de Anatol Terzi | mai 3, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Experţi militari din 50 de state participă joi şi vineri la o conferinţă pe tema apărării antirachetă, organizată de ministerul rus al Apărării la Moscova.
Scopul conferinţei este de a prezenta propria viziune referitoare la influenţa sistemului antirachetă american asupra securităţii globale şi pentru a discuta despre cooperarea în acest domeniu. Conferinţa de la Moscova are loc cu puţin timp înainte de Summitul Alianţei Nord-Atlantice, programat pentru 20-21 mai la Chicago, la care NATO intenţionează să anunţe realizarea primei etape a scutului de apărare antirachetă. „Vor fi prezenţi peste 150 de participanţi din 50 de state. Cele 28 de ţări membre ale NATO şi-au confirmat participarea”, a afirmat recent generalul Nikolai Makarov. La conferinţa organizată de Ministerul rus al Apărării vor lua parte, de asemenea, reprezentanţi din China, Coreea de Sud, Japonia şi din ţări membre ale CSI şi ale Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă.
„Reuniunea de la Moscova constituie un format unic. Niciodată o problemă de securitate nu s-a discutat la Ministerul Apărării atât de deschis. Intenţionăm să comunicăm evaluările noastre cu privire la influenţa scutului antirachetă asupra securităţii globale şi regionale şi suntem gata să discutăm toate punctele de vedere. Să ne arate cu date concrete unde nu avem dreptate”, a precizat viceministrul rus al apărării, Anatoli Antonov.
SUA nu vor să renunţe la scutul antirachetă
Scutul de apărare antirachetă din Europa rămâne o sursă majoră de tensiune între Rusia şi Statele Unite ale Americii, iar Kremlinul a ameninţat cu desfăşurarea de arme tactice în apropiere de Europa dacă nu va deveni partener cu drepturi depline în cadrul sistemului. În ajunul reuniunii internaţionale în Rusia asupra apărării antirachetă, Statele Unite sunt ferme în controversa că un sistem amplasat în Europa faţă de care Moscova se opune vehement nu reprezintă niciun pericol pentru Rusia.
Washingtonul a recunoscut că nu a înregistrat şi că nici nu aşteaptă în cursul acestui an progrese în negocierile cu Moscova în subiectul apărării antirachetă. „Nu reuşim să ajungem la o înţelegere din cauza condiţiilor înaintate de Rusia. Am auzit numeroase declaraţii din partea Moscovei cu cerinţa de a oferi garanţii juridice. Dar noi nu putem da niciun fel de garanţii juridice, care ar putea să îngrădească posibilităţile noastre de a ne apăra trupele şi pe noi înşine”, a afirmat reprezentantul special al SUA pentru stabilitate strategică şi apărare antirachetă, Ellen Tauscher.
Planul NATO conceput de SUA de a desfăşura elemente de apărare antirachetă în Europa irită puternic relaţiile Moscova-Washington. Statele Unite afirmă că sistemul va opri ameninţările venite din partea unor naţiuni fără scrupule cum ar fi Iranul. Moscova susţine în schimb că el ar submina forţele nucleare ale Rusiei. „Punctul nostru de vedere şi de analiză este că apărarea antirachetă a Statelor Unite nu subminează factorul Rusiei de descurajare strategică… Noi vom prezenta din nou faptele tehnice la această conferinţă”, a declarat emisarul special al Departamentului de Stat american Ellen Tauscher.
„În niciun caz nu aş spune ca suntem într-un impas. Noi ştim care sunt domeniile de preocupare şi întrebările ce se pun, dar pentru că multe dintre ele sunt de natură tehnică, iar altele de natură politică, este important că noi continuăm aceste discuţii tehnice şi de experţi către o posibilă cooperare viitoare”, a mai spus Tauscher.
Temerile Rusiei
Oficiali ruşi intenţionează să împingă în faţă punctul de vedere opus şi ministrul adjunct al apărării rus avertizează că discuţiile în această dispută ar putea ajunge într-un punct fără întoarcere. Adjunctul ministrului rus al apărării, Anatoli Antonov, a declarat pentru ziarul guvernamental Rossiiskaia Gazeta că Moscova va prezenta noi dovezi de susţinere a cererii sale. Cheia conferinţei, „în opinia mea, va fi prezentarea rezultatelor obţinute pe calculator ce demonstrează modul în care elemente ale NATO de apărare antirachetă, printre care noi obiecte implementate în Polonia, România, Turcia şi în alte locuri pot avea o influenţă asupra descurajării nucleare a Rusiei”, a declarat el.
Planurile urmează unei abordări „pe etape de adaptare” folosind radare Aegis şi interceptoare pe nave şi un radar mult mai puternic instalat în Turcia în prima fază, urmată de radare şi interceptoare în România şi Polonia. Oficiali ruşi au avertizat cu privire la acţiuni de represalii în cazul în care aceste desfăşurări ameninţă Rusia. Presa rusă a relatat luna trecută că rachete avansate S-400 de suprafaţă-aer au fost instalate în Kaliningrad, enclava învecinată cu Polonia.
Elementele din Polonia vor fi implementate în a treia fază, estimată pentru 2018. Antonov a caracterizat aceasta drept punctul din care negocieri ulterioare ar putea fi imposibile. „Când americanii ajung la al treilea pas de realizare a planurilor lor antirachetă în Europa şi pun eficacitatea forţelor noastre nucleare strategice sub ameninţare, vor fi întrebări serioase cu privire la o reacţie adecvată a Rusiei”, a spus el.
de Anatol Terzi | mai 2, 2012 | Alte regiuni, România, Știri, Uncategorized @ro
Eventualele probleme tehnice referitoare la componenta americană a scutului antirachetă nu vor afecta intenţia aliaţilor de a anunţa la summitul NATO de la Chicago atingerea capacităţii operaţionale interimare a acestui sistem, a declarat secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen.
“Vom anunţa la Chicago atingerea capacităţii interimare a scutului antirachetă. Capacitatea interimară înseamnă primul pas în dezvoltarea unui sistem antirachetă al NATO, prim pas care presupune că putem proteja părţi ale teritoriului NATO de posibile atacuri cu rachete. Acest sistem va continua să fie pus la punct în următorii opt-zece ani şi, din acest punct de vedere, apreciem foarte mult faptul că România găzduieşte una dintre componentele scutului antirachetă. Acest fapt arată foarte clar angajamentul României faţă de securitatea euroatlantică şi faţă de NATO”, a declarat, întrun interviu acordat Radio România Actualităţi, oficialul NATO.
În cee ce priveşte contribuţia României la finanţarea forţelor de securitate afgane, Anders Fogh Rasmussen a spus: “În primul rând, aş vrea să exprim aprecierea noastră faţă de contribuţia semnificativă a României la misiunea din Afganistan. 1.800 de militari este cu adevărat o contribuţie semnificativă. Militarii români fac o treabă foarte bună acolo, le suntem recunoscători şi le mulţumesc pentru sacrificiul lor. Evident, după ce vom preda responsabilităţile de securitate către forţele de securitate afgane, la sfârşitul anului 2014, vom avea nevoie de mai puţine trupe internaţionale, deci, şi de mai puţini soldaţi români în Afganistan. Vom continua o misiune de antrenare după 2014 şi sper că România va putea să participe la această misiune şi bineînţeles că numărul militarilor va fi mai mic decât la actuala misiune. Din acest punct de vedere, va costa mai puţin pentru România, dar şi pentru ceilalţi aliaţi şi parteneri să contribuie la finanţarea forţelor de securitate afgane decât să deplaseze acolo propriile trupe.”
de Anatol Terzi | apr. 19, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, România, Știri, Uncategorized @ro
Directorul Agenţiei de Apărare Antirachetă a Pentagonului, locotenent-generalul Patrick O’Reilly, a afirmat miercuri, într-o audiere la Senat, că armata continuă planurile de instalare a sistemului antirachetă Aegis Ashore în România şi Polonia.
În cursul unei audieri într-o comisie a Senatului american privind cererea de buget a MDA de 7,75 miliarde de dolari pentru 2013, generalul a precizat că armata continuă planurile de instalare pe uscat, în Europa Centrală, a unor interceptori maritimi modificaţi. Sistemul antirachetă Aegis este denumit SM-3 Block IIA şi este dezvoltat împreună cu Guvernul japonez.
O’Reilly a adăugat că locurile pentru instalarea sistemului sunt stabilite şi că au fost semnate acorduri în acest sens cu guvernele României şi Poloniei. Interceptorii din România ar urma să fie pe deplin pregătiţi de funcţionare în 2015, iar cei din Polonia până în 2018, transmite Mediafax. Aegis Ashore „are cea mai lungă rază de acţiune dintre sistemele noastre regionale, astfel că aduce un plus apărării antirachetă pe uscat”, a continuat generalul. „Astfel, cu Aegis Ashore şi THAAD şi Patriot şi alte sisteme regionale, putem obţine un efect multilateral”, a precizat acesta.
Participanţii la reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care se desfăşoară joi la Bruxelles, vor încerca să identifice o ieşire din impasul negocierilor vizând sistemul de apărare antirachetă, din cauza căruia a fost anulat summitul Moscovei cu Alianţa Nord-Atlantică.
NATO este aproape gata să adopte în viitorul apropiat o declaraţie politică în care să arate că sistemul său antirachetă nu este îndreptat împotriva forţelor de descurajare nucleară ale Federaţiei Ruse şi să elimine, în acest fel, una din îngrijorările Moscovei. O sursă sus-pusă de la sediul NATO nu a exclus că Alianţa va avea joi “veşti bune” pentru ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, la reuniunea de la Bruxelles iau parte şefii diplomaţiilor de la Moscova şi din statele NATO.
de Anatol Terzi | apr. 5, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a catalogat drept „arogante” declaraţiile ambasadorului Statelor Unite la Moscova, Michael McFaul, care a afirmat că NATO ar putea instala elemente antirachetă în Europa în pofida opoziţiei Rusiei.
„Ieri, colegul nostru, ambasadorul Statelor Unite, a declarat într-un mod foarte arogant că nu va exista nicio schimbare de atitudine în privinţa sistemului antirachetă”, a reamintit Lavrov. „Normal ar fi ca un ambasador care este prieten al statului în care se află să înţeleagă că trebuie să ia în considerare şi interesele acestuia”, adaugă Lavrov.
McFaul afirmase într-un interviu acordat agenţiei RIA Novosti că Washingtonul va instala elemente antirachetă fără nicio reţinere, în pofida opoziţiei Rusiei. „Nu acceptăm niciun fel de restricţii în acest domeniu, dat fiind că securitatea ţărilor noastre este prioritară pentru noi”, a insistat ambasadorul.
De asemenea, la sfârşitul lunii martie, McFaul a iscat un scandal în Rusia, după ce a numit-o “ţară de sălbatici”. Enervat de jurnaliştii de la postul de televiziune NTV, finanţat de Gazprom, ambasadorul american i-a acuzat de hărţuire şi interceptarea telefonului pesonal.
“Sunteţi mereu la mine acasă. Este interesant. Vouă nu vă este ruşine să faceţi acest lucru? Este o ofensă la adresa ţării voastre atunci când faceţi acest lucru, înţelegeţi?”, a declarat el în rusă, potrivit imaginilor difuzate de NTV. “Ca şi cum… Este o ţară de sălbatici. Nu este normal. (…) Aşa ceva nu se întâmplă la noi (în SUA), în Anglia, în Germania, în China, (ci se întâmplă) doar aici şi numai cu voi”, a adăugat el.
de Anatol Terzi | mart. 30, 2012 | România, Știri, Uncategorized @ro
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat, în şedinţa de joi, mandatul României pentru Summitul NATO, care va avea loc la Chicago, în 20-21 mai.
„În cadrul şedinţei s-a analizat şi s-a aprobat mandatul României pentru Summitul NATO de la Chicago din 20-21 mai 2012, având ca linii generale: apărarea antirachetă; continuarea angajamentului comunităţii internaţionale în Afganistan; identificarea unor soluţii viabile care să contribuie la consolidarea capacităţilor militare ale Alianţei; politica de parteneriate şi procesul de extindere a NATO; reiterarea importanţei regiunii extinse a Mării Negre; reiterarea sprijinului pentru asigurarea unui rol sporit al NATO în gestionarea noilor provocări cu impact asupra securităţii Alianţei”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
CSAT s-a întrunit în şedinţă joi, la Palatul Cotroceni, sub conducerea preşedintelui Traian Băsescu. La şedinţă au participat: primul-ministru Mihai-Răzvan Ungureanu; ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea; ministrul Administraţiei şi Internelor, Gabriel Berca; ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu; ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu; ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Lucian Bode; ministrul Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi; directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior; directorul Serviciului de Informaţii Externe, Teodor Meleşcanu; şeful Statului Major General, general-locotenent Ştefan Dănilă; consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, Iulian Fota; secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, general Ion Oprişor.
Prima etapă a scutului antirachetă
Alianţa Nord-Atlantică intenţionează să anunţe, la Summitul care va avea loc la Chicago în luna mai, realizarea primei etape a sistemului de apărare antirachetă, a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, luni, într-o videoconferinţă pentru jurnaliştii de la Moscova. „Da, pot să confirm că avem intenţia să anunţăm punerea în practică a aşa-numitei etape intermediare de elaborare a sistemului antirachetă”, a spus Anders Fogh Rasmussen.
Astfel, etapa întâi, din cele patru ale realizării sistemului, presupune protejarea unor porţiuni ale Europei de Sud-Est, prin desfăşurarea de sisteme radar şi interceptoare SM-3 amplasate pe nave, însoţită de amplasarea unui sistem radar înaintat, care va detecta lansarea rachetelor încă din faza ascendentă a traiectoriei. Prima etapă a demarat la 7 martie 2011, prin trimiterea în Marea Mediterană a navei „USS Monterey”, echipată cu sistemul Aegis.
Amplasarea sistemului american antirachetă al SUA la baza aeriană Deveselu din România va avea loc în cadrul celei de a doua faze a European Phased Adaptive Approach, respectiv Abordarea adaptivă în etape, care are în total patru astfel de faze.
