Amnesty International R Moldova: Victimele evenimentelor din 7 aprilie nu si-au găsit dreptatea
Victimelor torturilor din timpul protestelor din 7 aprilie 2009 de la Chişinău nu li s-a făcut încă dreptate, iar problemele de sistem nu au fost înlăturate, potrivit unui raport lansat marţi la Chişinău de Amnesty Internaţional.
Datele au fost incluse în raportul „O problemă nerezolvată: combaterea torturii şi a relelor tratamente în Republica Moldova”. Acesta a fost realizat de Amnesty International. Raportul reiterează problemele de sistem evidenţiate în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009 – durata excesivă a detenţiei preventive, condiţiile de detenţie inadecvate, eşecul procurorilor în a examina prompt şi eficient plângerile ce ţin de comportamentul poliţiei, etc.
„Eşecul continuu al autorităţilor în a asigura justiţia în cazul încălcărilor flagrante din aprilie 2009 prezintă o dovadă clară că problema fundamentală a impunităţii pentru tortură şi alte rele tratamente nu a fost rezolvată”, a declarat Heather McGill, cercetător Amnesty International pentru Republica Moldova.
Raportul oferă şi un şir de recomandări care ar putea ajuta autorităţilor să combată impunitatea poliţiştilor, precum punerea cu prioritate la dispoziţia justiţiei a tuturor celor responsabili pentru încălcările drepturilor omului din aprilie 2009, dar şi înăsprirea pedepsei pentru tortură. De asemenea, Amnesty International îndeamnă autorităţile să instituie o agenţie independentă care ar urma să investigheze toate plângerile ce ţin de încălcarea drepturilor omului de către poliţie.
În timpul protestelor din 7 aprilie 2009 poliţia a reţinut cel puţin 600 de persoane, sute din ele fiind bătute la arestare şi în incinta secţiilor de poliţie supraaglomerate. Însă, în atenţia Procuraturii Generale au parvenit 108 plângeri, din care numai 58 au ajuns la judecată. Magistraţii au pronunţat decizii de condamnare numai în două cazuri, în ambele aplicându-se pedepse cu suspendare. Până acum 19 poliţişti au fost achitaţi.
Ucraina este afectată de criminalitate endemică în rândurile poliţiei, susţine Amnesty International. „Autorităţile ucraniene trebuie să ia măsuri imediate împotriva criminalităţii endemice din rândurile poliţiei”, a declarat organizaţia care luptă pentru drepturile omului, într-un raport nou prin care este denunţată tortura la scară largă, estorcările şi detenţia arbitrară. Nu există dovezi ale unei infracţiuni: plata pentru impunitatea poliţiei din Ucraina – dezvăluie modul în care poliţiştii sunt absolviţi de pedeapsă pentru infracţiunile de serviciu din cauza unui nivel înalt de corupţie, lipsei investigaţiilor sau a investigaţiilor deficiente, a hărţuirii sau intimidării reclamanţilor şi a nivelului scăzut de urmăriri penale pentru astfel de crime. “La douăzeci de ani după destrămarea Uniunii Sovietice poliţia ucraineană încă mai serveşte statul, nu şi societatea. Ucrainenii de rând, mulţi dintre care au devenit victime ale estorcărilor şi interogărilor forţate, au de suferit” a declarat Heather McGill, expertul Amnesty International pe problemele Ucrainei. “Demult a venit timpul ca autorităţile ucrainene să înfiinţeze o agenţie independentă pentru investigarea tuturor plângerilor împotriva ofiţerilor de poliţie şi înlăturării culturii impunităţii şi corupţiei predominante.”
România trebuie să redeschidă ancheta privind închisorile secrete ale CIA, deoarece investigaţia parlamentară nu a fost eficientă, independentă şi imparţială, iar după încheierea acesteia au apărut informaţii noi, a afirmat Julia Hall, expert al Amnesty International. „Poziţia Amnesty este că ancheta parlamentară din România nu a fost una eficientă, independentă şi imparţială. A avut loc în cea mai mare parte în secret, după metodologii care nu au fost aduse la cunoştinţa publicului. Toate anexele au fost clasificate”, a spus Hall într-un interviu acordat RFI, adăugând că organizaţia pentru drepturile omului nu consideră ancheta corespunzătoare, transmite Mediafax. Ea a apreciat că noua anchetă ar trebui coordonată de procurorul general şi să vizeze „problema complicităţii statului, dar şi responsabilităţile individuale”. „În mod ideal, ar trebui să existe o investigaţie la nivel public. Dacă există îngrijorări privind siguranţa naţională, există anumite metode prin care pot fi puse la adăpost anumite informaţii ce pot fi în mod real clasificate. Deci dacă cineva spune «oh, nu puteţi face ancheta, pentru că informaţiile sunt foarte sensibile!», noi ştim, din alte ţări, că există metode de a apăra securitatea naţională şi a asigura totuşi şi o transparenţă majoră”, a adăugat ea. Expertul Amnesty International a precizat că, după publicarea raportului comisiei parlamentare din România, au apărut noi informaţii, care justifică deschiderea unei noi anchete. „Nici Amnesty International şi nici altă organizaţie nu a spus că există o dovadă clară, că avem noi dovada, pistolul care încă fumegă. Nu, este responsabilitatea Guvernului să investigheze acest lucru”, a spus Hall. Ea a apreciat că „există nişte îngrijorări serioase” în privinţa informaţiilor privind existenţa unei închisori secrete CIA în România, iar raportul APCE pe această temă „arată foarte clar că unii oficiali români ştiau ce se întâmplă la acea vreme”. „Ideea e că nu trebuie redeschisă ancheta doar pentru că o cere Amnesty International sau pentru că am avea noi vreo dovadă, ci pentru că o serie de factori de la nivelul ONU, Parlamentului European şi Consiliului Europei sunt absolut convinşi că se impune o investigaţie riguroasă şi eficientă”, a afirmat Julia Hall, adăugând că, până la realizarea unei noi investigaţii, „semnele de întrebare rămân şi este responsabilitatea Guvernului să demonstreze că acuzaţiile sunt neîntemeiate”.