Scutul antiracheta: Romania sustine transparenta totala fata de Federatia Rusa

Scutul antiracheta: Romania sustine transparenta totala fata de Federatia Rusa

România susţine o transparenţă totală a informaţiilor în raport cu Federaţia Rusă, pentru a crea condiţia de încredere, a declarat preşedintele Traian Băsescu, duminică, la Chicago.
„În ceea ce priveşte poziţia faţă de Rusia, am prezentat-o şi în Consiliu. România susţine o transparenţă totală a informaţiilor în raport cu Federaţia Rusă, pentru a crea condiţia de încredere. În acelaşi timp, România respinge orice soluţie prin care un terţ din afara NATO ar putea să ridice probleme de legitimitate sau să pună condiţii legate de dreptul nostru de a implementa acest sistem de protejare a cetăţenilor şi a teritoriului României, într-o lume care adesea are accente de nesiguranţă”, a afirmat Traian Băsescu, după participarea la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic. El a reiterat că sistemul de apărare antirachetă este unul defensiv şi nu este îndreptat împotriva nimănui.
„Este construit şi dezvoltat pentru a da securitate cetăţenilor din statele membre ale Alianţei. În ceea ce ne priveşte, România continuă să dezvolte sistemul în parteneriat cu SUA. După ce sistemul va fi operaţional şi în măsura în care graficele de implementare a sistemului se vor respecta, sistemul româno-turco-american, şi mai punem şi polonez, dacă vreţi, dar nu vreau să credeţi că sistemul va fi transferat către NATO abia după ce se termină şi etapa poloneză. Dar, imediat ce sistemul din România va fi operaţional, în 2015, există disponibilitatea ambelor părţi, şi a SUA şi a României, de a integra acest sistem în sistemul NATO”, a arătat Băsescu.
În altă ordine de idei, premierul rus, Dmitri Medvedev, care l-a înlocuit pe preşedintele rus la summitul G8 de la Camp David, a declarat că l-a asigurat pe şeful statului american Barack Obama de continuitatea liniei urmate de Moscova în materie de politică externă după revenirea lui Vladimir Putin la preşedinţia ţării. „Am spus că venirea mea aici, la Camp David, în calitate de şef al delegaţiei ruse, în momentul în care preşedintele este ocupat cu aprobarea candidaturilor membrilor guvernului, poate fi văzută de asemenea ca un anumit simbol al continuităţii politicii externe şi a resetării”, a declarat Medvedev într-o conferinţă de presă la finalul summitului G8.

Share our work
NATO: Prima etapa a scutului antiracheta e oficiala

NATO: Prima etapa a scutului antiracheta e oficiala

NATO a oficializat duminică prima etapă a amplasării scutului antirachetă destinat să protejeze Europa de eventualele tiruri provenite din Orientul Mijlociu, în special din Iran, un proiect propus de Washington dar care a fost întâmpinat cu ostilitate de Moscova.
„Acest sistem de apărare antirachetă este indispensabil. Trebuie să fim pregătiţi să facem faţă oricăror ameninţări reale” a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, înainte de deschiderea summit-ului Alianţei Nord-Atlantice ce se va desfăşura până luni, la Chicago. Oportunitatea ridicării şi consecinţele geopolitice şi geostrategice ale instalării acestui scut antirachetă au fost studiate timp de mai mulţi ani, iar proiectul a fost lansat în anul 2010, fiind prezentat drept „cheia de boltă” a Alianţei atlantice, structură militară suprastatală a cărei menire este de a asigura securitatea colectivă a celor 28 de state membre din Europa şi America de Nord.
Pentru NATO, principalul pericol nu mai vine din Rusia, aşa cum se întâmpla în perioada Războiului Rece, ci din zona fierbinte a Orientului Mijlociu unde pot apărea sisteme de rachete capabile să lovească ţinte în Europa. Principalul pericol din această zonă este considerat a fi Iranul, un stat care dispune deja de rachete balistice cu rază de acţiune de 2.000 – 2.500 de kilometri, capabile să lovească ţinte în sud-estul Europei.
Scutul antirachetă va fi compus dintr-un radar ultra-puternic şi performant, instalat în Anatolia (Turcia), sisteme de rachete SM-3 aflate pe fregatele Aegis din Marea Mediterană şi interceptoare amplasate în România şi Polonia. Întregul scut antirachetă va fi controlat de la comandamentul NATO de la baza Ramstein, din Germania. Rusia consideră acest proiect de scut drept o ameninţare la adresa securităţii sale şi solicită să fie asociată acestui sistem, sau să primească garanţii că acest scut nu este îndreptat împotriva sa. NATO a refuzat însă categoric aceste propuneri din partea Moscovei, dorind să-şi păstreze capacitatea strategică de manevră.

O parte din România, apărată deja antibalistic

Preşedintele Traian Băsescu a declarat la Chicago, după participarea la Consiliul Nord-Atlantic, că a fost declarată capacitatea interimară antirachetă a Alianţei, afirmând că, începând de duminică, partea de sud-est a Europei şi parte din teritoriul României sunt protejate antibalistic. „Cu privire la apărarea antirachetă, aici vorbim de o decizie deja adoptată acum: a fost declarată capacitatea interimară antirachetă a Alianţei. Şi vă pot spune că promotorii acestui obiectiv au fost SUA, Spania, Polonia şi România, ca state care vor avea site-urile antirachetă funcţionale în următoarele etape: site-ul din România va fi funcţional în 2015. Aici aş face o menţiune care ţine,de data aceasta, de interesele noastre. În momentul de faţă, prin capacitate interimară nu înseamnă o soluţie definitivă, după cum spune chiar numele deciziei adoptate astăzi. Înseamnă că NATO încă nu şi-a atins obiectivul de a avea protejate toate statele membre NATO din Europa, dar pe o geometrie variabilă, partea de sud-est a Europei este protejată în momentul de faţă, începând de astăzi”, a spus Băsescu, după participarea la NAC.
Potrivit lui Băsescu, decizia de la Chicago este una politică menită să aducă siguranţă cetăţenilor din statele membre NATO, iar România consideră că trebuie făcut public respectivul document. „Punctul de vedere al României a fost că trebuie făcut public acest document cu toată geografia lui. Vom vedea dacă aşa va fi sau nu, dar vă pot spune că, în unele perioade, măcar parţial, teritoriul României în momentul de faţă este protejat de lovituri ale unor rachete balistice. În opinia mea, dincolo de a fi o decizie tehnică, această decizie este una politică şi ea vine să garanteze cetăţenilor din statele membre NATO, în primul rând că ne ducem la îndeplinire obiectivele. Este, în primul rând, un mijloc de protejare a obiectivelor strategice, dar şi a comunităţilor de pe teritoriul statelor NATO”, a completat Băsescu.

Baza de la Deveselu

Preşedintele a subliniat că România va fi deplin şi permanent protejată numai după intrarea în funcţiune a componentelor sistemului care se amplasează pe teritoriul României. „Până atunci, aşa cum v-am spus, suntem pe o geometrie variabilă a sistemului de protecţie, dar nu va exista de astăzi nicio clipă în care măcar sudul României să nu fie protejat”, a adăugat Băsescu. Şeful statului a precizat că, în ceea ce priveşte capacitatea operaţională a sistemului de apărare, ea este variabilă în prezent.
„Vizează mai multe ţări, ea este variabilă pentru că este pe nave în momentul de faţă şi ce fac navele va putea fi substituit abia când capacităţile de pe teritoriul nostru vor intra integral în funcţiune. Şi atunci ce fac acum una sau două nave acoperind sud-estul Europei va face atunci site-ul de la Deveselu. Şi acela va fi fix, navele se mai mişcă, au problema asta. Dar era foarte important şi semnalul politic şi voinţa ca această capabilitate să fie funcţională la acest summit. Deci, ceea ce va face site-ul de la Deveselu face acum activ când o navă, când două, amplasate în nişte zone din care pot îndepărta pentru sud-estul Europei, dar pentru România nu tot timpul, doar când sunt două, când e una e doar sudul României acoperit”, a explicat Băsescu.

Share our work
Scutul antiracheta: Romania doreste firme romanesti pentru amenajarea bazei de la Deveselu

Scutul antiracheta: Romania doreste firme romanesti pentru amenajarea bazei de la Deveselu

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut marti o întrevedere cu Frank Rose, adjunctul asistentului pentru politica spaţială şi de apărare al Secretarului de stat al SUA, cu ocazia vizitei acestuia la Bucureşti.
În domeniul apărării antirachetă, cei doi interlocutori au exprimat satisfacţia pentru progresele înregistrate în negocierea Aranjamentelor de Implementare a Acordului bilateral privind amplasarea pe teritoriul României a sistemului de apărare antirachetă al SUA, semnat la Washington, în septembrie 2011. De asemenea, secretarul de stat Bogdan Aurescu a reiterat interesul părţii române pentru implicarea firmelor româneşti în lucrările de amenajare a bazei de la Deveselu, partea americană fiind la rândul său interesată în implicarea firmelor locale. De asemenea, Frank Rose a apreciat că pregătirea site-ului de la Deveselu se desfăşoară pe deplin în calendarul stabilit, fără niciun fel de întârzieri şi a mulţumit părţii române pentru cooperarea excelentă cu partea americană în acest scop.
Secretarul de stat Bogdan Aurescu a remarcat faptul că recentul test reuşit din 9 mai 2012, realizat la baza de profil a SUA din Hawaii, cu o rachetă de interceptare Standard Missile-3 Block IB, adică tipul de interceptor care va fi instalat la Deveselu, demonstrează că sistemul SUA antirachetă se dezvoltă în parametri foarte buni, astfel încât va fi apt să îşi îndeplinească misiunea. Oficialul american a confirmat că gradul de performanţă al sistemului este la nivelul proiectat şi a arătat că proiectul american al sistemului antirachetă beneficiază de finanţarea necesară.
Cei doi oficiali au reiterat susţinerea României şi a SUA pentru declararea la Chicago a capabilităţii interimare a NATO în domeniul apărării antirachetă, care reprezintă o dovadă clară a capacităţii Alianţei de a se adapta la noile ameninţări din mediul de securitate contemporan, precum şi o expresie clară a relaţiei transatlantice. Acest moment reprezintă o etapă importantă în procesul de operaţionalizare a capabilităţii antirachetă a NATO, cu obiectivul de a asigura acoperirea întregului teritoriu şi populaţiei statelor aliate. Ambii oficiali au subliniat deschiderea pentru cooperarea Alianţei cu Rusia în domeniul apărării antirachetă, în spiritul deciziilor de la Summit-ul de la Lisabona din 2010.

SUA au anuntat deja ca sunt in cautarea unor firme

SUA caută firme pentru baza de la Deveselu şi anunţă că vor fi organizate doua conferinte intitulate “Zilele Industriei” in Romania. Organizate de Corpul de Geniu al Fortelor Terestre ale Statelor Unite din Europa (USACE), in colaborare cu Agentia de Aparare Antiracheta – U.S Missile Defense Agency (MDA), Comandamentul European al Statelor Unite – U.S. European Command (EUCOM) si Fortele Navale ale SUA (U.S. Navy), conferintele vor avea loc astefe: Prima zi, miercuri, 13 iunie 2012, la un hotel din Bucuresti, Romania (numele hotelului si ora de incepere vor fi anuntate ulterior); Cea de-a doua zi: joi 14 iunie 2012, intr-un loc care va fi anuntat ulterior la Caracal, Romania.
Potrivit Ambasadei SUA la Bucuresti, obiectivul acestor conferinte este de a oferi informatii cu privire la cadrul general, necesitatile de infrastructura si facilitati, precum si la oportunitatile de afaceri in domeniile constructii si prestari servicii in vederea dislocarii unor elemente ale sistemului de aparare antiracheta al SUA la Deveselu, Romania, in perimetrul bazei militare existente apartinand Ministerului Apararii Nationale al Romaniei. Toate prezentarile vor fi facute in limba engleza fara a se asigura traducerea.
USACE anticipeaza ca in final se vor aproba doua contracte. Un contract va include toate facilitatile MDA, care va cuprinde toate lucrarile de infrastructura pentru intreaga suprafata a perimetrului militar american. Deoarece acest contract va contine unele informatii clasificate, contractorul general al acestuia va fi obligat sa detina o autorizatie de securitate. Cel de-al doilea contract va include toate facilitatile Fortelor Navale ale SUA, cu o infrastructura mai redusa in perimetrul elementelor sistemului de aparare antiracheta al SUA. Contractorul general nu va avea nevoie sa detina o autorizatie de securitate pentru acest contract.

Share our work
Putin bate cu pumnul in masa: Vrea garantii pentru scutul antiracheta

Putin bate cu pumnul in masa: Vrea garantii pentru scutul antiracheta

Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut luni diplomaţiei de la Moscova să facă presiuni asupra Washingtonului pentru a obţine garanţii că scutul american antirachetă din Europa nu va fi îndreptat asupra facilităţilor nucleare ale Rusiei.
„În relaţia cu SUA, să se pornească de la premisa că negocierile vizând reducerea armelor strategice ofensive sunt posibile în contextul în care se ţine cont de toţi factorii, fără excepţie, care influenţează stabilitatea strategică globală”, dispune Vladimir Putin într-un decret postat pe site-ul Kremlinului. „Să se susţină consecvent abordările ruse referitoare la crearea sistemului global antirachetă al SUA, să se obţină prezentarea de garanţii ferme că acesta nu este îndreptat împotriva forţelor de descurajare nucleară ale Rusiei”, se mai arată în document.
Pe de altă parte, Putin a transmis executivului să ia măsuri pentru a impulsiona cooperarea economică şi comercială cu SUA. De asemenea, guvernul trebuie să vină cu propuneri în vederea liberalizării regimului de vize între cele două ţări. În ceea ce priveşte Organizaţia Nord-Atlantică, Putin le cere instituţiilor de resort să dezvolte relaţia cu NATO „proporţional cu disponibilitatea organizaţiei de a ţine cont de interesele de securitate ale Rusiei”.
Putin a revenit luni în forţă la Kremlin, după alte două mandate deţinute în 2000-2008, semnând din prima zi a învestirii sale ca preşedinte mai multe decrete vizând modernizarea armatei şi politica demografică. Totodată, el a propus oficial candidatura fostului preşedinte Dmitri Medvedev pentru postul de premier. Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, ar urma să-l valideze marţi pe Medvedev în această funcţie.

A primit valiza nucleară

Preşedintele rus Vladimir Putin a preluat luni „valiza nucleară”, care îi va permite să controleze arsenalul nuclear al ţării sale, a relatat Ria Novosti, la scurt timp după învestirea liderului forte al Rusiei în postul de şef de stat. Transmiterea acestei valize a avut loc în prezenţa ministrului apărării, Anatoli Serdiukov.
Acest „cufăraş” negru conţine un dispozitiv de comunicare care permite să fie dat ordinul de a declanşa un atac nuclear. Valiza îl însoţeşte pe preşedinte în toate deplasările pe care le efectuează. Acest sistem a fost pus în funcţiune în Rusia în 1983, fiind precedat de un alt dispozitiv aflat într-un buncăr din Moscova.

Share our work
In caz de forta majora: Rusia ar putea ataca scutul american antiracheta

In caz de forta majora: Rusia ar putea ataca scutul american antiracheta

În caz de forţă majoră, Rusia nu exclude o utilizare preventivă a armelor împotriva sistemului NATO de apărare antirachetă în Europa, a declarat joi şeful Statului Major General rus, generalul Nikolai Makarov.
„Amplasarea unor noi sisteme ofensive în sudul şi nord-vestul Rusiei, îndreptate împotriva componentelor sistemului de apărare antirachetă, inclusiv desfăşurarea de sisteme de rachete de tip Iskander în regiunea Kaliningrad este o posibilă cale de paralizare a infrastructurii sistemului european de apărare antirachetă”, a declarat generalul Makarov în cadrul conferinţei tematice de la Moscova. Având în vedere „natura destabilizatoare a sistemului antirachetă, o hotărâre cu privire la utilizarea preventivă a armelor disponibile va fi luată în timpul unei agravări a situaţiei”, a subliniat şeful Statului Major rus.
Rusia şi-a reiterat joi propunerea adresată Alianţei Nord-Atlantice referitoare la construirea unui sistem comun de apărare antirachetă, iniţiativă respinsă anterior de NATO. „Decizia optimă ar putea fi elaborarea în comun a unei asemenea arhitecturi a sistemului antirachetă, care ar consolida securitatea tuturor statelor continentului, fără excepţie, ar fi adecvată posibilelor ameninţări şi nu ar submina stabilitatea strategică”, se arată în mesajul preşedintelui rus Dmitri Medvedev, prezentat la conferinţa internaţională la Moscova de secretarul Consiliului rus de Securitate, Nikolai Patruşev.
În opinia lui Patruşev, realizarea unui asemenea sistem antirachetă ar fi posibilă, dacă ar exista voinţă politică. Altminteri, a arătat el, sistemul american antirachetă desfăşurat în Europa va fi capabil să intercepteze, către 2020, rachete balistice intercontinentale ruseşti, încălcând echilibrul strategic.

General rus: Scutul din România nu este antirusesc

Elementele scutului antirachetă din România sunt destinate în principal apărării membrilor europeni ai NATO şi nu au potenţial antirusesc, a declarat joi adjunctul şefului forţelor armate ruse, general-colonelul Valeri Gherasimov. „Spre deosebire de elementul din Polonia, obiectivul din România, după cum am fost informaţi, este destinat în principal apărării membrilor europeni ai NATO, de aceea el nu are potenţial antirusesc”, a spus Valeriu Gherasimov.
Scutul de apărare antirachetă din Europa rămâne o sursă majoră de tensiune între Rusia şi Statele Unite ale Americii, iar Kremlinul a ameninţat cu desfăşurarea de arme tactice în apropiere de Europa dacă Moscova nu va deveni partener cu drepturi depline în cadrul sistemului.
Experţi militari din 50 de state participă joi şi vineri la o conferinţă pe tema apărării antirachetă, organizată de Ministerul rus al Apărării la Moscova, cu scopul de a prezenta propria sa viziune referitoare la influenţa sistemului antibalistic american asupra securităţii globale şi pentru a discuta despre cooperarea în acest domeniu.

Share our work