Rogozin, omul-orchestra din guvernul rus: Ar putea prelua si portofoliul Apararii
Dmitri Rogozin ar putea să devină şi noul ministru al Apărării din Federaţia Rusă. Controversatul politician rus l-ar înlocui astfel pe actualul ministru, Anatoli Serdiukov.
Potrivit ediţiei de limbă rusă a revistei Forbes, preluată de agenţiile de presă ruseşti şi internaţionale, Dmitri Rogozin îşi va păstra şi funcţia de vicepremier şi responasibil de complexul militar industrial al Federaţiei Ruse. În luna decembrie 2011, Dmitri Rogozin a fost rechemat din funcţia de ambasador al Moscovei la NATO, şi promovat în postul de vicepremier.
De asemenea, la sfârşitul lunii martie 2012, preşedintele rus Dmitri Medvedev l-a desemnat pe vicepremierul Dmitri Rogozin reprezentant special pentru Transnsitria. Kremlinul nu a avut până acum un reprezentant special pentru Transnistria. Dmitri Rogozin s-a remarcat anul trecut printr-o serie de declaraţii antiromâneşti, în contextul acordului româno-american privind scutul antirachetă.
Deşi sursele presei ruse din guvernul de la Moscova confirmă că Serdiukov va părăsi postul de ministru al Apărării, atât Rogozin, cât şi purtătorul de cuvânt al preşedintelui Federaţiei Ruse, Natalia Timacova, au refuzat să discute acest subiect.
Premierul Dmitri Medvedev va prezenta preşedintelui Vladimir Putin structura şi componenţa executivului. În următoare zile, Medvedev va finaliza consultările cu candidaţii la posturile de miniştri. Iar, după prezentarea candidaturilor preşedintelui, consultările vor fi continuate de Putin. Din această cauză, la summit-ul G-8 din SUA, care va avea loc în perioada 18-19 mai, va participa premierul şi nu preşedintele. Actualul cabinet de miniştri rus a funcţionat fără schimbări toţi 4 ani de activitate. Guvernul este constituit din 26 de funcţionari (2 prim vicepremieri, 5 vicepremieri, 18 miniştri şi premierul).
Un bărbat înarmat cu un pistol a deschis focul şi a luat ostatice două persoane joi după-amiază la Ministerul eston al Apărării, după care a fost ucis în timpul intervenţiei unei unităţi speciale a forţelor de ordine, cei doi ostatici fiind eliberaţi, a anunţat poliţia. „Suspectul a murit” în timpul intervenţiei poliţiei, a anunţat într-un comunicat Maria-Elisa Tuulik de la biroul procurorului din Tallinn. Ministrul Apărării Mart Laar nu se afla la birou în acel moment, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Peeter Kuimet. Consilierul politic al ministrului, Luukas Kristjan Ilves, care este fiul preşedintelui eston Toomas Hendrik Ilves, nu se afla nici el la minister, transmite Mediafax. „La ora 15.08 (15.08 ora României), poliţia a fost informată că o persoană necunoscută a intrat în sediul Ministerului Apărării cu un pistol”, a declarat Maria-Elisa Tuulik, precizând că „în clădire a fost lansată şi o grenadă fumigenă”. „Două persoane au fost luate ostatice. Acestea au fost eliberate ulterior”, a adăugat ea. Autorul luării de ostatici este Karen Drambjan, un avocat născut în Armenia în 1954, care a obţinut cetăţenie estonă în 1990, a declarat pentru agenţia Delfi premierul eston Andrus Ansip. El era membru al unui mic partid de stânga, Partidul stângii unificate, care nu face parte din Parlament. Motivaţiile sale rămân necunoscute. În cursul după-amiezii, s-au auzit focuri de armă şi o explozie în clădirea ministerului. Poliţia a recurs apoi la evacuarea clădirii şi a fost instituit un perimetru de securitate, potrivit unei purtătoare ce cuvânt a poliţiei din Tallinn, Aleksandra Solntseva. O unitate formată din zece bărbaţi din cadrul forţelor speciale a pătruns în clădire cu un robot pentru deminare şi au fost auzite noi focuri de armă. „Specialiştii vor inspecta imobilul pentru a se asigura că nu există niciun pericol şi doar după aceea oamenii vor putea să intre din nou în minister”, a explicat Mihkel Loide, purtătorul de cuvânt al poliţiei, fără a putea să precizeze care sunt pagubele provocate de această agresiune. Estonia, stat baltic cu 1,3 milioane de locuitori şi fostă republică sovietică timp de 50 de ani după Al Doilea Război Mondial, este membru UE şi NATO din 2004.
Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, intenţionează să îngheţe suplimentarea bugetului promis pentru sistemul apărării în anul 2012. Oficialul are în vedere un posibil impact al crizei financiare din SUA şi Europa. Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a anunţat că armata nu va beneficia de o suplimentare de buget pe anul 2012, iar pentru rezolvarea unor probleme sociale nu vor fi luaţi bani din alte sectoare. Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, intenţionează să îngheţe suplimentarea bugetului promis pentru sistemul apărării în exerciţiul financiar 2012, transmite RRA. Benjamin Netanyahu are în vedere un posibil impact al crizei financiare din SUA şi Europa Occidentală asupra economiei israeliene. Creşterea economică a Israelului ar permite alocarea de fonduri suplimentare pentru bugetul apărării pe 2012, dar încetinirea pieţei mondiale poate influenţa ritmul de creştere al economiei israeliene. Sistemul apărării a solicitat fonduri suplimentare în urma tulburărilor din lumea arabă, situaţia instabilă din Egipt, ameninţarea crescândă a Iranului sau livrarea de arme către Hezbollah. Pe de altă parte, achiziţionarea de rachete pentru sistemul Iron Dom este costisitoare. Presa a comentat că premierul Benjamin Netanyahu nu este de acord cu cererea formulată de liderii protestelor sociale cu alocarea de fonduri suplimentare pentru sectorul de stat cu bani luaţi din alte sectoare, precum bugetul apărării.
Anul trecut, bugetul militar al Republicii Moldova a constituit 227 milioane de lei, circa 18,3 milioane de dolari, fiind cel mai mic din Europa. Datele cuprinse in raportul Institutului International de Cercetare pentru Pace (SIPRI) de la Stockholm, Suedia, arata ca tara cu cel mai mare buget militar din Europa este Marea Britanie cu circa 59,6 miliarde de dolari, fiind urmata de Franta cu circa 59,3 miliarde de dolari si Rusia cu circa 58,6 miliarde de dolari. La coada clasamentului european se afla Republica Moldova cu circa 18,3 milioane de dolari, fiind devansata de Muntenegru cu circa 53,5 milioane de dolari si Malta cu circa 57 milioane de dolari, scrie presa de la Chisinau. Statele Unite ale Americii de la an la an majoreaza bugetul apararii. La sfarsitul anului 2010, cheltuielile militare s-au ridicat la 698.3 miliarde de dolari, cifra constituind 42,8 la suta din cheltuielile militare mondiale, scrie Unimedia. Al doilea loc il ocupa China cu 119 miliarde de dolari avand cresterea cheltuielilor militare cu 3,8 la suta, iar pe locul trei se afla Marea Britanie, cu 59.6 miliarde de dolari, reducand cheltuielile militare cu 0.8 la suta. Totalul cheltuielilor mondiale pentru armament in 2010 a constituit 1630 miliarde de dolari, inregistrand o crestere in comparatie cu 2009, cu 1,3 la suta. Prin “cheltuieli militare” SIPRI intelege intregul spectru de cheltuieli suportate de stat pentru fortele armate, inclusiv achizitionarea si modernizarea de echipamente militare si armamente, salariile militare, costurile operatiunilor militare, constructii, asigurari, cercetari si educatie.