ANALIZĂ: Cum au înviat politic după Paște candidații la Primăria Chișinăului

ANALIZĂ: Cum au înviat politic după Paște candidații la Primăria Chișinăului

Candidatul PSRM Ion Ceban și „independenta” PD-ului, Silvia Radu

La orice scrutin din Republica Moldova, miza geopolitică va fi și în acest an una supraestimată și speculată de toate forțele politice angrenate în acest proces. Ambele tabere se vor folosi ca sperietori reciproce pentru votanții celeilalte părți.  La fel ca și la prezidențialele din 2016, atunci când Igor Dodon a zburdat de unul singur pe culoarul de stânga, forțele de pe acest palier al eșichierului politic din R. Moldova nu va a avea nicio concurență. În schimb, pe zona de dreapta este foarte dificil, la fel ca și atunci, de a se a închega o forță politică compactă de natură compactă care se contrapună stângii.

În spatele celor doi jucători puternici care fac legea în R. Moldova – PD, ca partid de guvernare și PSRM ca cel mai puternic partid de opoziție – stau întregi mașinării media, precum și foarte mulți bani și influență.

Celelalte forțe politice, cu excepția PAS-ului, se zbat într-o mediocritate organizatorică și de resurse financiare. Ele nu se pot contrapune în niciun fel a ceea ce a fost deja branduit ca „binomul Plahotniuc-Dodon”, cu ultimul în rol mai degrabă de servant al primului.

Nici cursa pentru Primăria Chișinăului nu fac excepție de la acestă regulă.

Sărbătorile – sfetnic bun și PR calculat

Marți, în ultima zi de Paște, atât candidatul PSRM-ului Ion Ceban, cât și candida sprijinită de facto de PD, Silvia Radu și-au făcut publice intențiile de a candida. Dacă Ceban a mers și a depus deja actele necasare înscrierii oficiale, Silvia Radu a anunțat că se va apuca înceând de astăzi de strângere semnăturilor necesare pentru a intra în cursă.

Ceban a promis că se va concetra pe o „politică socială activă”, dar a vorbit mai mult de măsuri investiționale mai degrabă de dreapta.

Avem o viziune pe termen lung, pentru un termen de 20 de ani. Totul este expus într-un document. Acolo veți găsi toate compartimentele care sunt vitale pentru dezvoltarea orașului. Avem o viziune de dezvoltare pe termen mediu. Vom încerca să trecem managenent de dezvoltare pe proiecte şi programe. Există un plan de acţiuni de intervenție pentru acest an de zile, sunt peste 100 la număr, cum ar fi și elaborarea unui plan general urbanistic până în 2019, elaborarea și prezentarea hărții investiționle pentru a atrage resurse financiare suplimentare, un audit integral al tuturor instituțiilor ca să putem prezenta o nouă structură a Primăriei, etc.”, a menționat Ceban.

Ca și colegii de la PD, Ceban s-a axat și el pe dezvoltarea infrastructurii. Nu a oferit cifre precum 1.200 de kilometri de construcție și reabilitare de drumuri, ci s-a limitat doar la străzile și trotuarele din Chișinău, fără a le menționa cu exactitate.

Vom insista pe reparația calitativă a drumurilor și trotuarelor din Chișinău, aceste lucrări să fie evaluate. Ne propunem o politică foarte activă. Astăzi, 90% din inițiative sunt implementate la propunerea colegilor mei din fracțiune”, a mai spus Ion Ceban.

Joc de scenă: se lasă aproape rugată pentru o candidatură

De asemenea, primarul interimar al Chișinăului, Silvia Radu, candidatul sprijinit din umbră de PD și-a anunțat astăzi intenția de a colecta semnături pentru a se înscrie și ea în această cursă, cu toate că toate semnele erau evidente că o va face.

Mai mulţi oameni pe care i-am întâlnit sau mi-au scris pe reţele sociale, doresc să ştie dacă voi candida sau nu. Vă spun cu toată sinceritatea că vreau să candidez, însă decizia depinde de câţiva factori principali, pe care sper să-i lămuresc în perioada următoare”, a anunțat Silvia Radu pe pagina sa de Facebook.

Ea a mai precizat că, dacă va lua decizia să candideze, o va face doar în calitate de candidat independent, „oricât de greu ar fi”, a ținut ea să se victimizeze a priori.

Spre deosebire de candidaţii politici, care pot candida fără semnăturile cetăţenilor, ca independent va trebui sa strâng semnături. Începând de mâine, împreună cu câţiva oameni dragi, care mi-au fost alături şi în campania electorala trecută, voi demara acest proces de strângere a semnăturilor”, a precizat edilul.Ea a mai spus că nu se va baza pe un discurs geopolitic și că se va concetra pe nevoiele orașului. „Prioritară rămâne activitatea la Primărie, avem multe proiecte urgente în derulare, de aceea voi dedica doar două ore seara pentru a colecta personal semnături, restul le vor strânge prietenii mei, voluntari, oamenii care s-au oferit pe reţele sociale să vină să mă ajute”, a subliniat Radu în anunțul său de intrare în cursa pentru Primăria Chișinăului.

Sondaje dubioase

În fapt, candidaturile celor doi au fost înaintate la nivel imagologic încă de săptămâna trecută, atunci când un sondaj al Asociaţiei Sociologilor şi Demografilor din Moldova, apropiat PD, îi dădea pe Ceban și Radu ca fiind cei doi candidați care vor intra în turul doi al alegerilor locale pentru Primăria Chișinăului.

Ion Ceban era creditat cu 20,5%, iar Silvia Radu cu 18,4%. Sondajul mai releva că 10,2% şi-ar da votul pentru Maia Sandu, iar pentru Andrei Năstase – 6,9%, chiar dacă Maia Sandu anunțase deja că nu are nicio intenție să candideze și că PAS îl va sprijini pe Năstase.

Realizatorii sondajului au mai precizat că majoritatea indecișilor 24,6% vin din partea PPDA și PAS, pentru că ei nu au putut da un răspuns clar.

Dacă niciunul dintre pretendenții la fotoliu de primar nu va acumula mai mult de jumătate din voturile exprimate, atunci va fi organizat turul doi de scrutin la care câştigă cel care acumulează cele mai multe bile albe, oricare ar fi rata de participare.

Scorul de peste 18%al Silviei Radu i-a uimit până şi pe ce care au făcut sondajul.

A fost şi pentru noi interesant pentru că dânsa nu demult a venit în funcţie şi cât a reuşit să facă. Cred că o să mai fie şi alte studii şi o să vedeţi că ea are o imagine de femeie activă, care vrea să facă ordine în oraş, să lupte cu corupţia. În fiecare zi sunt demisii la primărie. Taie capetele boierilor ceea ce foarte mult place populaţiei”, declara atunci preşedintele Asociaţiei Sociologilor şi Demografilor, Victor Mocanu.

Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este până pe 19 aprilie. Cinci concurenți la funcția de primar al municipiului Chișinău și-au depus până în prezent actele pentru a fi înregistrați ca pretendenți oficial la fotoliul de primar al Chișinău în scrutinul ce va avea loc pe 20 mai.

Mai precis, Vasile Costiuc (Partidul Democrația Acasă), Andrei Năstase (Platforma DA), Reghina Apostolova (Partidul Șor) și Valeriu Munteanu (Partidul Liberal), Alexandru Roșco (Casa Noastră Moldova). De asemenea, activiștii Sergiu Tofilat și Maia Laguta s-au apucat de strâns semnăturile necesare candidaturii, iar parlamentarul PMP și membru al PUN, Constantin Codreanu și-a anunțat și el intenția de a intra în cursă.
Sondajul a fost realizat în perioada 15 – 28 martie 2018 și are o marjă de eroare de +/- 3. Acesta a fost realizat pe 671 de respondenți din Chișinău.

Încurcă-i, drace!

Cu toate acestea, este puțin probabil ca Silvia Radu să intre în această curs electorală, fiind mai degrabă o prezentă lipsită de carismă. Un ingredient important în alegeri, cu atât mai mult în cele locale, acolo unde cetățenii R. Moldova votează omul și mai puțin proiectul său administrativ. În asemenea condiții, dreapta se auto-canibalizează, iar electoratul este bulversat.

Aparatul mediatic al PD-ului va încerca să acrediteze ideea că Silvia Radu este în fapt candidatul natural al dreptei, opozant lui Ceban, în încercarea de bulversare a electoratului de dreapta.

În fapt, PD-ul este foarte nepopular la nivel de Chișinău, iar politica sa a fost cea de încurcare a partidelor din zona de dreapta pro-europeană, adevărații adversari și pentru parlamentarele din toamnă. Scenariul politic este unul tras la indigo după cel din noiembrie 2016, atunci când, la nivel declarativ PD a spus că va ajuta forțele pro-europene, dar de facto a jucat în echipa lui Dodon.

PSRM și Dodon sunt adversari mult mai lejeri și mai comozi pentru PD cu care se poate negocia fie din poziție politică, fie din cea care presupune constrângere sau chiar cumpărare. Imagologic, câștigarea Primăriei de către candidatul PL sau PPDA ar presupune un semnal important pentru alegerile din toamnă, după care PD speră ca negocia o viitoare alianță pro-europeană din poziție de forță, având avantajul scorului electoral.

Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu

Share our work
ANALIZĂ: Dosarul transnistrean: jocul marionetelor din spatele perdelelor de fum ale Moscovei

ANALIZĂ: Dosarul transnistrean: jocul marionetelor din spatele perdelelor de fum ale Moscovei

Președintele prorus al R. Moldova Igor Dodon, la întâlnire pe malul Nistrului cu liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski în 2017

Moscova îi va aduce din nou la aceeași masă de negocieri pe cei doi lideri de la Chișinău și Tiraspol, Igor Dodon și Vadim Krasnoselski. Nu pentru ceva concret, ci doar pentru pozele oficiale și distribuirile pe rețele de socializare pentru a da o față umană legăturii scurtcircuitate dintre cele două maluri ale Nistrului de mai bine de 26 de ani.

Chiar dacă dictează totul la Tiraspol, Rusia trebuie să mențină o aparență de mediator în acest dosar pe care singură l-a creat, întreținut și exploatat politic și economic. Pe de altă parte, Dodon are nevoie, ca și locomotivă imagologică pentru PSRM, de succese, fie ele și de Facebook, pentru a rămâne în atenția publică.

Aici, Rusia exploatează acel sentiment patriotic pe care îl au moldovenii față de Transnistria. Nu atât pentru bucățica această de pământ, ci pentru jertfa și umilința pe care au primit-o în Războiul de pe Nistru din 1992. Atunci, separatiștii transnistreni nu are fi câștigat nici măcar o bătălie de onoare, dacă nu ar fi fost ajutați de militarii ruși și milițiile ucrainene și căzăcești.

Rusia știe bine acest lucru și încearcă în continuare să exploateze abil aceste sensibilități, dându-i lui Dodon mici impulsuri în a-i creat o aură de conducător veritabil. Pentru o parte bună a populației R. Moldova, regiunea separatistă transnistreană reprezintă ceva, chiar și pe cei care nu-l plac pe Dodon.

De asemenea, politica Rusiei este să întrețină un interes viu de disponibilitate la dialog între Dodon și regimul separatist, în eventualitatea scenariul pozitiv al câștigării alegerilor de către socialiști și formarea apoi a unei majorități proruse la Chișinău.

Liantul diplomatic

Artizanul noii întâlniri este chiar vicele șefului diplomației ruse Serhei Lavrov – Grigori Karasin – care a vizitat recent R. Moldova pe 21-22 martie. Vizita acestuia a avut un dublu scop, de a întâlni terenul pentru vizita reprezentantului OSCE în dosarul transnistrian, Franco Frattini și pentru a negocia o nouă întâlnire „forțată” între Dodon și Krasnoselski.

Dacă Frattini a venit la Chișinău cu o negocieri false de tip rusesc, potrivit căreora „rezolvați pachetul de opt obligații comune Berlin Plus, după care mai vorbim despre retragerea trupelor ruse, un element de noutate și condiționalitate nou impus de OSCE, „lipeala politică” dintre Dodon și Krasnoselski a venit relativ lejer pentru Karasin.

Ambii privesc Kremlinul ca pe o icoană și nu ies din cuvântul „învățătorilor de la Moscova”. Astfel, Dodon se va întâlni la finele lunii aprilie în regiunea separatistă cu liderul separatist de la Tiraspol Vadim Krasnoselski.

„Întâlnirea va avea loc pe la sfârşitul lunii aprilie a acestui an. Întrevederea bilaterală va avea loc în Transnistria, la Tighina”, a spus Krasnoselski, după ce pe 2 aprilie a mers la Moscova pentru a lua binecuvântarea politică pe acest subiect.

Anterior, ministrul afacerilor externe din regiunea separatistă transnistreană, Vitali Ignatiev a confirmat întânirea dintre cei doi. „La prima întâlnire dintre Vadim Krasnoselski și Igor Dodon, care a avut loc la Bender, pe 4 ianuarie 2017, s-a convenit asupra deblocării activității CUC. În prezent, are loc pregătirea întâlnirii la care va fi abordată tematica de menținere a păcii”, a spus Vitali Ignatiev.

Dar până se va vedea cu Krasnoselski și Dodon va merge la Moscova pentru a primi instructajul politic cuvenit, undeva pe la jumătatea lunii aprilie.

Dragoste politică cu de-a silă

Este clar că Vadim Krasnoselski va accepta noua întrevedere cu Dodon, doar împins de la spate de Moscova, în realitate acesta nedorind să asculte poveștile lui Dodon despre federalizare sau alte forme consensuale de împăcare.

Astfel, pe 21 martie, Krasnoselski, îl critica pe Igor Dodon, cum ar da dovadă de instabilitate politică, iar declarațiile acestuia sunt neclare și neadecvate.

Krasnoselski i-a amintit atunci lui Dodon că are poziții ambigue față de dosarul transnistrean. „Eu în general sunt surprins că Igor Dodon pretinde că este un preşedinte prorus. Nu văd nimic prorus în el. E acel preşedinte care pledează pentru evacuarea trupelor ruse, pentru lichidarea Transnistriei şi care a renunţat deja la ideea de federalizare şi vorbeşte deja despre un statut special pentru Transnistria”, a notat Krasnoselski la o întrevedere cu reprezentanţii structurilor de forţă, ce a avut loc la Bender.

Krasnoselski i-a amintit lui Dodon că este dezafat și că vorbește de cu totul altceva, în timp ce Transnistria se îndreaptă spre un al viitor politic.

„Nu se poate vorbi despre integrarea, federalizarea sau acordarea unui statut special Transnistriei. În baza „constituției” noi putem vorbi doar despre independența statului „republica moldovenească nistreană”. Noi nu mai luptăm pentru independență. Noi doar o susținem, deoarece deja am obținut independența „republicii moldovenești nistrene”. Noi acum tindem să obținem recunoașterea Transnistriei”, declarat Krasnoselski.

De altfel, Dodon se chinuie să negocieze măcar vânzarea electorală a acestei teme a „reîntregirii” pentru viitoarea campanie electorală din toamnă de la parlamentare. PSRM nu are prea multe în afară de așa-zisul pericol unionist și tradițiile familiale ancestrale. Dar acest mesaj nu poate decât să conserve electoratul, în timp ce Reintegrarea Transnistriei ar putea lovi coarda sensibilă a nehotărâților sau și din alte tabere.

În termeni reali, Krasnoselski nici nu ar vrea să-l vadă pe Dodon, dar insistențele Moscovei îl obligă pe liderul separatist de la Tiraspol să accepte acest compromis. Cel mai propabil, Dodon va relua retorica patriotardă, cum că el este cel care poate dialoga cu Tiraspol și va face paradă de acest lucru.

Iepurii din pălăria Moscovei

Pe de altă parte, Rusia mai urmărește și să mai disperseze din imaginea de monopol pe care actualul guvern de la Chișinău și-a creat-o pe acest dosar. Mai împinși de la spate de occidentali, mai din propria inițaitivă sau interese de business, actualul Guvern de la Chișinău a reușit să închege cel mai serios dialogul cu Tiraspol.

Cei mai critici vor afirma că este unul în care Chișinăul a cedat prea mult. Și nu vor greși cu nimic. Este adevărat, unele cedări recente ale Chișinăului sunt la limita răbdării, iar placuțele de înmatriculare care va permite circulația mașinilor cu numerele transnistrene în Europa ar putea pune capac.

Cel mai probabil, totul se va nărui și se va ajunge la status quo-ul anterior, după ce transnistrenii vor insista prea mult că nu vor să discute nici în ruptul capului o soluție politică a diferendumului. Ceea ce se va întâmpla cel mai probabil, mai devreme sau mai târziu.

Astfel, Rusia vrea cu tot dinadinsul să-l mai introducă în scena negocierilor, fie ele și de fațadă, pe Dodon. Electoratul PSRM-ului de stânga nu este tocmai cel mai inteligent și va aprecia doar imaginile date de televizinile de casă și pozele de pe contul de Facebook al președintelui.

Se va întreține cultul personalității unui președinte volubil, pe alocuri curajos, care stă la masa negocierilor cu separatiști chiar în fieful lor de peste Nistru.

Asta e tot ce contează pentru Rusia în dosarul transnistrean pentru moment, să creeze noi perdele de fum și să îi ridice cota electorală a lui Dodon și a partidului de care încă este legat ombilical – PSRM. Să creeze premizele subzistenței economice a Transnistriei cu bani europeni și bunăvoință și permisivitate de la Chișinău. Restul sunt doar detalii în toată această ecuație.

Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu

Share our work
ANALIZĂ: Cum își va concentra Rusia toate resursele împotriva României în R. Moldova

ANALIZĂ: Cum își va concentra Rusia toate resursele împotriva României în R. Moldova

Președinte prorus al R. Moldova, Igor Dodon, ascultându-l pe Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel

Moscova a controlat până nu demult trei din cele patru puncte vitale de comandă ale Republicii Moldova. Vorbim aici de butoanele de la Tiraspol, Comrat și Bălți. Niciodată nu a reușit să câștige și bastionul pro-european și cu vizibile nuanțe pro-românești de la Chișinău. Cele două orașe, care de altfel sunt și primele ca mărire din Republica Moldova, ar putea da măsura alegerilor parlamentare și poziționării electoratului sătul de sărăcia pro-rusească și de cleptomania din zona forțelor pretins pro-europene.

Tocmai de aceasta, Rusia nu își va concentra resursele doar în lupta de la parlamentare, ci și pentru a-și recuceri poziția de la Bălți, dar mai ales pentru a doborî reduta de la Chișinău pe care nu reușește să o spargă de ani buni de zile.

Lupta pentru alegerile parlamentare, programate în noiembrie anul acesta, trebuie privită mai întâi prin perspectiva testelor locale generate de alegerile anticipate de la Bălți și Chișinăul ce ar putea avea loc pe 20 mai.

Prima este considerată și „capitala nordului”, iar preferințele electorale sunt înclinate majoritar spre stânga.

După golul lăsat de demisia anunțată pe 12 februarie de către primarul fugit în exil la Moscova, Renato Usatîi, s-a lăsat astfel calea deschisă pentru PSRM de a cuceri această reductă în interesul extins al Moscovei. Oricât s-ar strădui, este greu de crezut că Partidul Nostru, fără „locomotiva Usatîi”, va mai putea cuceri Bălți. În schimb, Dodon și PSRM au toate șansele să o facă.

Bastionul Chișinăului

Dacă la Bălți lupta pentru Primărie, programată în principiu pe 20 mai, este una relativ lejeră, Chișinăul reprezintă o cu totul altă poveste. Aici, PSRM-ul și-a arătat limitele chiar toamna trecută când a eșuat lamentabil în încercarea de organizare a unui referendum pentru demiterea primarul Dorin Chirtoacă.

Ba mai mult, PSRM a tocat fără discernământ nu mai puțin de 9 milioane de lei moldovenești din bani publici pentru organizarea scrutinului și alte milioane bune din propriile buzunare pentru acest deziderat.

Însă toată mașinăria de partid pusă la cale de Dodon și compania și-a arătat limitele, iar acest lucru a dus la prima înfrângere a PSRM-ului de după alegerea lui Dodon în funcția de președinte al R. Moldova de la finele lui 2016.

De toată această situație a profitat PD-ul, care și-a impus-o prin tragere de sfori juridico-tehnice pe Silvia Radu, o femeie de afaceri apropiată mediului de afaceri din R. Moldova dominat de democrați. Total necarismatică, Silvia Radu încearcă să compenseze printr-un management al „mâinii de fier”, curățând posturile de conducere din Primăria Chișinăului. Cu toate acestea, Silvia Radu s-a lovit rapid de problemele existente la Primăria și și-a arătat limitele.

Biserica, agentul electoral princial al Moscovei

Mitropolia Chisinăului și a Întregii Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei Ruse, va juca și de această dat un rol extrem de important în economia celor două tipuri de alegeri.

Dodon și-a făcut clară intenția de a-l reactiva pe agentul său electoral de încredere de la Bălți, Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel. Acel personaj obscur care a mers atât de departe în toamna lui 2016, încât a numit-o pe lidera PAS, Maia Sandu, contracandidata pe atunci la președinție a lui Dodon, drept „stearpă”, îndemnând poporul să nu o voteze.

Acesta este un apropiat al PSRM, iar Dodon l-a vizitat în urma cu câteva zile sub pretinsa ocazie a inspectării stării șantierului pe care îl sponsorizează pentru renovarea Eparhiei Bălțiului.

Palatul de la Bălți a fost construit în perioada interbelică în timpul episcopatului lui Visarion Puiu, episcopul român de Hotin, ulterior fiind ales mitropolit al Bucovinei, iar în perioada războiului mondial fiind numit mitropolit al Transnistriei.

Mai important de atât este faptul că Dodon a găsit din nou bani din visteria Administrația Prezidențiale pentru acest lucru, deși nu este tocmai transparent din ce sume sponsorizează el astfel de acțiuni, ținând cont că are un buget extrem de limitat în acest sens.

De asemenea, Dodon s-a asigurat că lucrurile merg bine prin intermediul lui Marchel în vederea găzduirii Congresului Mondial al Familiilor în toamna acestui an, fix înaintea alegerilor. La eveniment este așteptat și Patriarhul Rusiei, Kiril, un obișnuit al pelerinajelor electorale din Republica Moldova.

„Am discutat despre situaţia din municipiul Bălţi, despre Postul Mare şi despre pregătirile pentru sărbătorirea Paştelui din acest an, precum și despre organizarea la Chişinău a Congresului Mondial al Familiilor și despre vizita preconizată în ţara noastră a Patriarhului Moscovei şi al Întregii Rusii, Sanctitatea Sa Kirill”, a scris Dodon pe o reţea de socializare.

„Am discutat detalii despre vizita pe care umează s-o întreprind în Republica Elenă, inclusiv pe Muntele Athos, la finele lunii martie curent, dar şi despre crearea organizației internaționale Prietenii Ortodoxiei”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook.

În august 2017, Karadeniz a relatat în exclusivitate despre întâlnirea pe care Dodon a avut-o la Muntele Athos, în Grecia, cu oligarul rus Konstantin Malofeev pentru a cere bani și sprijin în aducerea acestui Congres la Chișinău, înainte de alegerile parlamentare.

Principalii sponsori ai Congresului Mondial al Familiilor sunt Konstantin Malofeev și Vladimir Iakunin, doi oligarhi ruși conservatori care au legături strânse cu Kremlinul și care finanțează inițiativele ortodoxe creștine și prietenoase cu Rusia în fostele țări sovietice și în Occident.

Partenerul de afaceri al lui Malofeeev, Aleksei Komov, se află în conducerea consiliului Congresului Mondial al Familiilor. De asemenea, soția lui Iakunin, Natalia Iakunina, este șefa unuia dintre grupurile sale membre denumită „Sfințenia Mamei”.

Konstantin Malofeev este cunoscut mass-media pentru legăturile apropiate cu administrația de la Kremlin, fiind și unul dintre principalii finanțatori ai activității cunoscutului geopolitician rus, Alexandr Dughin, considerat unul dintre ideologii panslaviști cei mai influenți în prezent.

Oligarhul ortodox a intrat în atenția mass-media și datorită finanțării revoltelor pro-ruse din Crimeea și Donbas, fostul premier separatist al Republicii Populare Donețk, Alexandr Borodai, fiind un apropiat și angajat al lui Konstantin Malofeev.

Dodon și PSRM inflamează spiritele la Bălți și Comrat

Recent, Dodon a dat tonul campanie electorale la Bălți, acolo unde juristul său Maxim Lebedinschi a scris pe Facebook că cere instituțiilor de investigație, Procuratura și Serviciul de Informații și Securitate, că investigheze activitatea consulului României la Bălţi, Mihai Baciu, pe care îl acuză de partizanat şi de corupere politică a aleşilor locali din nordul Republicii Moldova.

Deși nu a putut prezenta nicio probă în acest sens, angajatul lui Dodon a afirmat pentru Jurnal de Chișinău că ar avea informații conform cărora aleșii locali care semnează declarația simbolică de unire cu România, ar primi câte 1.000 – 2.000 de euro.

MAE de la București a dezmințit imediat gândurile de pe Facebook ale lui Dodon&Co și a afirmat că aceste afirmații sunt făcute într-o logică de campanie și nu au nimic în comun cu realitatea.

Anterior, Dodon a amenințat în repetate rânduri că va convoca Consiliul de Securitate în privința „amenințării la adresa securității naționale” pe care le reprezintă declarațiile simbolice de unire, hârtii ce nu au nicio valoare juridică.

Același lucru l-a încercat Dodon și la Comrat, în UTA Găgăuzia. De data aceasta ceva mai organizat sunt vorba unei reuniuni ce a avut loc pe 24 februarie în satul Tomai din raionul Ceadâr Lunga din UTA Găgăuzia. Aici au participat mai toții liderii găgăuzi care s-au întrecut în lozinci dure la adresa Bucureștiului și au amenințat Chișinăul că vor ieși de sub jurisdicția sa, în cazul pierderii suveranității R. Moldova și a unei eventuale uniri cu România.

De altfel, un deputat etnic găgăuz, pe numele său Corneliu Dudnic, membru al Partidului Democrat, ce se pretinde pro-european și favorabil unei relații foarte apropiate cu Bucureștiul, a afirmat că el va fi primul care va pune mâna pe armă și va apăra indepedența Găgăuzia împotriva României. Dudnic a scăpat ulterior cu un avertisment, chiar înainte ca premeirul României, Viorica Dăncilă, să vină în vizită oficială la Chișinău pe 27 februarie.

Toate aceste elemente conduc la intrarea într-o logică de campanie electorală totală ce va utiliza toate tacticile negre de manipulare și demonizarea a UE și a României în particular de către forțele pro-rusești, în ciuda pretinselor războaie anti-propagandă pe care Chișinăul le-ar purta împotriva propagandei rusești din Republica Moldova.

Aceste lucruri sunt aruncate sub ochii partenerilor occidentale, în timp ce la Chișinău „sistemul de putere” funcționeză în continuare după regulile locale de împărțire a feliilor de tort, iar România este folosită ca paravan pentru aceste combinații non-combat care se fac în plan local, atât de politicienii proruși, cât șo cei pretinși proeuropeni.

Corespondență de la Chișinău pentru Karadeniz Press, Mădălin Necșuțu

Share our work
ANALIZĂ: Mutarea Moscovei: Kremlinul resuscitează „proiectul Usatîi”

ANALIZĂ: Mutarea Moscovei: Kremlinul resuscitează „proiectul Usatîi”

Rusia încearcă să meargă pe mai multe piste înaintea alegerilor parlamentare din Republica Moldova, programate pentru luna noiembrie a acestui an. Miza este una extrem de mare: fie Chișinăul își continuă drumul european, cel mai probabil printr-un compromis ale forțelor pro-europene, fie la putere vor veni forțele proruse care vor curma această aspirație a Chișinăului.

Deși toată lumea se aștepta ca Moscova să meargă pe mâna „proiectului Dodon-PSRM”, Rusia a resuscitat recent pe tabla de șah și varianta pionul de sacrificiu, Renato Usatîi. Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, se află în prezent la Moscova, fiind căutat de autoritățile de la Chișinău într-un dosar ce are legătură cu presupusa tentantivă a acestuia de a orchestra omorul bancherului rus Gherman Gorbunțov de către asasinul Vitalie Proca. Cel din urmă se află în prezent închis în România.

Jocurile sunt complexe, iar ecuațiile și mai complicate. Renato Usatîi a anunțat, luni seara, la postul de televiziune TV 8 că va renunța la mandatul de primar al orașului Bălți, al doilea ca mărime din Republica Moldova, în scopul de a fi organizate alegeri locale.

În această săptămână, eu Renato Usatîi, în calitate de primar al oraşului Bălţi îmi voi depune demisia”, a declarat acesta. Așadar, pe 20 mai ar urma să aibă loc alegeri pentru funcția de primar al orașului, iar Partidul Nostru, a declarat Usatîi, îl va arunca în luptă pe Nicolae Grigorişin, viceprimar și rudă cu acesta.

Mai mult, Usatîi a încercat să bage mortul în casa unei posibile înțelegeri între PD și PAS, susținând că liderul democraților Vlad Plahotniuc s-ar fi întâlnit cu lidera PAS, Maia Sandu. Mai mult, în spiritul retoricii Moscovei, întâlnirea ar fi fost facilitată de un oficial american.

Informația a fost imediat spulberată de către Maia Sandu care a reacționat.

Nu am ce discuta, nu m-am văzut și nu m-aș vedea cu Plahotniuc – asta le-am spus reprezentanților familiei social-democrate din Parlamentul European când mi-au propus o întâlnire cu PD-ul cu câteva luni în urmă. Usatîi nu este o sursă credibilă, este prost informat, prost intenționat și încearcă în mod jalnic să obțină un pic de atenție mediatică prin invenții”, a precizat ea.

Schema referendumurilor

Anterior „anunțului-bombă” făcut de Usatîi privind depunerea mandatului, consilierii municipali din oraşul Bălţi ai fracţiunii „Partidului Nostru” au votat pe 19 ianuarie, proiectul de decizie privind desfăşurarea referendumului de demitere a primarului Renato Usatîi.

Referendumurile nu mai sunt totuși punctul forte al forțelor proruse din R. Moldova. Suficiența lor a fost dovedită în toamna lui 2016, atunci când referendumul pentru demiterea primarului Chișinăului Dorin Chirtoacă a eșuat lamentabil din lipsa de cvorum.

Atunci, pe 19 noiembrie 2017, referendumul de destituire a primarului Dorin Chirtoacă a eşuat cu un scor rușinos de 17, 53% prezență la vot a celor înscriși pe listele eletorale. Pentru a trece, referendumul avea nevoie de majoritate, dar și o prezență minimă de 33% a cetățenilor Chișinăului cu drept de vot.

Toate forțele proeuropene au boicotat atunci referendumul, PD-ul fiind ultimul partid care a făcut acest lucru, cu doar câteva zile înainte.

Acest lucru a fost o lovitură vrea pentru Dodon și PSRM care se așteptau la un „non-combat” al democraților pe această chestiune. Numai că lucrurile nu s-au întâmplat așa, iar Dodon și PSRM au suferit atunci o lovitură puternică de imagine. A fost primul test electoral picat de PSRM, după victoria din alegerile prezidențiale.

PD a demonstrat atunci o poziție de „primus inter pares” în acest tandam tacit și și-a etalat mușchii. Mesajul subliminal a fost către Dodon, pe principiul „eu te-am făcut președinte, eu te omor”.

Acest lucru a dat de gândit Moscovei care a decis să schimbe strategia. Cu riscul de a mai pica și testul referendumului la Bălți, Rusia l-a scos în fața pe Usatîi cu această „demisie de onoare” pentru replierea forțelor și ca un test de eficiență într-un fief electoral de stânga. O probă importantă înaintea „marei finale” din toamna acestui an la parlamentare.

PSRM în derută

De toată această situație, cei mai bulversați par să fie Dodon și Partidul Socialiștilor care nu au comentat această decizie intempestivă a lui Usatîi. În realitate, acest lucru este mai mult decât un joc local pentru supremația în Bălți. Este o ecuație mai largă care demonstrează că Moscova nu mai vrea să meargă doar pe mâna lui Dodon&Co la alegerile parlamentare.

Ci va încerca resuscitarea Partidului Nostru care are încă ceva potențial în rândul votanților anti-sistem. În ciuda pozelor multiple cu Putin la Kremlin, Moscova nu a avut niciodată deplină încredere în Dodon și înțelegerile locale cu PD-ul. Fapt evidențiat cel mai bine la împărțirea „tortului” pe votul mixt, survenit în urma unui vot comun în Parlament al PD și PSRM.

Nici PSRM-ul nu a mai fost de acord cu acest sistem, după ce a văzut cum au fost trasate circumscripțiile electorale în R. Moldova, fapt ce nu mai este tocmai în graficul făcut anterior de PSRM. De altfel, fruntașii socialiști au și vociferat recent pe acest aspect.

Dodon a avut o serie de răzgândiri care au pus în garda și strategii de la Moscova. El a anunțat pe 2 octombrie, la emisiunea „Megafon” realizată de Iurie Roșca, „fixer”-ul politicilor media ale Rusiei la Chișinău, că ar putea cere ca alegerile în baza sistemului electoral mixt să se desfășoare din 2022, și nu din 2018, așa cum se înțelese inițial cu PD-ul. Cea mai mare supărare de atunci a PSRM-ului lui Dodon a fost că nu s-a reușit niciun compromis pentru introducerea a cât mai multe mandate pentru Transnistria.

PSRM-ul are ca strategie apropierea Transnistriei, unde votații sunt într-o majoritate covârșitoare de stânga și proruși, fapt ce ar garanta socialiștilor mai multe mandate în Parlament. Retorica patriotardă a lui Dodon privind reîntregirea țării are ca substrat de fapt o nouă formă de federalizare a R. Moldova prin reintroducerea în jocul electoral a celor aproape jumătate de milion de votanți din stânga Nistrului.

Un „plan Kozak” reșaparat care ar conveni de minune Moscovei și care ar da o greutate mult mai mare forțelor opozanțe integrării în UE. Acestea, de fapt, ar pune cruce pe parcursul european și ar arunca țara în haos, scindând și mai mult populația.

PSRM și-ar asigura o majoritate confortabilă, iar sistemul ar fi schimbat într-un prezidențial ce ar conferi lui Dodon statutul de „președinte pe viață” pe modelul liderul Belarusului, Alexandr Lukașenko.

Planul de acasă nu se potrivește cu cel din târg

Toate aceste calcule însă devin din ce în ce mai nerealiste în tabara roșie a lui Dodon. Moscova a scos de la naftalină „planul B” și va încerca să resusciteze Partidul Nostru, cel puțin cât să poată trece pragul electoral de 6%.

Așa l-ar ține din scurt și pe Dodon și ar mai așeza pe harta electorală o forță politică anti-sistem care ar putea rupe și din electoratul PPDA-ului. Cu riscul de a canibaliza o bucată și din voturile PSRM-ului.

Interesant este că mutarea Moscovei vine și după ce unii deputați socialiști nu au exclus posibilitatea unei coaliții post-electorale cu PD. Deputatul socialist Vladimir Ţurcan nu a exclus ideea creării unei coaliţii „pro-Moldova” cu Partidul Democrat imediat după alegeri într-o emisiune la finele lunii ianuarie la TV8.

Pe de cealaltă parte, președintele de onoare al PD a vorbit și el cu jumătate de gură despre acest lucru.

Vom face coaliție. Toți care ajung în Parlament discută, caută soluții. Partidul Democrat va fi pilon de guvernare și va discuta cu toți cei se află în Parlament. Să nu uităm că în Parlament vor fi 50 de deputați independenți, aleși pe circumscripții, care chiar dacă vor veni din partea unor partide se vor așeza la negocieri și vor spune că noi trebuie să guvernăm țara”, a precizat Diacov la finalul lunii trecute, întrebat fiind dacă exclude o alianță cu socialiștii în cazul în care nu va fi posibilă o alianță cu Platforma DA și PAS.

Toate acest jocurile de glezne locale au determinat Moscova să ia taurul de coarne și să nu mai stea doar la mâna lui Dodon. Variante există, astfel că jocul este încă deschis oricărui rezultat.

PD va adopta o linie anti-rusă și mai puternică pentru a demonstra Vestului că poate duce acest stindard, în timp ce Rusia va juca pe „greșeala adversarului” și își va crea scenarii favorabile pentru a puncta pe alocuri, în încercarea găsirii unor breșe care să ducă spre knockout-ul politic al forțelor proeuropene.

România, pe linia războiului politic intern din R. Moldova

Pe această traiectorie a directelor date adversarilor săi politici de la Chișinău, Rusia va încerca să strecoare și câteva croșee României. Să nu uităm că precedentul scandal ce l-a avut ca protagonist pe Usatîi a fost dat cu manta, în această vară, prin intermediul pușcariașului Vitalie Proca, închis la București.

Și de această dată, Usatîi a acționat programatic și după „bomba” demisiei, a scos din sertare o serie de documente, a căror valabilitate nu poate fi probată, în care procurorii români cer statului american Delaware informații despre o presupusă schemă oneroasă în care ar fi implicat Plahotniuc.

Presa nu a acordat prea multă atenție pozelor cu presupune documente scoase de prin sertarele lui Usatîi.

Prin acestă mișcare Usatîi este pus să lovească atât în adversarul direct – Plahotniuc, cât și în justiția română, care se presupune că l-ar proteja pe acesta. Astfel, sunt țintiți doi iepuri dintr-o lovitură și rată o schemă de atac administrată gradual și eliberată treptat.

Poate cea mai importantă concluzie din recenta poveste cu reapariția agitatorului de meserie Renato Usatîi este că Moscova ăi dă un vot de neîncredere lui Dodon care nu mai deține frâiele relației exclusive cu Moscova.

Firul roșu” cu Kremlinul a fost înlocuit cu „legătura prin secretariat” și, cel mai probabil, Dodon nu va mai fi primit paroape lunar pe la toate sindrofiile de la Moscova. Asta ar trebui să le ocupe mintea strategilor din colțul „prezidentului” a cărui exclusivitate politică s-a tăiat mai repede proabil decât se aștepta. Încă o dată, Moscova nu crede în lacrimi!

Corespondența de la Chișinău, Mădălin Necșuțu

Share our work
Editorial: Succesul de după fustele doamnelor în 2018

Editorial: Succesul de după fustele doamnelor în 2018

PSRM și Dodon par panicați în anul de grație 2018. Unul care va decide viitorul Republicii Moldova, cel puțin teroretic, pe următorii patru ani. Dacă în 2017 Dodon a contat mai mult pe Facebook, decât în politica internă și externă, în 2018 acesta și sociliaștii săi simt că au pierdut valul populist pe care s-au ridicat și este posibil să obțină un eșec lamentabil.

Totul pleacă de la lipsa de proiecte politice concrete și dorința de a schimba ceva în R. Moldova. Minciuna de a lupta cu corupția și sărăcia a avut până la urmă picioare scurte. Mai mult, va fi scurtată de cap de către moldoveni la urnele de vot. Simpla înlocuire unei gărzi cu alta la butoanele țării nu mai este suficientă pentru oameni, sătui de hoția ca-n codru pe ce petrece în țară.

Pe acest fundal, Dodon își gândește strategia de imagine împingând-o fără scrupule în față pe Prima Doamna, așa cum o alinta el pe soția sa. De parca celelalte femei ale Moldovei pot fi numerotate cu calificative inferioare consoartei sale.

Domnul președinte ne-a făcut un scurt „preview” al intențiilor sale de imagine încă de la finalul lui 2017, atunci când a venit în fața ecranelor într-un mod penibil, ca un mare luptător pentru dreptate, cu un ochi încruntat mai tare pe modelul Putin, să ne spună că cetățenii trebuie să aibă încredere în continuare și să-l ajute să lupte cu dușmanii. Totul ambalat într-un mesaj mesianic și rostit pe un ton apocaliptic.

Dar tocmai pe asta mizează Dodon în 2018. Să se prezinte și mai asiduu ca un brav familist convins cu o soție-model care este și nevastă și mamă. Astfel, speră el, va câștiga voturile moldovenilor la parlamentare și o va bate pe Maia Sandu pe acest segment. Totul condimentat și cu un Congres al Familiilor plasat strategic în toamna anului. Unul negociat la Athos în 2017 cu „oligarhul lui Dumnezeu” Konstantin Malofeev și care îl va avea că punct de atracție pe Patriarhul Rusiei Kirill, venit să dea cu busuiocul pentru voturile moldovenilor.

O strategie falimentară ce va avea efect de bumerang. Deoarece, a Doua Doamna, a treia și cea de-a 1.211-a Doamnă din R. Moldova sunt toate femei cu familii mai mult s-au mai puțin destrămate de sărăcia și corupția hulpavă a clasei politice din Republica Moldova.

Aceste doamne nu poartă eșarfe franțuzești de 500 de euro și nici nu sunt angajate fictiv pe la televiziunile consătenilor plătite cu bani rusești negri din offshor-urile Bahamas-ului. Ele sunt eroine pentru că rabdă în fiecare să fie plecate prin străinătate sau să le fie plecați soții și copii. Niciuna nu se visează Primă Doamnă și își vede lungul nasul muncind din greu în fiecare zi.

Bașca, nicinu li se plătesc „din banii părinților” ratele lunare la vilele de lux din centrul Capitalei. Toată această schimonoseală afișată de Dodon și, mai nou, de soția împinsă la înaintare de dragul like-urile pe care el speră să le convertească în voturi, îi va izbucni în față „prezidentului”.

Semnele de disperare au devenit vizibile încă din primele zile ale lui 2018, când Dodon s-a văzut din nou umilit și suspendat de Curtea Constituțională pentru populismele sale de a se pune de formă de-a curmezișul deciziilor puterii executive și legislative.

Ca un copil mic, Dodon a dat fuga la ambasadorul Moscovei căruia i-a cerut insistent să „vină cineva de la MAE rus” la Chișinău. Un strigăt de disperare ce de altfel i-a și atras batcojură din partea unui fost deputat rus care a șters efectiv pe jos cu Dodon într-un interviu pentru postul de radio Ecoul Moscovei.

Poate cea mai mare umilință pentru un șef de stat care să fie luat la mișto într-un asemenea hal tocmai de un parlamentar al țării pe care o divinizează și la care se închină. Asta în timp ce acasă, la Chișinău, se bate cu pumnul în piept pe teme legate de demnitate și patriotism. Totuși, Dodon nu este atât de departe de Moscova în retorica și acțiunile sale.

La fel și bunul său prieten vicepremierul rus Dmitri Rogozin, care s-a ascuns după fustele femeilor din avionul refuzat la aterizare la București în vara trecută, Dodon încearcă acum să se bată cu adversarii săi politici de după fustele Primei Doamne.

Un fel de „House of Cards” moldovenesc, deși Dodon se dă mai mult fan Moskva Film, decât al Hollywood-ului”. În realitate, nu este decât un domnul Goe de pe Bâc plin de frustrări, alintat și caprios, ce ar putea fi lăsate din brațe de Moscova chiar în acest an, acum când îi este lumea mai dragă!

Sursa: EvZ Moldova

Share our work