de Isac Mihai | iun. 9, 2021 | Arhiva, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană
Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a calificat drept „dificile” negocierile pe care le poartă cu partea germană. Printre temele atinse se numără gazoductul Nord Stream 2 și Formatul Normandia pentru soluționarea conflictului din Donbas.
„Prima zi a vizitei la Berlin. Negocieri dificile privind Nord Stream 2 și Formatul Normandia. Germania este un prieten care a ajutat foarte mult Ucraina, un prieten cu care poți rezolva chiar și cele mai dificile probleme” – a scris Kuleba pe Twitter. Experții consideră că ministrul Kuleba poartă negocieri dificile la Berlin.
Speranțe la Kiev
MAE de la Kiev a precizat că amenințările generate de gazoductul rusesc Nord Stream 2 au devenit un subiect aparte în cadrul unei întâlniri cu secretarul de stat din Ministerulu Economiei și Energiei din Germania, Andreas Feicht.
„Kuleba a subliniat încă o dată că acest proiect nu numai că subminează securitatea energetică a Ucrainei și a Europei, ci și divizează aliații, astfel că partea ucraineană continuă să se opună lansării gazoductului” – a subliniat MAE de la Kiev.
Ministrul de externe al Ucrainei a discutat despre Nord Stream 2 și despre Formatul Normandia cu Jan Hecker, consilierul de politică externă al cancelarului german, Angela Merkel. Totodată, Dmitro Kuleba a făcut apel la președintele Parlamentului de la Berlin, Wolfgang Schäuble, să facă demersurile necesare pentru ca Bundestagul german să recunoască Holodomorul (Marea Foamete din 1932-1933, n.r.r) drept genocid împotriva poporului ucrainean. Ministrul Kuleba poartă negocieri dificile la Berlin, consideră mass-media.
Marți, ministrul ucrainean de externe a avut șapte întâlniri cu înalți oficiali germani. Miercuri are planificate discuții cu ministrul german de externe, Heiko Maas. (N.G.)
de Isac Mihai | aug. 25, 2020 | Federatia Rusa, Știri, UE
Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană
Preşedinţia Federației Ruse a anunţat că deocamdată nu este necesară nicio investigaţie în cazul lui Aleksei Navalnîi, aflat în comă după ce ar fi fost otrăvit. „Nu înţelegem graba colegilor germani. Avem nevoie de un motiv pentru o anchetă. Până în momentul de faţă, avem doar un pacient în comă”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de mass-media europeană, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Dmitri Peskov a insistat asupra faptului că până în prezent nici medicii germani nu au identificat vreo substanţă toxică, subliniind că actualul diagnostic poate avea mai multe cauze.
Insistență germană
Angela Merkel a cerut luni seară Administraţiei Prezidențiale de la Moscova să investigheze presupusa otrăvire a disidentului rus Aleksei Navalnîi, transferat din Rusia în Germania în comă. „În contextul rolului important jucat de domnul Aleksei Navalnîi în opoziţia politică din Rusia, autorităţile de acolo sunt îndemnate urgent să investigheze această infracţiune în detaliu şi în mod total transparent. Cei responsabili trebuie identificaţi şi traşi la răspundere”, a declarat Angela Merkel, citată de mass-media internațională. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 30, 2019 | Balcani, Federatia Rusa, Știri, UE
Duetul geopolitic Macron-Merkel, decisiv în Balcani
Găsirea unei soluţii la conflictul din Balcanii Occidentali este în interesul întregii Europe, a declarat luni cancelarul german Angela Merkel, în cadrul unui summit regional organizat la Berlin, transmit dpa şi AFP, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Potrivit şefei executivului german, care a semnat o declaraţie comună cu preşedintele francez Emmanuel Macron, stabilitatea regiunii balcanice trebuie să fie o responsabilitate comună a europenilor.
În acelaşi timp, Merkel a precizat că reuniunea de la Berlin nu şi-a propus să găsească o soluţie la disputa dintre Belgrad şi Pristina, ci să analizeze opţiunile existente pentru evoluţii pozitive în regiunea balcanică.
Stabilitate europeană
De partea sa, Emmanuel Macron a subliniat că problema stabilităţii în Balcanii Occidentali este şi o chestiune de stabilitate europeană. ”Obiectivul nostru nu este de a prescrie o soluţie Belgradului şi Pristinei. Toate opţiunile trebuie să se afle pe masă şi trebuie să înceapă un nou dialog”, a spus şeful statului francez.
Kosovo, populată majoritar de etnici albanezi, şi-a declarat independenţa faţă de Belgrad în februarie 2008, la aproape un deceniu după ce NATO a bombardat forţele sârbe pentru a opri uciderea şi expulzarea etnicilor albanezi din regiune în timpul războiului din 1998-1999.
Independenţa Kosovo este recunoscută de 116 ţări, inclusiv de 23 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Spania, România, Grecia, Slovacia şi Ciprul nu recunosc declaraţia unilaterală de independenţă a Republicii Kosovo.
Războiul declarațiilor
Preşedintele kosovar Hashim Thaci a respins luni propunerea unui schimb de teritorii cu Serbia, declarând că „nu va face niciodată comerţ cu teritorii ale Kosovo”, dar că va analiza posibile modificări de frontieră pentru o normalizare a relaţiilor, informează dpa, citată de KARADENIZ PRESS.
Oficiali sârbi au avansat prima data ideea unui schimb de teritorii anul trecut. Aceasta a fost respinsă de conducerea albaneză kosovară ca fiind inacceptabilă, iar majoritatea membrilor comunităţii internaţionale o consideră prea periculoasă. Potrivit criticilor, o astfel de înţelegere ar putea redeschide rănile din regiune, încă marcată de conflictele etnice din anii 1990.
Chiar dacă detalii nu au fost prezentate oficial, ar putea fi vorba de un schimb între nordul Kosovo, dominat de sârbi, cu o zonă din sudul Serbiei, populată majoritar de albanezi.
Serbia a început negocierile de aderare la UE în 2014, iar reconcilierea cu Kosovo este una dintre condiţiile principale pentru aderare. Acest proces este îngreunat de recentele sancțiuni impuse de Priștina împotriva importului de mărfuri din Serbia și Bosnia-Herțegovina. (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 29, 2019 | Principal, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană
Numele cancelarului german Angela Merkel revine cu insistenţă în vederea conducerii Consiliului European,care reuneşte şefii de stat şi de guverne, la succesiunea polonezului Donald Tusk, după alegerile de la sfârşitul lui mai, relatează AFP, citat de mass-media de la București, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Conservatorii din cadrul Uniunii Creştin-Democrate (CDU) şi Uniunii Social-Democrate (CSU) şi-au lansat sâmbătă, la Münster, campania în vederea alegerilor europene – pentru prima oară în 19 ani – fără Angela Merkel, care a anunțat anterior că nu va mai candida la funcția de cancelar federal al Germaniei. Acest anunț a dus la apariția speculațiilor privind o posibilă carieră politică la nivel continental a fostului cancelar.
Sibiu, moment decisiv
Înaltul oficial german urmează să fie foarte curtat în cadrul summitului Uniunii Europene (UE) de la 9 mai, cu două săptămâni înaintea înaintea alegerilor. Numele său circulă în vederea preşedinţiei Consiliului, iar opinia sa va fi decisivă în nominalizarea viitorului preşedinte al Comisiei Europene (CE).
Negocieri urmează să aibă loc în marja reuniunii de la Sibiu, în România.
Preşedintele Consiliului, polonezul Donald Tusk, vrea să tatoneze intenţiile liderilor europeni pe tema succesiunii sale şi a procedurii foarte contestate a desemnării succesorului lui Jean-Claude Juncker la conducerea CE.
Ambiguitate politică
Însă cancelarul german a declarat că nu îşi va depune vreo candidatură la vreun post politic în Germania şi în Europa.
La rândul său, premierul olandez Mark Rutte este citat, de asemenea, ca alt potenţial candidat. Amândoi au dat asigurări în mod public că nu sunt interesaţi de acest post de mediator între statele membre UE, care au adesea interese divergente. Însă acest lucru nu i-a determinat să tacă pe susţinătorii lor.
Desemnarea preşedintelui Consiliului European este prerogativa liderilor europeni. Ea este prevăzută la summitul european prevăzut la 20-21 iunie, la o lună după alegerile europene.
Fostul premier socialist italian Enrico Letta pledează în mod deschis în favoarea desemnării Angelei Merkel la conducerea Consiliului, alimentând zvonuri în acest sens.
Preşedintele Partidului Popular Euroepan (PPE), familia politică a cancelarului şi un apropiat al Angelei Merkel, eurodeputatul alsacian Joseph Daul este, însă, concins că ea nu va candida. ”Eu ştiu că zvonul persistă, dar nu, veţi vedea”, a declarat el într-un interviu publicat de Le Monde. (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 9, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Duetul geopolitic Macron-Merkel, decisiv în prezidențialele din Ucraina
Președintele francez Emmanuel Macron se va întîlni cu președintele în exercițiu al Ucrainei, Petro Poroșenko, dar și cu principalul favorit la funcția de președinte, Volodimir Zelensky, au declarat surse diplomatice de la Kiev, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform surselor citate, liderul de la Paris încearcă revitalizarea așa-numitului “format Normandia” (compus din Rusia, Ucraina, Franța, Germania), prin care se încearcă rezolvarea conflictului din Donbass. Macron încearcă să obțină garanții din partea Volodimir Zelensky că, în eventualitatea câștigării alegerilor prezidențiale, va susține demersurile Parisului. Confruntat cu o erodare puternică a imaginii pe scena intenațională, pe fondul protestelor care zguduie de săptămâni bune Franța, Macron mizează pe un succes diplomatic în Ucraina.
Războiul-din-Donbass-o-amenințare-pentru-securitatea-europeană-
Poroșenko, desant diplomatic
Anterior s-a anunțat că Angela Merkel, cancelarul federal german, îl va primi în data de 12 aprilie pe Petro Poroșenko la Berlin. Liderul de la Kiev va efectua o deplasare oficială în Germania, mizând pe un transfer de imagine de la Merkel, care se bucură de o popularitate crescută în Ucraina.
„Nu este desigur un amestec” şi nici semnul vreunui sprijin pentru şeful statului ucrainean la final de mandat, a declarat Steffen Seibert, purtător de cuvânt al Angelei Merkel, întrebat de jurnaliști cu privire la acest subiect.
„Petro Poroşenko este preşedintele (în exerciţiu) al Ucrainei şi există numeroase subiecte care trebuie discutate periodic cu cancelarul”, a adăugat el, referindu-se la conflictul cu Rusia şi separatiştii proruşi în estul ţării. Întrebat despre o eventuală întâlnire între Angela Merkel şi actorul de comedie care încearcă să acceadă la preşedinţia Ucrainei, Seibert s-a mulţumit să spună că „nu are niciun anunţ de făcut”. (N.G.)
