Igor Dodon, acuzat de lipsă de loialitate față de Kremlin

Igor Dodon, acuzat de lipsă de loialitate față de Kremlin

Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselskii, și omologul său de la Chișinău, Igor Dodon, se războiesc mediatic pentru favorurile politice ale Kremlinului

Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselskii, și omologul său de la Chișinău, Igor Dodon, se războiesc mediatic pentru favorurile politice ale Kremlinului

Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselskii, a declarat că președintele Igor Dodon este un interlocutor interesant, însă l-a criticat pentru afirmaţiile sale inconsecvente privind soluţionarea conflictului transnistrean. „Eu în general sunt surprins că Igor Dodon pretinde că este un preşedinte prorus. Nu văd nimic prorus în el” a declarat Krasnoselskii la o întrevedere cu reprezentanţii structurilor de forţă separatiste, ce a avut loc la Bender.

Declarațiile dure ale lui Krasnoselskii vin pe fondul vizitei în Republica Moldova, inlcusiv Transnistria, a viceministrului rus de Externe, Grigori Karasin, care a dat asigurări autorităților de la Tiraspol că poziția Rusiei referitor la prezența trupelor militare în Transnistria rămâne neschimbată.

Acuzații dure

Vadim Krasnoselskii l-a acuzat pe Igor Dodon că acesta iniţial a spus că vede soluţionarea conflictului prin federalizare, apoi preşedintele Republicii Moldovaşi-ar fi schimbat opinia.  Potrivit lui Krasnoselskii, Dodon a trecut de la ideea federalizării la crearea unei cofederaţii, ca în final şeful statului să afirme că vrea un statut special pentru Transnistria.   Krasnoselskii a subliniat că Tiraspolul nu va accepta niciuna din aceste propuneri ale Chişinăului, decât recunoaşterea independenţei de stat a Transnistriei.

Preşedintele nerecunoscut din stânga Nistrului l-a criticat pe Igor Dodon şi pentru poziţia sa faţă de trupele ruse din Transnistria. Krasnoselskii a declarat că Dodon aminteşte des despre statutul de neutralitate al Republicii Moldova, care interzice dislocarea trupelor militare străine pe teritoriul ţării. În acest context, el a explicat că atunci când preşedintele de la Chișinău ar fi menţionat într-un interviu că, odată ce va fi soluţionat conflictul transnistrean, problema trupelor militare ruse se va rezolva de la sine, Dodon avea în vedere că trupele ruse vor fi obligate să părăsească regiunea pe motiv că ţara are statutul de neutralitate stipulat în Constituţie.

Dodon, ținta atacurilor

Krasnoselskii a menţionat că în spatele afirmaţiilor despre neutralitate se ascund interese meschine, dând de înţeles că se doreşte evacuarea trupelor ruse din regiune anume prin aplicarea acestui mecanism. „Eu în general sunt surprins că Igor Dodon pretinde că este un preşedinte prorus. Nu văd nimic prorus în el. E acel preşedinte care pledează pentru evacuarea trupelor ruse, pentru lichidarea Transnistriei şi care a renunţat deja la ideea de federalizare şi vorbeşte deja despre un statut special pentru Transnistria”, a notat Krasnoselskii la o întrevedere cu reprezentanţii structurilor de forţă separatiste, ce a avut loc la Bender.

Transnistria rămâne o fortăreață militară rusă

Armata rusă rămâne în Transnistria

Atacurile dure ale liderului de la Tiraspol împotriva lui Dodon vin pe fondul încheierii vizitei în Republica Moldova, inclusiv Transnistria, a  viceministrului rus de Externe, Grigori Karasin, care a avut o întrevedere cu Vadim Krasnoselskii și alți lideri de la Tiraspol. Înaltul oficial rus a a dat asigurări autorităților de la Tiraspol că poziția Rusiei referitor la prezența trupelor militare în Transnistria rămâne neschimbată. „Toate aceste declarații nefondate și rezoluții, care sunt prezentate în cadrul platformelor internaționale, cu apeluri privind evacuarea trupelor ruse, sunt nimic altceva decât antrenamente în ceea ce numim arta diplomatică. Acestea nu pot avea consecințe constructive și provoacă, mai degrabă o agravare inutilă a situației în această chestiune. (…)” a declarat Grigori Karasin, la Tiraspol, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Poziție dură

„Despre acest lucru le-am comunicat direct conducerii R. Moldova și sper că poziția noastră a fost auzită”, a declarat Grigori Karasin, comentând solicitările Chișinăului privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul R. Moldova. Înaltul oficial rus a mai menționat că această problemă poate fi soluționată doar prin intermediul dialogului direct dintre Chișinău și Tiraspol și în cadrul actualului format de negocieri.

Menționăm că diplomatul rus s-a aflat în perioada 20-21 martie, într-o vizită în R. Moldova. A avut întrevederi cu mai mulți oficiali, inclusiv cu premierul de la Chișinău, Pavel Filip, care a reiterat poziția R. Moldova privind necesitatea finalizării retragerii trupelor și munițiilor ruse din regiunea transnistreană.

Președintele-rus-Vladimir-Putin-favoritul-absolut-al-cetățenilor-ruși-din-Transnistria-la-alegerile-prezidențiale-din-18-martie-2018

Președintele-rus-Vladimir-Putin-favoritul-absolut-al-cetățenilor-ruși-din-Transnistria-la-alegerile-prezidențiale-din-18-martie-2018

Unitatea lumii ruse, garantată la urna de vot

Viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin, a lăudat la Tiraspol modul în care au fost organizate alegerile prezidențiale din Rusia în regiune și a subliniat că acest scrutin a demonstrat unitatea luimii ruse pe fundalul presiunilor și provocărilor externe, care au loc acum față de Rusia.

Delegația Federației Ruse, condusă de viceministrul rus de Externe, G. Karasin, a ajuns la Tiraspol, traversând podul Gura Bâcului-Bâcioc. Oaspeții ruși au fost întâmpinați de liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski. În cadrul întrevederii dintre cei doi, Grigori Karasin a mulțumit adoministrației de la Tiraspol pentru modul în care au fost organizate alegerile prezidențiale din Rusia. „Organizarea a fost minunată. Într-adevăr, 74.000 de alegători reprezintă 25% din electoratul rus din diasporă. Este un rezultat bun și este important ca acest impuls, care a fost transmis în campania electorală, să nu se piardă, dar să continue prin alte acțiuni concrete”, a menționat oficialul rus.

Grigori Karasin a mai spus că alegerile care au avut loc pe 18 martie au demonstrat unitatea lumii ruse pe fundalul presiunilor și provocărilor externe, care au loc acum față de Rusia. (N.G./M.I.)

Share our work
Armata rusă rămâne în Transnistria

Armata rusă rămâne în Transnistria

Grigori Karasin, viceministrul rus de Externe, oferă noi garanții militare regimului de la Tiraspol

Grigori Karasin, viceministrul rus de Externe, oferă noi garanții militare regimului de la Tiraspol

Viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin a dat asigurări autorităților de la Tiraspol că poziția Rusiei referitor la prezența trupelor militare în Transnistria rămâne neschimbată, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Toate aceste declarații nefondate și rezoluții, care sunt prezentate în cadrul platformelor internaționale, cu apeluri privind evacuarea trupelor ruse, sunt nimic altceva decât antrenamente în ceea ce numim arta diplomatică. Acestea nu pot avea consecințe constructive și provoacă, mai degrabă o agravare inutilă a situației în această chestiune. (…)” a declarat Grigori Karasin, la Tiraspol, la o ședință comună cu reprezentanții administrației nerecunoscute transnistrene.

Poziție dură

„Despre acest lucru le-am comunicat direct conducerii R. Moldova și sper că poziția noastră a fost auzită”, a declarat Grigori Karasin, comentând solicitările Chișinăului privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul R. Moldova. Înaltul oficial rus a mai menționat că această problemă poate fi soluționată doar prin intermediul dialogului direct dintre Chișinău și Tiraspol și în cadrul actualului format de negocieri.

Menționăm că diplomatul rus s-a aflat în perioada 20-21 martie, într-o vizită în R. Moldova. A avut întrevederi cu mai mulți oficiali, inclusiv cu premierul de la Chișinău, Pavel Filip, care a reiterat poziția R. Moldova privind necesitatea finalizării retragerii trupelor și munițiilor ruse din regiunea transnistreană.

Transnistria rămâne o fortăreață militară rusă

Transnistria rămâne o fortăreață militară rusă

Unitatea lumii ruse, garantată la urma de vot

Viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin, a lăudat la Tiraspol modul în care au fost organizate alegerile prezidențiale din Rusia în regiune și a subliniat că acest scrutin a demonstrat unitatea luimii ruse pe fundalul presiunilor și provocărilor externe, care au loc acum față de Rusia.

Delegația Federației Ruse, condusă de viceministrul rus de Externe, G. Karasin, a ajuns la Tiraspol, traversând podul Gura Bâcului-Bâcioc. Oaspeții ruși au fost întâmpinați de liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski. În cadrul întrevederii dintre cei doi, Grigori Karasin a mulțumit adoministrației de la Tiraspol pentru modul în care au fost organizate alegerile prezidențiale din Rusia. „Organizarea a fost minunată. Într-adevăr, 74.000 de alegători reprezintă 25% din electoratul rus din diasporă. Este un rezultat bun și este important ca acest impuls, care a fost transmis în campania electorală, să nu se piardă, dar să continue prin alte acțiuni concrete”, a menționat oficialul rus.

Grigori Karasin a mai spus că alegerile care au avut loc pe 18 martie au demonstrat unitatea lumii ruse pe fundalul presiunilor și provocărilor externe, care au loc acum față de Rusia.

24 de secții pentru Putin

În altă ordine de idei, diplomatul rus a apreciat pozitiv activizarea procesului de negocieri, subliniind că este solidar cu administrația de la Tiraspol în poziția privind necesitatea realizării practice a acelor înțelegeri care au fost semnate după discuțiile cu Chișinăul.

La rândul său, Vadim Krasnoselski a declarat că pentru Transnistria este foarte importantă opinia Rusiei. „Rezultatul eforturilor comune dintre Transnistria și Rusia a fost o prezență mare la alegerile prezidențiale din Rusia, ceea ce demonstrează atitudinea clară a transnistrenilor față de Rusia și față de procesele politice care au loc în țară”, a declarat șeful administrației ilegale de la Tiraspol.

Menționăm că Rusia a deschis 24 secții de votare pentru alegerile prezidențiale din Rusia la care a fost înregistrată o prezență record. (N.G.)

Share our work
Putin: „Aţi luat-o razna? „. Crimeea rămâne rusească. 18 martie, dată simbol pentru Rusia putinistă

Putin: „Aţi luat-o razna? „. Crimeea rămâne rusească. 18 martie, dată simbol pentru Rusia putinistă

Sigur-de-victoria-în-alegerile-prezidențiale-liderul-de-la-Kremlin-Vladimir-Putin-este-plictisit-de-campania-electorală-inexistentă-din-Federația-Rusă

Sigur-de-victoria-în-alegerile-prezidențiale-liderul-de-la-Kremlin-Vladimir-Putin-este-plictisit-de-campania-electorală-inexistentă-din-Federația-Rusă

Preşedintele rus Vladimir Putin a exclus orice posibilitate a unei reveniri a peninsulei Crimeea la Ucraina, și a cărei anexare în martie 2014 se află la originea unei serii de sancţiuni occidentale împotriva Rusiei, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cu doar câteva zile înaintea scrutinului prezidenţial din 18 martie, care ar urma să-i asigure lui Putin un al patrulea mandat şi rămânerea la putere până în 2024, postul de televiziune Rossia-1 a difuzat duminică, 11 martie, pe reţelele sociale ruse Vkontakte şi Odnoklassniki un film de circa două ore dedicat preşedintelui rus.

La întrebarea dacă Rusia va fi într-o zi obligată să înapoieze Crimeea Ucrainei, Putin a răspuns sec: „Nu, aţi luat-o razna? Circumstanţe de acest gen nu există şi nu vor exista niciodată”.

Propagandă pură

În acest documentar intitulat „Putin”, jurnalistul Andrei Kondraciov, care conduce echipa de campanie electorală a liderului de la Kremlin, îi adresează lui Putin o serie de întrebări pe o gamă largă de teme, începând cu Siria şi terminând cu viaţa personală a liderului rus.

„Sunteţi capabil să iertaţi?”, îl întreabă Kondraciov pe Putin. „Da”, răspunde preşedintele rus, după care adaugă: „Mai puţin trădarea”. Acest răspuns vine pe fondul numeroaselor morți suspecte ale unor foști oficiali din serviciile secrete ruse care au colaborat cu statele occidentale, precum fostul spion rus Serghei Skripal.

Putin, fără greșeală

În documentar apar şi apropiaţi şi aliaţi ai preşedintelui rus, precum prietenul său din copilărie, violonistul Serghei Roldughin, sau fostul cancelar german Gerhard Schroeder, care nu încetează cu laudele la adresa lui Putin. „Sincer vorbind, nu aş fi în stare să menţionez o singură greşeală pe care s-o fi făcut (Putin)”, spune şeful gigantului petrolier Rosneft, Igor Secin. „Îşi asumă mereu responsabilităţile”, menţionează la rândul său directorul serviciilor de securitate ruse (FSB), Aleksandr Bortnikov.

Forțele militare ruse, fără însemne, au ocupat rapid obiectivele strategice din Republica Crimeea și orașul Sevastopol

Forțele militare ruse, fără însemne, au ocupat rapid obiectivele strategice din Republica Crimeea și orașul Sevastopol

18 martie, dată simbolică

Organizarea alegerilor prezidențiale pe data de 18 martie are o puternică încărcătură simbolică, în urmă cu 4 ani, pe 18 martie 2014, fiind semnat tratatul de aderare al Republicii Crimeei și Sevastopolului la Federația Rusă, tratat ratificat de parlamentul federal rus în data de 21 martie 2014.

Cu această ocazie, Putin a ținut un discurs triumfalist în fața majorității elitelor militare, politice, culturale și economice din Federația Rusă. „Înaintez Parlamentului şi îi cer să ia în considerare legea constituţională care prevede acceptarea în Rusia a două noi teritorii ale Federaţiei – Republica Crimeea şi oraşul Sevastopol”, a declarat atunci Putin. „Crimeea a fost întotdeauna şi rămâne parte integrantă a Rusiei”, a adăugat liderul rus, criticând decizia liderului sovietic Nikita Hruşciov, din urmă cu peste 6 decenii, de a transfera Crimeea Ucrainei Sovietice. „Crimeea a sfârşit într-un cu totul alt stat. Rusia a realizat că nu a fost doar un jaf, ci un jaf la drumul mare”, a acuzat atunci liderul de la Kremlin.

Dincolo de disputa privind statutul Crimeei, Vladimir Putin a dat atunci asigurări că Rusia nu încearcă să anexeze şi alte teritorii ale Ucrainei. „Nu-i credeţi pe cei care vă spun că Rusia vrea să să ia şi alte teritorii în afară de Crimeea. Nu avem nevoie de asta. Crimeea a fost întotdeauna şi a ruşilor şi a ucrainenilor, dar şi a tătarilor din Crimeea”, a declarat atunci președintele rus.

Victorie asigurată

Creditat cu peste 70% din intenţiile de vot, potrivit ultimelor sondaje, Putin a refuzat să participe la dezbaterile televizate, evitând şi mitingurile electorale, cu excepţia unei manifestaţii de susţinere din 3 martie, la care s-a adresat mulţimii timp de mai puţin de trei minute. În schimb, Putin este omniprezent la televiziunea publică, unde deplasările sale sunt acoperite mediatic aproape în totalitate şi care i-a consacrat deja mai multe documentare.

Niciunul dintre concurenții săi nu sunt considerați independenți de analiștii străini ori de opoziție de la Moscova. (N.G.)

 

Share our work
ANALIZĂ: Cum vrea să câștige Putin un nou mandat cu voturile din zonele cu conflicte inghețate

ANALIZĂ: Cum vrea să câștige Putin un nou mandat cu voturile din zonele cu conflicte inghețate

Putin la un miting din campania electorală la Moscova. Foto credit: Balkan Insight

Fără un rival real, Vladimir Putin se pregătește să câștige un nou mandat la Kremlin, după alegerile prezidențiale din Rusia ce ar urma să aibă loc pe 18 martie. Deși este creditat în sondaje cu peste 60% din intențiile de vot, Putin vrea să-și asigure pe victorie confortabilă la o mare diferență de ceilalți 7 contracandidați înscriși în această cursă.

Ceea ce este însă interesant este numărul mare pe care Rusia îl va deschide pentru acest scrutin peste hotare și mai ales zonele în care se vor trimite multe buletine de vot. În afara graniețor vor exista 400 de secții în 145 de țări, unele dintre aceste fiind în teritorii nerecunoscute și zone de conflicte înghețate precum Transnistria, Abhazia, Osetia de sud, Nagorno-Karabah sau mai nou anexata Crimee.

Numărul acestora a crescut față de precedentul scrutin pentru alegerile parlamentare din 2016 de la 372 la cele 400 din prezent, a anunțat săptămâna trecută șeful Comisiei Electoral Centrale de la Moscova, Vasili Likachev.

În Transnistria, Rusia va deschide 24 de secții de votare pentru aceste prezidențiale, unde va distribui nu mai puțin de 192.000 de buletine de vot pentru circa 220.000 de deținători de cetățenia rusă. Numai în 2017, ambasadorul rus la Chișinău Farit Muhametșin spunea că Rusia a oferit circa 10.000 de cetățenii ruse. La ultimele alegeri din Federația Rusă, în regiunea separatistă transnistreană au fost deschise doar 12 secții de votare. Totodată, observatorii au semnalat cazuri de transport organizat a alegătorilor în majoritatea centrelor urbane din Transnistria.

Mai mult, separatiștii transnistreni sunt gata să facă și campanie pentru Putin. Șefa comisiei electorale de la Tiraspol, Elena Gorodețkaia, a declarat pentru Kommersant că autoritățile separatiste de la Tiraspol s-au angajat să asigure transport tuturor celor care vor dori să voteze și, pe lângă aceasta, în toate localitățile din stânga Nistrului vor fi lipite 60.000 de anunțuri cu adresele și numerele de telefon ale secțiilor de votare.

Deși la ultimele alegeri pentru Duma de Stat a României, organizate în Transnistria, numai 56.000 de oameni s-au prezentat la urne, de data aceasta Rusia a trimit un număr record de buletine de vot în cuantum de 192.000.

Chiar și publicația rusă Kommersant scrie că Kommersant, prezența transnistrenilor la urne este dificil de prognozat prognozabilă, în condițiile în care populația din regiune este plecată sau muncește peste hotare, iar lipsa listelor electorale deschide posibilitatea „ajustării” rezultatelor. Mai exact, a fraudării lor.

Prezent pe 4-5 martie la Moscova la un forum al Fundației „Lumea rusă”, liderul separatist Vadim Krasnoselski a afirmat că la acest scrutin, Tiraspolul va face tot ce îi stă în putință pentru a se obține un cvorum mare. „Scopul principal este de a organiza procesul electoral astfel încât, la 18 martie, să avem un număr record a celor prezenți la urne „, a spus Krasnoselski repetând că viitorul Transnistriei este legate de dorința de intrare în componența Federației Ruse.

Kommersant mai scrie Soviet Suprem din Transnistria va organiza la Tiraspol, pe 12-13 martie, cu câteva zile înainte de scrutin, un forum intitulat „Viitorul împreună cu Rusia”. Scopul este de a-i mobiliza pe locuitorii regiunii separatiste care dețin cetățenia rusă să voteze pentru Vladimir Putin. Mai mult, acești vor instala o mare inscripție în piața Tiraspolului pe care va întipărit sloganul „Putin este președintele nostru”.

Acțiuni similare în Abhazia și Osetia de Sud

La fel ca la Tiraspol, Putin va conta și pe sprijinul abhazilor și osetinilor. Rusia va deschide aici nu mai puțin de 16 secții în Abhazia și alte 9 în Osetia de Sud, cele două republici geogieni, aflate sub controlul de facto al Rusiei, așa cum este și cazul Transnistriei.

Și în Abhazia, administrația separatistă se va ocupa de bunul mers al alegerilor. „Guvernul va face tot posibilul pentru a corgniza alegerile prezidențiale rusești din Abhazia la un nivel înalt, la fel cum s-a întâmplat și în dățile anterioare”, declara luna trecută așa-zisul premier abhaz, Beslan Bartsits.

Deși nu s-a specificat câte buletine de vot vor ajunge în micile republici separatiste caucaziene la acest scrutin petru alegerile prezidențiale din Rusia, cifrele vor fi și ele cu siguranță ridicate.

În 2012, nu mai puțin 89.000 de locuitori din Abhazia au fost înregistrați pentru alegerile prezidențiale din Rusia în 2012, potrivit Comisiei Electorale Centrale din Federația Rusă. De asemenea, în Osetia de Sud au fost înregistrați 36.500 de locutitori.

În Abhazia, pretinsul lider Raul Khajimba a ordonat serviciilor speciale să se ocupe de bunul mers al votării pentru a asigura securitatea secțiilor de votare.

Vot masiv și în Crimeea

Putin așteaptă multe voturi și Crimeea, acolo unde Rusia va deschide nu mai puțin de 31 de secții de votare. Presa ucraineană scrie că locuitorilor li s-ar fi promis o sumă echivalentă cu 56 de dolari americani pentru participarea la scrutin.

Potrivit informațiilor Comitetului alegătorilor din Ucraina, 27 de comisii teritoriale de alegeri și 1.164 de comisii electorale de circumscripție au fost formate ilegal în Crimeea. Mai mult, în Sevastopol s-au format 4 comisii teritoriale și 181 de comisii raionale. Pentru buna desfășurare a alegerilor din peninsula ocupată, inclusiv orașul Sevastopol, autoritățile ruse au tipărit aproximativ 1,4 milioane buletine de vot. 

Comitetul alegătorilor din Ucraina a mai cerut Procuraturii ca localnicii care se vor face parte din acest proces al alegerilor din Rusia organizate în Crimeea să fie acuzate de trădare, fapt ce ar echivala cu pedepse cu închisoarea între 12 și 15 ani, conform legislației ucrainene.

Ce spun experții

Experții nu văd cu ochi buni rezolvarea acestor conflicte înghețate, ci mai degrabă ca spații în care Rusia poate face astfel de manevre, inclusiv unele ce țin de politica internă.

Participații la o conferință organizată, marți, la Chișinău, de către Asociația pentru Politică Externă (APE), au concluzionat că aceste conflictele înghețate existente se vor menține fără ca soluționarea acestora să progreseze și că Putin nu va permite slăbire acestor pozițiile care îl avantajează și ale cărora mecanisme au fost create în timp de Rusia.

Cercetător științific al Centrului de Studii Post-Sovietice, Andrei Deviatkov, a declarat că în contextul discursurilor din campanie, se observă cum Rusia și SUA se văd ca adversari strategici promovând o politică de concurență, inclusiv în zona Europei vestice.

Astfel, politica vestică își va păstra politica de loialitate față de regimurile existente în țările precum Ucraina și Moldova, chiar dacă aici lipsesc reformele. „În aceste condiții, niciun actor la nivel global și regional nu este interesat să schimbe statutul de statu quo-ul în jurul conflictelor înghețate, fie Moldova sau Georgia”, a spus Andrei Deviatkov, citat de IPN.

Putin, fără rival în cifre

Alegerile prezidențiale din Rusia sunt programate pentru data de 18 martie, iar Putin nu are nici de această dată rival. Cu toate acestea, Putin vrea să arate că va câștiga unanim acest scutin în care peste 25% din secții de votare din afara granițelor Rusiei se regăsesc în teritorii cu conflicte înghețate sau anexate. Acest fapt ridică mari semne de întrebăre în legătură cu posibilitatea reală de fraudare a acestor alegeri.

În cadrul alegerilor din acest an se vor prezenta opt candidați: Serghei Baburin – Partidul Umanitar, candidatul Partidului Comunist Pavel Grudinin, actualul președinte rus Vladimir Putin, candidatul Partidului Inițiativei Civile – Ksenia Sobchak, președintele partidului rus, Maxim Suraykin, comisarul prezidențial pentru drepturile antreprenorilor, Boris Titov, co-fondator al partidului Yabloko Grigory Yavlinsky și șeful Partidului Liberal Democrat din Rusia, Vladimir Jirinovski.

Putin se află în fruntea sondajelor cu circa 63,5% din opțiunile rușilor, conform un sondaje realizat pe 1 martie de către Fundația pentru Opinia Publică, pe locul doi clasându-se Vladimir Jirinovski cu 7,3% și apoi comunistul Pavel Grudinin cu 6,3%.

Mădălin Necșuțu, Corespondență de la Chișinău pentru KARADENIZ PRESS

Share our work