Jurnaliștii, victime sigure în războiul informațional dintre Kiev și Moscova. Condamnările pentru spionaj, arma preferată în cruciada împotriva presei adverse
Ucraina-mizează-pe-sprijinul-statelor-UE-pentru-eliberarea-prizonierilor-ucraineni-deținuți-de-Moscova
Justiţia rusă l-a condamnat luni la 12 ani de închisoare în regim sever pe jurnalistul ucrainean Roman Suşcenko, arestat în octombrie 2016 şi găsit vinovat de spionaj, acuzaţii pe care acesta le respinge şi care au fost denunţate de Kiev ca fiind motivate politic, relatează agențiile internaționale de presă, citate de KARADENIZ PRESS.„Voi face, desigur, apel. Această decizie nu este corectă”, a declarat Suşcenko, care neagă toate acuzaţiile.
Surse diplomatice occidentale de la Kiev, ciatate de mass-media locală, menționează că cel mai probabil jurnaliștii ucraineni și ruși afectați vor face parte din schimbul de prizonieri dintre cele două părți, care este negociat în acest moment și care va avea loc, cel mai probabil, până la sfârșitul acestui an.
Arestare contestată
Procuratura rusă a cerut 14 ani de închisoare împotriva jurnalistului ucrainean acuzat de Moscova că este colonel al serviciilor de informaţii ucrainene.
După arestarea sa în octombrie 2016, Serviciului Federal de Securitate rus (FSB) l-a acuzat pe Suşcenko că ar fi „adunat în mod intenţionat informaţii confidenţiale despre activităţi ale forţelor armate şi Gărzii Naţionale ruse”.
La rândul sau, Ucraina susţine că Suşcenko, în vârsta de 47 de ani când a fost reţinut, este un jurnalist şi corespondent la Paris al agenţiei de presa Ukrinform, pentru care el lucrează din 2002.
#FreeSentsov
În mai multe oraşe din Ucraina şi din alte ţări au loc, la sfârșitul săptămânii trecute, acțiuni de susţinere a regizorului ucrainean Oleg Senţov, condamnat ilegal de justiţia rusă la 20 de ani de închisoare. #FreeSentsov este o acţiune desfăşurată la nivel mondial, startul acesteia fiind dat în centrul Kievului, unde câteva sute de persoane s-au adunat în Piața Independenței şi au afişat pancarte cu mesaje de susţinere a lui Senţov, dar şi a altor ucraineni condamnaţi politic în Rusia. Regizorul ucrainean Oleg Senţov, care s-a opus anexării Crimeii, a fost condamnat pentru „terorism” la 20 de ani de închisoare. Un alt ucrainean implicat în acest caz, Oleksandr Kolcenko, a primit 10 ani de detenţie. Arestat în mai 2014 la domiciliul său din Crimeea, Oleg Sențov a fost acuzat, alături de Oleksandr Kolcenko, de „terorism”, „organizarea unei grupări teroriste” și „trafic de arme”. Pe 14 mai 2018, regizorul Oleg Senţov a intrat în greva foamei pe perioadă nelimitată, solicitând Kremlinului eliberarea tuturor deţinuţilor politici ucraineni.
#freesentov, răspunsul Ucrainei la acțiunile Kremlinului
RIA Novosti, țintă a SBU
Reamintim că angajați ai Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au pătruns pe 15 mai în birourile în care activează reporterii RIA Novosti de la Kiev, perchezițiile durând peste opt ore. În aceeași zi a fost reținut la Kiev directorul portalului RIA Novosti Ucraina, Kirill Vâșinski, fiind suspectat că ar susține autoproclamatele republici pro-ruse din Donbas.
Ulterior cererea directorului portalului RIA Novosti Ucraina, Kirill Vâșinski, privind renunțarea la cetățenia ucraineană a fost trimisă administrației președintelui Petro Poroșenko.
Ministerul rus de Externe a calificat acțiunile Kievului în raport cu RIA Novosti Ucraina drept o samavolnicie. Ministrul de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că acțiunile Kievului întreprinse împotriva jurnalistului de la „RIA Novosti Ucraina” sunt inacceptabile. Ambasada Federației Ruse la Kiev a expediat o notă de protest Ministerului de Externe al Ucrainei, cerând să se pună capăt acțiunilor ostile față de reprezentanții mass-media. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Rusiei, a comunicat de asemenea că Kremlinul așteaptă o reacție dură din partea organizațiilor internaționale la acțiunile întreprinse de SBU.
Operațiunea Babcenko, răspunsul Ucrainei
La rândul său, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a apărat, în fața mass-media internațională, operațiunea serviciilor secrete ucrainene de înscenare a asasinării jurnalistului rus Arkadi Babcenko. „Cei care ne critică ar fi preferat ca serviciile secrete ruse să-l ucidă pe acest jurnalist?”, s-a întrebat Poroşenko în acest interviu, răspunzând în legătură cu această punere în scenă ce a permis, potrivit Kievului, dejucarea unei tentative reale de a-l asasina pe jurnalist, un critic virulent al lui Vladimir Putin.
„Dacă vrem să protejam libertatea presei, dacă vrem să protejăm jurnaliştii, trebuie să folosim astfel de tehnici”, a justificat Poroşenko.
Moarte înscenată
Poliţia ucraineană a anunţat în seara zilei de 29 mai moartea lui Babcenko, ucis de gloanţe la Kiev, dar a doua zi, serviciile de securitate au organizat o conferinţă de presă la care jurnalistul era viu şi nevătămat.
Serviciile secrete ucrainene „l-au arestat pe vinovat, iar în viitorul foarte apropiat, vor arăta de unde a primit banii, ordinele, listele jurnaliştilor ce trebuie ucişi”, asigură preşedintele ucrainean în El Pais.
Întrebat despre o presupusă listă de 30 de jurnalişti vizaţi în Ucraina şi statele membre ale Uniunii Europene, Petro Poroşenko asigură că nu a informat personal alte guverne, dar „serviciile secrete cooperează între ele”. (N.G.)