ONU pentru retragerea trupelor ruse de peste Nistru și eforturile para-diplomației de la Tiraspol pentru lobby pe activ pe dimensiunea recunoașterii internaționale?
În primul rând, eu nu aș privi acea declarație de la New York în calitate de spărgător de gheață. Nu a fost altceva decât o declarație de intenție. Nu a primit sprijinul masiv al membrilor Adunării Generale. Nu a avut nicio șansă să intre pe agenda Consiliului de Securitate, din cauza blocajului pe care îl efectuează Rusia și din cauza relevanței limitate a inițiativei diplomației moldovenești.
Asemenea declarații s-au repetat și după cum ați văzut cu două săptămâni în urmă a fost același lucru repetat în cadrul unei declarații a Adunării Parlamentare a OSCE. O altă organizație internațională, chiar cu misiune în R. Moldova, care nu reușește să împingă acest dosar important al evacuării necondiționate a trupelor rusești, în primul rând din cauza blocajului Rusiei și în al doilea rând din cauza importanei relativ mici a problemei pentru principalii actori internaționali.
Problemele pe teren nu sunt rezolvate complet. Nu există probabil o abordare pozitivă din partea misiunii OSCE pentru temele de securitate și apărare.
Nu există alocarea unei importanțe cruciale din partea misiunii OSCE pe subiectul deja învechit al distrugerii munițiilor (depozitate în regiunea transnistreană -n.r.). Ori, atâta timp cât aceste muniții vor fi folosite în calitate de argumente pentru a nu evacua trupele, situația nu se va schimba. Deoarece ei spun așa: noi stăm pe malul stâng pentru că ne temem ca cineva să nu folosească în scopuri teroriste muniția de la Cobasna.
De asemenea, lipsește o abordare generică a soluțiilor care ar putea să fie atribuite militarilor din armata transnistreană. Se pune întrebarea ce faci cu ei? Îi decomisionezi după modelul armatei irlandeze IRA sau îi integrezi în armata națională? Sau îi recunoști în calitate de apendice la statalitatea transnistreană în proces de a fi recunoscută, așa cum își doresc para-diplomații transnistreni?
Niciuna dintre aceste soluții nu e complet fezabilă sau recunoscută în drept cale de a fi urmată.
Doamna premier Sandu a spus că a discutat cu vicepremierul rus Dmitri Kozak această chestiune săptămâna trecută, atunci când oficialul rus a fost la Chișinău. Știți cumva mai multe detalii despre astfel de discuții?
Nu vă pot spune foarte multe, eu nu am participat la alte runde de discuții între premierul Maia Sandu și reprezentantul administrației de la Moscova.
Ceea ce știu cu siguranță este că guvernul R. Moldova nu a discutat despre niciun fel de planuri de federalizare și nu a discutat nimic care ar fi alterat suportul logic al pozițiilor Chișinăului: 1) Transnistria nu este stat recunoscut internațional și nu există niciun fel de plan B, în cazul în Federația Rusă ar putea să recunoască unilateral; 2) Nu există niciun fel de sprijin politic pentru un plan de federalizare, ceea ce înseamnă că pozițiilor celor care susțin sprijinul Federației Ruse pentru actuala majoritate parlamentară s-a pus ca și contrabalanță la federalizare sunt nule și doar niște speculații în presă fără să aibă un sprijin real.
Aș vrea să schimbă un pic registrului și să vă întrebăm care credeți că este interesul PSRM-ului de a primi aceste instituții de forță: Ministerul Apărării, directorul adjunct al SIS și Serviciul de Pază și Protecție?
Nu este adevărat, directorul de la SIS este din sistem, a lucrat pentru contrainformațiile militare.
Dar adjunctul său, domnul Artur Gumeniuc, este un fost consilier al domnului președinte Dodon?
Directorul SIS are mai mulți consilieri și mai mulți vice-directori. Cu siguranță nu este un singur vice-director. Evident, este o alertă, dar în condițiile în care această instituție trebuie să fie nepolitică și nepartizană eu cred că riscurile sesizate de mulți experți în domeniul securității pot fi echilibrate, mediate.
Același lucru poate fi spus și despre Ministerul Apărării în care persoana ca conduce acest minister va trebuie să urmeze politicile cunoscute și mă refer aici la statutul de neutralitate și consolidarea parteneriatului prin Planul Individual de Acțiuni al Parteneriatului (IPAP), cel de cooperare cu NATO, indiferent de convingerile intime ale domniei sale.
În plus, toate afacerile militare sunt gestionate de către un șef al Statului Major, și nu ministrul Apărării. În acest fel, există suficiente garanții pentru ca politice pe aceste dimensiuni sensibile să fie echilibrate și să nu devină obiectul „prădătorilor” din domeniul politic.
Vă întreb acest lucru în contextul în care există voci și din România sau Ucraina, mai ales după votul de la APCE al domnului Năstase, care au ridicat o serie de întrebări în acest sens?
Sunt lucruri incomparabile. Sunt lucruri care nu ar trebui puse în același coș. Andrei Năstase a explicat motivele alegerii sale, sunt aproape 120 de reprezentați ai diferitor țări care au votat exact în aceeași manieră, inclusiv din România.
Votul nu este solidaritate de breaslă, sau solidaritate politică a PPEM, așa cum s-a votat de fapt, ci mai degrabă argumentele legaliste ale Consiliului Europei care susține că o Rusie integrată în standardele Consiliului Europei este mai ușor de convins să urmeze anumite comportamente democratice decât în afara grupului de țări, iar Consiliul Europei este cea mai democratică structură de reprezentare politică a statelor din Europa.
De asemenea, există temeri dacă acest vot va îngreuna și relația cu Ucraina pe viitor.
Personal, cred că Ucraina s-a pripit cu această decizie de a ieși brusc din Consiliul Europei. Nu este în favoarea și în interesul Ucrainei să rămână pe dinafară, ori să creeze un fel de percepție a unui șantaj . Sunt multe alte formate la care nu vor avea acces cetățenii ucraineni, așa cum nu vor ar fi avut acces cetățenii Rusiei în condițiile în care acest stat ar fi fost pe dinafară.
Vream să vă spun și poate acesta este cel mai important lucru, votul din APCE nu înseamnă că reprezentanții politici ai bloculului ACUM nu conștientizează riscurile, sau că diminuează gravitatea raptului teritorial, a anexării Crimeii și a zonei Donbass de către Federația Rusă și acest lucru rămâne fără îndoială a învinuire directă adresată Moscovei de a-și revizui pozițiile și a se conforma dreptului internațional.
O poziție principială pe care noi nu am abandonat-o, ci din contră am dorit să o facem efectivă pentru obligațiile acestui stat în raport cu Consiliul Europei.
Vă mulțumim!
A consemnat Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | oct. 16, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Info Militar, Principal, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Militari Moldoveni la exercițiul multi-național Sea Breeze – 2018 din Ucraina. Foto: Ministerul Apărării al R. Moldova
Dinamica relațiilor dintre Armata R. Molodva și cele din cadrul NATO sau vecini cu viziuni euro-atlantice s-a modificat substanțial în ultimul an. Venirea la conducerea Ministerul Apărării de la Chișinău a lui Eugen Sturza, după aproape un an de blocaj deliberat al președintelui Igor Dodon la cârma ministerului, a deblocat această situație.
În timp ce militarii ruși și cei transnistreni au efectuat peste 200 de exerciții militare în 2017, cifre confirmate atât de experți cât și de oficiali ai Ministerul Apărării de la Chișinău, militarii moldoveni au fost privați premeditat de o pregătire adecvată de către politicile politicianiste ale președintelui Igor Dodon. El și-a motivat acțiunile prin așa-numita „neutralitate” prevăzută în Constituția R. Moldova, dar scopul real a fost împiedicarea armatei de a realiza procesul de interoperabilitate ale soldaților moldoveni cu cei ai NATO și ai țărilor partenere din regiune, cu precădere cei ucraineni.
Experții militari au mers și mai departe și l-au acuzat pe Dodon chiar de coordonare cu Moscova pentru astfel de acțiuni: Paradoxal, Dodon este, conform Constituției, chiar liderul armatei țării.
Cert este că în ultimul din toamna luni 2017, dinamica s-a schimbat iar militarii moldoveni au putut beneficia de antrenamente și expertiză la cel mai înalt nivel din partea profesioniștilor din NATO.
Cel mai recent episod din această categorie este desfășurarea exerciţiului bilateral „JCET-2018” (Joint Combined Exchange Training), ce se desfăşoară în aceste zile la Baza Militară de Instruire a Armatei Naţionale de la Bulboaca. La el participă trupele speciale din România și R. Moldova și are loc între 8-26 octombrie.
Militari din ale forțele special ale Republicii Moldova şi României se antrenează la poligonul de la Bulboaca
Exerciţiul are ca scop dezvoltarea capabilităţilor pentru executarea misiunilor în teatrele de operaţii, antrenarea comună şi efectuarea unui schimb de experienţă între contingentele celor două armate, a declarat comandantul Batalionului cu Destinaţie Specială, locotenent-colonelul Ion Ojog.
El a mai spus că în cadrul antrenamentelor, militarii desfăşoară ședințe de tactică a subunutăților mici, execută trageri de evaluare și pregătire pentru cursul de calificare forțe speciale, precum şi misiuni în teren specifice domeniului de activitate.
Mai mult, exerciţiul „Joint Combined Exchange Training” se desfăşoară în conformitate cu planul de instruire al Armatei Naţionale pentru anul 2018.
Strângerea relațiilor cu România
Relațiile pe palierul Armatei au devenit tot mai stânse la cel mai înalt nivel pe acest segment. Pe parcursul lui 2018, miniștrii de profil de la București și Chișinău s-au întâlnit tot mai dus. Ultima lor întrevedere a avut loc la Constanța, de Ziua Marinei, acolo unde ministrul Eugen Sturza a fost invitatul lui Mihai Fifor. Cei doi oficiali au discutat despre securitatea regională, colaborarea dintre Republica Moldova şi România pe dimensiunea apărării, perspectivele de intensificare a relaţiilor de cooperare dintre armatele celor două ţări, precum şi parteneriatele Republicii Moldova cu NATO şi UE.
În dreapta imaginii, miniștrii Apărării de la București și Chișinău, Mihai Fifor și Eugen Sturza
Un aspect foarte important de menționat este că anul acesta s-a demarat o reformă ambițioasă de profesionalizare a armatei R. Moldova. Aceasta are în componență circa 6.500 de militari dintre care circa jumătate cu statul de profesioniști care lucrează pe bază de contract.
În următorii trei ani de zile, autoritățile de la Chișinău și-au propus transformarea incorpore a tuturor militarilor într-un corp compact de militari profesioniști, așa cum au țările NATO. În acest an, Moldova a bugetat pentru armată circa 628,9 milioane de lei (aproximativ 31 milioane de euro), cu 10% mai mult față de 2017.
Cu toate acestea, cifrele nu sunt foarte îmbucurătoare în condițiile în care toate analizele de securitate indică regiunea separatistă transnistreană ca principală amenințare la adresa securității naaționale a R. Moldova.
Regimul separatist are un contigent circa dublu de 13.000 de soldați, la care se mai adaugă circa 1.500 de militari ruși în detașamentele de pacificatori și Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR). Aceștia din urmă au misiunea oficială de a păzi depozitul de muniție de la Cobasna, dar se pot transforma oricând în forță de reacție rapidă în zonă.
Ajutor la toate nivelurile
Pe de altă parte, România a ajutat constant cu expertiză R. Moldova pe segmentul militar. De la exerciții comune, burse pentru viitorii ofițeri moldoveni, expertiză legislativă și strategică privind întocmirea unei strategii militare viabile de țară sau alte tipuri de activități.
Soldați ai R. Moldova la exercițiul multi-național „Fireshield-2018”, desfășurat în luna septembrie
Alături de România, SUA s-au implicat activ în același tip de activități, după ce anterior au donat mai multă tehnică de luptă absolut necesară R. Moldova. Chișinăul alocă în prezent aproape 0,4% din PIB sectorului apărării, bani care abia ajung pentru salarii și cheltuieli logistice minimale.
Guvernul și-a luat angajamentul să demareze o reformă și să sporească finanțarea acestui buget și chiar să se meargă spre achiziționarea de tehnică de luptă, în condițiile în care acest lucru nu s-a întâmplat de 27 de ani de declararea independenței de URSS.
De asemenea, în luna septembrie a acestui a fost organizat exercițiul militar „Scut de foc -2018” , ce s-a desfășurat în centrele de instruire militară din toate garnizoanele din R. Moldova. Aici au participat aproximativ 800 de militari din Republica Moldova (ofiţeri şi subofiţeri ai Armatei Naţionale şi Departamentului Trupelor de Carabinieri), România şi Statele Unite ale Americii.
Scopul a fost și de data aceasta instruirea comună a subunităţilor de artilerie şi creşterea nivelului de interoperabilitate între armatele ţărilor partenere.
Dar exercițiile militare nu sunt de ajuns, dacă nu sunt completare și cu acțiuni concrete de înzestrare cu tehnică militară. În noiembrie 2017, ministrul Eugen Sturza afirma că că Republica Moldova va demara un proces de achiziție de armament în scopuri de modernizare a Armatei.
„În premieră pentru Republica Moldova și pentru Armata Națională, de la independență încoace, anul viitor vom avea și achiziții de tehnică, nu doar donațiile pe care le primim de la partenerii noștri străini. Vom avea achiziții de tehnică foarte necesară Armatei Naționale. Sper și sunt sigur că acest proces va fi continuat și în anii viitori. Deja am stabilit contactele cu partenerii să ne ajute în acest proces de achiziții, va fi o achiziție transparentă, dar veți vedea în 2018 aceste progrese”, declara Eugen Sturza, într-un interviu pentru Europa Liberă.
El a mai spus că este nevoie de modernizare a Armatei, în contextul în care pe teritoriul R. Moldova există trupe străine, cu trimitere la militarii din Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) staționate ilegal în stânga Nistrului.
Sturza a mai respins atunci ideea fluturată de către Dodon cum că neutralitatea poate fi asigurată prin pasivitate în fața unor pericole cât se poate de reale.
„Nu putem vorbi acum despre o neutralitate clasică, așa cum este stipulat și în Constituția Republicii Moldova, atâta timp cât avem o armată străină pe teritoriul Republicii Moldova. Noi vom continua să cerem ca această armată rusă să fie retrasă de pe teritoriul Republicii Moldova cu tot cu muniții și cu tehnica militară.
Nu mai avem nevoie de prezența lor aici, dar, totodată, noi avem ca și scop să ne întărim pozițiile, să ne modernizăm Armata Națională. Vedem aici exemplul elocvent al vecinului nostru, Ucraina, o țară căreia i-au fost garantate suveranitatea și integritatea teritorială de către patru state nucleare prin acest Acord de la Budapesta, ca într-un moment una din aceste țări semnatare să devină agresor și să-i acapareze teritoriul suveran”, a declarat Sturza.
Relații mai stânse cu Ucraina
De asemenea, Chișinăul și-a aprofundat relațiile cu Kievul. De la cele de natură politico-economică, până la cele militare. În acest interval de timp, R. Molodva și Ucraina au participat la o serie de exerciții comune alături de trupele NATO, fie pe teritoriul Ucraina, fie cel al R. Moldova sau alte țări membre NATO.
În aprilie 2018, premierul Pavel Filip afirma la Forumul de Securitate de la Kiev că R. Moldova se va implica mai activ în asigurarea securității regionale.
„Securitatea în această regiune este o prioritate pentru noi. Actualul mediu de securitate este influenţat de schimbări şi ameninţările continuă. Hibride, cibernetice şi mai trist este că s-a constatat că în Europa de Est staţionează trupele ruseşti şi în ziua de astăzi. Asta generează tensiuni. Prezenţa militară străină constituie un pericol.
Vrem să fie retrase trupele ruse din stânga Nistrului. Moldova sprijină Ucraina pentru rezolvarea conflictului din Donbas prin mijloace paşnice. Printre instrumentele tradiţionale persistă şi cele economice şi energetice, mai ales când este vorba despre relaţiile statelor vecine. Am vorbit despre noile tipuri de ameninţări. Aici este important să remarcăm cooperarea cu UE pentru combaterea riscurilor.
Aceste provocări implică o redefinire al conceptului tradiţional al securităţii. Agenda de securitate trebuie să fie fundamentată pe o abordare a riscurilor nonconvenţionale înglobând noi tipuri de solidaritate internaţională şi regională. Continuăm să avem speranţa că această solidaritate regională ne va aduce şi rezultate”, declara atunci Filip.
Au urmat apoi o nouă serie de exerciții militare comune R. Moldova – Ucraina. Cel mai important a fost în această vară, în Ucraina, acolo unde s-a desfășurat exercițiul Sea Breeze 2018.
Maior Grigore Adam declara atunci că ofiţerii şi subofiţerii moldoveni au fost implicaţi la acţiunile de verificare la punctul de control mobil, alături de militarii din contingentul ucrainean. R. Moldova a participat atunci cu cu 80 de militari din Brigada „Ştefan cel Mare”, Batalionul 22 de menţinere a păcii, şi Marele Stat Major, precum şi 15 unităţi de tehnică din dotarea Armatei Naţionale.
Alături de colegii din SUA şi Ucraina, militarii moldoveni au executat, în cadrul exerciţiului, trageri de pe loc şi din maşini de luptă, au condus tehnica militară de tip HMMWV şi au efectuat desantări din helicopter de la înălţimi mici.
De asemenea, infanteriştii moldoveni s-au deplasat pe insula Tendra din Marea Neagră, unde au desfăşurat acţiuni de îmbarcare şi debarcare de pe navă, cu utilizarea vehiculelor militare din dotare, preciza Ministerul Apărării de la Chișinău într-un comunicat.
De asemenea, la începutul lunii septembrie 70 de ofiţeri şi subofiţeri ai Armatei Naţionale a R. Moldova a participat preț de aproape două săptămâni la exercițiul multinaţional ”Rapid Trident-2018”, cu participarea armatelor NATO, care se desfășoară la centrul de instruire din Iavoriv, regiunea Lvov, Ucraina. Acolo, scopul exercițiului a fost creşterea interoperabilităţii între militari şi pregătirea lor pentru misiuni internaţionale de menținere a păcii.
Nu în ultimul rând, așa cum declara anul trecut ministrul Sturza, R. Moldova a trecut și la partea practică în ceea ce privește înzestrarea și modernizarea tehnicii sale de luptă.
Memorandum moldo-ucrainean de iniţiere a cooperării tehnico-militare semnat la Kiev, octombrie 2018
Astfel, R. Moldova a semnat cu compania ucraineană de stat Promoboronexport un memorandum de iniţiere a cooperării tehnico-militare. Documentul a fost semnat de către secretarul de Stat Vladimir Iliev care a participat, în perioada 9-12 octombrie, la expoziţia internațională în domeniul industriei de apărare „Arme și Securitate”, care s-a desfăşurat la Kiev, Ucraina.
NATO și SUA, tot mai interesate de securitatea R. Moldova
Dar Chișinăul a mers și a departe și a demonstrat că dorește să aprofundeze relațiile cu NATO și cu cea mai puternică armată din acest bloc militar, cea a SUA. Dacă în plan politic, R. Moldova a lansat o adevărată campanie de informare la nivelul cel mai înalt pe plan internațional, cerând de la tribunele ONU, OSCE și UE retragerea trupelor ruse pe teritoriul, în plan militar Chișinăul a căutat să intensifice relațiile cu NATO și statele membre.
Secretarului General al NATO pentru politica de apărare și planificare, James Appathuray în vizită la Chișinău, 10 octombrie 2018
Ministrul Apărării Eugen Sturza şi Comandantul Armatei Naţionale, general de brigadă Igor Cutie, au avut o întrevedere pe 10 octombrie cu asistentul adjunct al Secretarului General al NATO pentru politica de apărare și planificare, James Appathuray, cu care s-a discutat despre situaţia regională, reforma sectorului de apărare şi cooperarea Republicii Moldova cu Alianţa Nord-Atlantică.
Sturza l-a informat pe James Appathuray despre acţiunile întreprinse de conducerea Ministerului Apărării şi Marelui Stat Major în contextul modernizării Armatei Naţionale, în special în dotarea unităţilor militare, renovarea infrastructurii, îmbunătăţirea pachetului social şi completarea cu soldaţi profesionişti.
La rândul său, oficialul NATO a reiterat disponibilitatea Alianţei de a consolida parteneriatul R. Moldova şi a oferi asistenţă pentru reformarea instituţiei de apărare.
În paralel, cu doar câteva zile înainte de întâlnirea cu Appathuray, pe 8 octombtie, R. Moldova a trimis în premieră în SUA un atașat militar. Diplomatul militar — colonel Vitalie Micov — va fi responsabil de asigurarea unei cooperări eficiente dintre structurile de apărare ale celor două ţări, identificarea unor noi oportunităţi de dezvoltare şi îmbunătăţire a parteneriatului dintre Armata Naţională a Republicii Moldova şi Forţele Armate ale SUA, preciza Ministerul Apărării într-un comunicat de presă.
Pe 19 iulie, Parlamentul R. Moldova a adoptat noua Strategie Națională de Apărare, amânată de mai mulți ani de zile, ultimul oponent care a tergiversat adoptarea acestui document, fiind din nou președintele Igor Dodon, un opozant deschis al oricăror relații cu NATO și pe alături chiar și cu UE.
Documentul specifică faptul că cele mai mari amenințări și riscurile identificate în urma analizei mediului strategic de securitate la nivel internaţional, regional şi naţional sunt potenţialul militar din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, utilizarea instrumentelor de propagandă informațională, atacurile asupra infrastructurii critice a Moldovei, atacurile cibernetice, migraţia ilegală, traficul ilicit de armament, activitatea teroristă.
Sporirea implicării tuturor factorilor în domeniul strategic al apărării reprezintă un plus pentru R. Moldova, țară care are încă grave deficiențe la acest capitol, acolo unde nu s-a investit aproape deloc în ultimii 30 de ani. Împreună cu militarismul arătat de Rusia în ultimii ani în regiune, R. Moldova rămâne o vulnerabilitate în coasta flancului estic al Alianței Nord-Atlantice, motiv pentru are trio-ul SUA-România-Ucraina încearcă să dea o nouă pondere și perspectiva militară acestei țări.
Totuși, alegerile parlamentare din februarie 2019, ar putea fi un punct de inflexiune important pentru R. Moldova în cazul ajungerii la putere a forțelor pro-ruse, sau a unui „mariaj politic de largă uniunea națională” care cu siguranță va negocia scurtcircuitarea acestor progrese le linie militară în urma unui compromis politic. Tocmai de aceea este necesară o continuitate politică calată pe aceeași optică în privința dimensiunii securitare.
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | apr. 18, 2018 | Federatia Rusa, Info Militar, Principal, R. Moldova, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Soldați americani sosiți în Republica Moldova pentru un exercițiu militar comun din 2016. Foto credit: Balkan Insight
Partidul Democrat din Moldova speră că introducerea unui serviciu militar profesionist pe bază de contract va pregăti mai bine țara să facă față provocărilor regionale ale Rusiei, scrie Balkan Insight într-un amplu reportaj despre capabilitățile de apărare ale Republicii Moldova, scrie portalul Balkan Insight într-un articol preluat și publicat de EvZ Moldova.
Dar, fără planuri imediate de creștere a cheltuielilor de apărare, ideea ar putea fi mai mult despre votul alegătorilor decât o reformă reală, spun scepticii.
Moldova va organiza alegerile parlamentare în această toamnă, iar Partidul Democrat pro-occidental dorește să se mențină la putere.
Promisiunile de abordare a problemelor din armată, una dintre cele mai de încredere instituții publice, ar putea aduce beneficii electorale.
Dar democrații spun că este vorba despre reformă.
„Vrem să creăm o armată modernă, mai bine dotată tehnic și financiar, cu militari profesioniști”, anunța președintele Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, pe data de 20 martie.
„Mii de tineri și familiile lor vor fi scutiți de povara recrutării obligatorii care a avut loc până acum”, a mai spus el.
Cetățenii moldoveni cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani sunt obligați, în prezent, să facă un an de armată. Există scutiri pentru motive medicale sau educaționale, dar mita este un fenomen larg răspândit pentru a primi aceste scutiri.
Plahotniuc susține că reforma va eradica această problemă, precum și că va îmbunătăți perspectiva de carieră militară a tinerilor moldoveni. Trecerea la o armată profesionistă va începe în această toamnă și va dura până în 2020.
Având în vedere operațiunile militare ale Rusiei în Ucraina vecină, mulți moldoveni sunt de acord că guvernul ar trebui să îmbunătățească calitatea armatei moldovenești ce numără circa 6.500 de soldați. NATO a sfătuit constant R. Moldova să facă acest lucru.
Dar chiar dacă recunoaște că Moldova are nevoie de forțe armate mai eficiente, unii experți militari resping propunerea lui Plahotniuc ca fiind nerealistă.
Partidul pare că nu a decis încă cum să finanțeze această reformă potențială. PD a precizat că încă lucrează asupra cifrelor. De asemenea, nu este clar cum va acoperi bugetul de stat costul acestei reforme.
În anul 2016, ultimul an pentru care sunt disponibile date, Moldova a avut cel mai mic buget de apărare pentru orice țară din regiune (0,4% din PIB-ul său), potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm, care gestionează o bază de date privind cheltuielile militare globale .
În acest an, Moldova a bugetat pentru armată circa 628,9 milioane de lei (aproximativ 31 milioane de euro), cu 10% mai mult față de 2017, însă majoritatea acestor bani acoperă doar salarii, hrana și echipamentele de bază, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Nu există fonduri pentru arme noi sau muniții.
„Profesionalizarea armatei naționale necesită resurse financiare enorme pentru instruirea acestor profesioniști și să-și plătească salariile”, a comentat Rosian Vasiloi, expert în politica de securitate la think tank-ul IDIS Viitorul.
În prezent, militarii angajați prin contract primesc circa 4.000 – 5.000 lei (aproximativ 200-250 de euro) pe lună în timpul unui an de serviciu.
„Acest lucru nu este suficient pentru a încuraja tinerii să devină militari profesioniști”, a adăugat Vasiloi.
Lipsa finanțării militare îi determină pe generalul Valeriu Troenco, care a fost ministru al Apărării din 2014 până în 2015, să spună că afirmațiile lui Plahotniuc „sunt doar din motive politice și nu în interesul real al reformării armatei”.
Pentru a moderniza forțele armate, statul ar trebui să plătească pentru mai mult decât scoaterea obligativității armatei și să se transforme într-o armată bazată pe contract, spun unii experți. Armele armatei sunt vechi – mai ales din perioada sovietică – și în stare proastă, spun ei.
Dacă armata rămâne la mărimea actuală, cel puțin 1% din PIB-ul Moldovei (aproximativ 6,1 miliarde de euro în 2016) va trebui alocat militarilor timp de cinci până la șapte ani, pentru a se vedea rezultatele, a declarat pentru fostul ministru al Apărării, Vitalie Marinuța, pentru BIRN.
Aceasta ar însemna cel puțin o dublare a bugetului actual de apărare al Republicii Moldova.
Stimulente de securitate
Pentru a justifica orice creștere a cheltuielilor din domeniul apărării pentru o reformă militară radicală, profesioniștii și politicienii pro-NATO ar putea să indice Rusia și operațiunile sale din Ucraina.
Într-un sondaj din 2017 realizat de Institutul Republican Internațional (IRI), cu sediul în SUA, 28% din cei 1.514 respondenți au identificat Rusia drept cea mai mare amenințare pentru Moldova.
Circa 1.200-1.500 de trupe rusești sunt staționate peste râul Nistru în regiunea separatistă a Transnistriei, care ar trebui să protejeze o un depozit de muniție din epoca sovietică. Moscova deține, de asemenea, aproximativ circa 400 de militari din cadrul forțelor de menținere a păcii în regiune pentru a monitoriza situația dintre Tiraspol și Chișinău de mai bine de 25 de ani.
Totuși, preocupările Chișinăului se concentrează nu numai pe trupele Rusiei în Transnistria, ci și pe forțele separatiste.
Generalul Troenco consideră că regiunea, susținută de Moscova, depășește de două ori forțele armate ale Republicii Moldova, atât în ceea ce privește numărul de soldați, cât și cea a echipamentului de luptă.
În cadrul unei conferințe din 27 martie la Chișinău, colonelul Radu Burduja, secretarul general al ministerului apărării din R. Moldova, a afirmat că forțele transnistrene și-au majorat exercițiile militare cu 40%, din ianuarie până în martie, față de aceeași perioadă din 2017.
Potrivit estimărilor făcute de expertul Rosian Vasiloi, în acest an au avut loc deja 13 exerciții de luptă. Ultimul exercițiu a avut loc la 4 aprilie.
Per ansamblu, astfel de exerciții, au implicat manevre de luptă antitanc și antiaeriene, a declarat colonelul Burduja. Anterior, în 2017 trupele ruse și transnistrene au executat trecerea cu blindatele pe partea controlată de Republica Moldova a râului Nistru.
Provocare politică
Dar orice impulsionare a construirii unei armate profesionale pentru a contracara aceste amenințări ar putea duce la o altă dispută între Partidul Democrat și comandantul-șef al Armatei Republicii Moldova, președintele Igor Dodon.
Dodon, care se opune cu fermitate aderării la NATO, nu a abordat încă în mod specific propunerea de renunțare la serviciul militar obligatoriu, dar el își exprimă în mod deschis simpatia față de Rusia.
În ziua în care Plahotniuc și-a anunțat propunerea, președintele Dodon s-a întâlnit cu ambasadorul Rusiei în Republica Moldova pentru a recunoaște rolul Moscovei în discuțiile asupra Transnistriei și pentru a deplânge relațiile deteriorate dintre Chișinău și Moscova.
Dodon, cu toate acestea, a fost suspendat de trei ori din funcție, iar opțiunile sale de blocare a oricărei reforme aduse de NATO s-ar putea dovedi limitate.
Între timp, fără o creștere a cheltuielilor pentru apărare, armata Moldovei va căuta „iubirea de țară și nu a banilor”, la fel ca și până acum, pentru a-și face datoria, a spus Marinuța.
de Razvan Iorga | mart. 27, 2018 | Federatia Rusa, Info Militar, Principal, R. Moldova, România, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Autoritățile Republicii Moldova ar trebui să investească în profesionalizarea armatei, pe fondul amenințărilor tot mai reale care vin de peste Nistru și partea trupelor regimului separatist de la Tiraspol împreună cu cele ale Armatei Ruse, sunt câteva dintre concluziile trase marți, la Chișinău, de către experți în securitate.
Astfel de probleme au fost discutate cu ocazia lansării la IDIS „Viitorul” a studiului „Menținerea trupelor ruse de ocupație în regiunea trasnistreană: eșecl al diplomației de „caviar” și dispreț față de dreptul internațional”, semnat de expertul în politici de securitate, Rosian Vasiloi.
Documentul arată că, în timp ce Chișinăul alocă numai 0,4% din PIB pentru domeniul apărării, în stânga Nistrului regimul secesionist alocă 1,4% din PIB pentru întreținerea forțelor sale militare. Aceste alocări sunt separate față de banii pe care și Rusia îi alocă anual pentru întreținere Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR).
Expertul Rosian Vasiloi a menționat că, în ultimii ani, exercițiile militare comune dintre militarii ruși și cei loiali regimului separtist de la Tiraspol s-au înmulțimit vizibil.
„Federația Rusă nu și-a retras și trupele din teritoriul de est al țării, ci dimpotrivă și-a consolidat prezența militară în partea trasnistreană a Republicii Moldova, ceea ce reprezintă o gravă încălcare a prevederilor constituționale cu privire la independența, suveranitatea și integrarea R. Moldova”, a declarat expertul care a mai precizat că astfel R. Moldova rămâne sub ocupața militară rusă.
Rosian Vasiloiu a observat în cadrul studiului pe care l-a elaborat că numai în 2018 au avut deja loc 40 de exerciții militare comune ruso-transnistrene, 13 dintre aceasta având caracter combatant. Printre acestea se numără cele ce vizează exercițiile de tancuri și ele are trupelor speciale.
De asemenea, el a reamintit politica Rusiei de implicare în Transnistria în timpul alegerilor prezidențiale ale Rusiei, fiind deschise 24 de secții de votare în stânga Nistrului și numai 3 în dreapta sa.
Rușii recrutează la greu la Tiraspol
La rândul său, secretarul general de stat din cadrul Ministerului Apărării, Radu Burduja, a declarat că GOTR reprezintă o amenințare cu caracter militar cât se poate de reală la adresa securității țării și că exercițiile militare ruse în stânga Nistrului s-au intensificat după începerea luptelor din Ucraina după anexarea ilegală a Crimeii din martie 2014.
Numărul acestora s-a majorat cu 30% în 2016, iar în 2017 cu alte 29 de procente. În 2018, conform oficialului de la Apărare acestea s-au intensificat cu 40% față de perioada similară a anului 2017, accentul punându-se pe forțele speciale. În ciuda faptul că, la nivel oficial se vorbește de un caracter defensiv al exercițiilor, acestea sunt în fapt pregătiri pentru ofensivă, așa cum au demonstrat-o exercițiile în care s-a forțat trecerea Nistrului cu blindatele.
El a mai atras atenția și asupra creșterii numărului tinerilor de înrolare în grupul forțelor ruse din Transnistria și că, în acest sens, se face propagandă și se distribuie materiale cu caracter educativ și patriotic în favoarea Rusiei.
Oficialul a explicat că sinergia celor două armate reprezintă o „amenințare majoră la adresa securității naționale”. În aceste condiții, Radu Burduja a spus că este nevoie de o reformă reală a sectorului militar al Republicii Moldova.
Cum finanțează Chișinăul indirect armata transnistreană
Experții au recomandat ca în discursul oficial al oamenilor politici de la conducerea R. Moldova trebuie să se spună clar, în stânga Nistrului, există o bază militară străină camuflată.
Fostul amabasador al R. Moldova în România și la Bruxelles, Iurie Reniță, a afirmat că autortiățile R. Moldova nu au o abordare consecventă asupra acestui dosar, fapt ce se reflectă și în activitatea misiunii OSCE la Chișinău și că este nevoie de acțiuni guvernamentale mai hotărâte, iar societatea civilă și experții trebuie să pună presiune în acest sens.
Nu în ultimul rând, directorul IDIS „Viitorul” Igor Munteanu a adus în discuție finanțarea regimului separatist de la Tiraspol prin cumpărarea de către Chișinău a energiei de la centrala electrică de la Cuciurgan. El a precizat că acești bani ajung apoi a fi investiții în întreținerea armatei separatiste și că astfel Chișinăul ar trebui să pună condiții în acest sens celor de la Tiraspol pentru a nu finanța cu proprii bani securitatea țării.
Faptul că regiunea separatistă transnistreană își desfășoară exporturile în UE prin Republica Moldova ar trebui să vină cu un set de condiții din partea Chișinăului, a mai precizat expertul. El a mai criticat lipsa de viziune a guvernării și a unor politici clare și integrate în ceea ce privește rezolvarea dosarului transnistrean, opinând că este nevoie de mai multă implicare în luare de măsuri la adresa acest fenomen, cel mai pericol de altfel la adresa securității naționale a R. Moldova.
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | mart. 20, 2018 | Federatia Rusa, Info Militar, Principal, R. Moldova, România, Ucraina, UE
Republica Moldova va trece la o armată de profesioniști, începând din această toamnă, pe modelul armatelor moderne din majoritatea țărilor europene. Anunțul a fost făcut astăzi de către liderul partidului de guvernământ, Vlad Plahotniuc. Armata este un domeniu subfinanțat în Republica Moldova, Ministerul Apărării din Republica Moldova având alocat un procent de doar 0,4% din PIB.
Pe de cealaltă parte, din decembrie 2016 și până în octombrie 2017, militarii armatei Republicii Moldova nu au avut permisiunea președintelui prorus Igor Dodon de a participa la exerciții militare de antrenament cu statele partenere din Europa, fapt ce a contribuit la stagnarea și chiar degradarea capacităților operative ale Armatei.
Lucrurile au revenit pe un fagaș al normalității, după instalarea la finele lunii octombrie, a noului ministru al Apărării, Eugen Sturza, care împreună cu guvernul de la Chișinău au redeschis opțiunea acestora de a participa alături de militari din Europa la manevre și exerciții de antrenament.
Dodon a încercat să mascheze decizia sa de oprirea în cazărmi a militarilor prin invocarea „neutralității” R. Moldova, fapt ce nu a făcut decât să lase descoperit acest domeniu extrem de important. Practic, vulnerabilitatea R. Moldova a scăzut foarte mult pe dimensiunea de securitate, atrându-i lui Dodon acuzații de premeditate și chiar de sabotare a Armatei naționale.
În paralel, pe cealaltă parte a Nistrului, numai în 2017, au avut loc circa 200 de aplicații militare cu participarea Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) și a militarilor transnistreni loiali regimului separatist de la Tiraspol, potrivit unor estimări făcute de expertul în domeniul securității, Rosian Vasiloi, în cadrul unui interviu oferit pentru portalului internațional Balkan Insight.
Rusia nu și-a ascuns niciodată intențiile militare față de regiunea separatistă transnistreană, iar relația militară dificilă dintre Moscova și Chișinău s-a accentuat pe parcursul anului 2017 până în prezent.
Aceasta a mers concomitent cu clincurile dintre cele două capitale, începând cu dezvăluirea cazului de spionaj al Rusiei împotriva Moldovei prin recrutarea de către serviciile secrete ale armatei ruse GRU a deputatului PD Iurie Bolboceanu, condamnat ulterior la 12 ani de închisoare pentru „trădare de patrie”.
Imediat după dezvăluire, cinci diplomați ruși au fost expulzați din Moldova, Moscova întorcând măsura prin expulzarea a cinci diplomați moldoveni.
Reforma promisă
De la instalarea sa în funcție, actualul ministru al Apărării de la Chișinău, Eugen Sturza, a promis că va începe o reformă a Armatei R. Moldova, inclusiv prin achiziționarea de mijloace de luptă moderne.
„Odată cu preluarea mandatului îmi doresc ca Republica Moldova să se transforme dintr-un consumator de securitate în furnizor. Este foarte important ca Armata Națională să nu fie implicată în jocuri politice, pentru că există riscul să o slăbim și mai mult”, spunea Sturza la preluarea mandatului.
Încă de la începutul mandatului, Eugen Sturza s-a arătat în favoarea participării militarilor moldoveni la misiunile internaționale pentru arată partenerilor internaționali că R. Moldova poate exporta securitate în regiune.
De asemenea, Sturza a afirmat că se vor face eforturi pentru ca de anul viitor să se facă achiziții pentru înzestrarea Armatei.
„În premieră pentru Republica Moldova și pentru Armata Națională, de la independență încoace, anul viitor vom avea și achiziții de tehnică, nu doar donațiile pe care le primim de la partenerii noștri străini. Vom avea achiziții de tehnică foarte necesară Armatei Naționale. Sper și sunt sigur că acest proces va fi continuat și în anii viitori. Deja am stabilit contactele cu partenerii să ne ajute în acest proces de achiziții, va fi o achiziție transparentă, dar veți vedea în 2018 aceste progrese”, a conchis ministrul.
La finalul lunii trecute, Sturza scria pe pagina sa de Facebook că, în ciuda opoziției clare arătate de Dodon, el este decis să spargă această situație de menținere deliberată a Armatei R. Moldova într-o stare permanentă de degradare.
„Încă sper ca domnul președinte Dodon nu dorește ca în Moldova sa se întâmple ce s-a întâmplat în trecut în Ucraina, unde armata era ținută intenționat la un nivel precar de înzestrare. Și sper că domnul Președinte nu va insista ca Republica Moldova sa aibă o armată slabă, una de formă.
Dacă subiectul va fi menținut pe agenda Consiliului Suprem de Securitate (CSS), voi avea o poziție fermă, prin care voi susține înzestrarea și modernizarea Armatei Naționale, reformarea, profesionalizarea și eficientizarea ei”, scria Sturza.
Batalion mixt
La începutul lunii februarie, după o vizită la Chișinău a ministrului Apărării român, Mihai Fifor, România și R. Moldova au convenit formarea unui batalion mixt între cele două țări și reluarea exercițiilor militare comune, potrivit Balkan Insight.
„Am convenit astăzi la nivel de experți și să identificăm zona în care poate fi plasat acest batalion mixt”, a declarat ministrul român al apărării, Mihai Fifor, într-o conferință de presă comună la Chișinău.
Scopul reluării acestor exerciții este de a aduce armata R. Moldova la standardele de pregătire și profesionalism ale NATO. Discuțille dintre cei doi au mai vizat au vizat și acordarea de asistență pentru procesul continuu de reformă și modernizare a armatei moldovenești.
Ideea acestui batalion comun nu este tocmai una nouă. În martie 2010, miniștrii Apărării de la acea vreme din cele două țări, Gabriel Oprea și Vitalie Marinuță au discutat această posibilitate la București, după cum a relatat Karadeniz Press.
Profesionalizare și standarde mai ridicate
Revenind în actualitate, liderul PD, Vlad Plahotniuc, a declarat marți într-un briefing the presă că Armata Republicii Moldova se va reforma și va trece la statutul de armată profesionistă. El a precizat că PD a cerut un studiu amplu la acest subiect din partea guvernului și un plan de acțiuni pentru eliminarea serviciului militar obligatoriu și transformarea armatei R. Moldova într-una profesionistă.
„Am luat decizia ca în R. Moldova de a se renunța la serviciul militar obligatoriu. Acest lucru se va realiza etapizat. În aproximativ doi ani, numărul tinerilor care vor fi recrutați pentru armată va scădea până se va ajunge la eliminarea completă a serviciului militar obligatoriu.
El a declarat că reforma ar urma să înceapă în toamna acestui an și că se va întinde pe parcursul a doi ani de zile.
„Ministerul Apărării, în curând, va da startul oficial al acestui proces. Printre primele reduceri de înrolări vor fi acelea care se vor face imediat, în toamna anului 2018, urmând va în locul recrutilor sa fie angajati militari profesionisti, pe baza de contract, care vor fi echipați după toate standardele moderne europene”, a declarat Plahotniuc.
Plahotniuc a mai spus că, în paralel, guvernul va rezolva toate probleme legate de logistică și salarizare.
Liderul PD a precizat acest lucru a fost determinat și de semnalele precum unii tinerii oferă mită pentru a evita satisfacerea serviciului militar, dar și de condițiile proaste pentru militari și familiile lor.
„Vrem sa creem o armata moderna, mult mai bine dotată tehnic și financiar cu soldați profesioniști. Mii de tineri și familiile lor vor fi scutiți de povara recrutărilor obligatorii care au avut loc până în prezent”, a conchis Plahotniuc.
Deși nu a fost precizat nimic în acest sens, această modernizare atunci în fapt implementarea unora dintre standardele NATO, care prevăd ca armata să fie în țările membre să fie una profesionistă pe bază de contract.
Dinamica regiunii s-a schimbat mult în ultimii ani, începând cu anexarea ilegală de către Rusia a peninsulei Crimeea. Acest fapt a condus inevitabil la acțiuni de militarizare intensivă a regiunii, odată cu izbucnirea conflictului armat din estul Ucrainei între forțele militare ucrainene și separatiștii proruși din Donbas, cei din urmă fiind sprijiniți masiv de forțele militare ale Rusiei.
În tot acest climat tensionat, Republica Moldova își ia măsuri de consolidare a măsurilor de securitate și de întărire a capacităților defensive în fața potențialelor pericole, cel mai apropiat fiind cel de ar putea veni de pe celălalt mal al Nistrului.
Corespondența de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
