de Razvan Iorga | mart. 13, 2019 | Editorial, R. Moldova, UE
Matematica de după alegerile parlamentare ce au avut loc pe 24 februarie complică și mai mult ițele politicii din R. Moldova. Vectorul geopolitic al continuării drumul european al R. Moldova, început în urmă cu 10 ani, după revoluția „Twitter” care a dus la dărâmarea guvernului comunist, este serios amenințat.
În ciuda faptului că au primit constant beneficii de la UE, partidele aflate la guvernare în ultima decadă nu au fost în stare să lupte cu corupția, ci s-au limitat la adâncirea acestei stări de fapt și la lupte interne pentru putere.
În iunie 2014, Republica Moldova a semnat un Acord de Asociere cu UE, ce astăzi se materializează în exporturi de circa 70% pe piețele europene. O alternativă viabilă la embargoul rus impus în 2013 pentru produsele moldovenești.
La fel, cetățenii R. Moldova au primit drept de circulație în UE, fapt ce a contribuit foarte mult la creșterea remitențelor dinspre Occident și în timp a schimbat balanța lucrătorilor din afara granițele. Aceștia se regăsesc astăzi mai mult în UE, decât în Rusia, acolo unde tradițional mergeau la muncă începând chiar din 1991.
Dar toate aceste avantanje obținute de la Bruxelles în ultimii ani sunt pe cale să fie compromise de jocurile de culise interne de după aceste alegeri.
Patru partide și câțiva independenți au trecut pragul de șase la sută, dar niciunul nu a reușit să-și asigure majoritatea, așa că negocierile se anunță a fi dure.
Chiar dacă partidul prorus al Socialiștilor PSRM a obținut cele mai multe mandate în viitorul Parlament, respectiv 35 de mandate, Partidul Democrat PD de la guvernare este de fapt câștigătorul de facto al acestor alegeri cu 30 mandate. Poziția sa centristă, dar și oportunismului și machiavelismul de care a dat mereu dovadă pentru a se agața de putere , îi permite o marjă de negociere mult mai largă.
Opoziția pro-europeană de la Chișinău mizează pe sprijinul UE
Pe locul trei ca număr de mandate s-a situația blocul electoral proeuropean ACUM, format din Partidul Acțiune și Solidaritate PAS și Partidul Platformă Dreptate de Adevăr. Blocul ACUM a contabilizat 30 de mandate, dar s-a poziționat tranșant față PSRM și PD, cu care nu vor negocia sau vor face vreo alianță post-electrală.
Pe locul al patru s-a clasat Partidul Ilan Șor, al cărui lider a fost condamnat deja în primă instanță pentru „furtul miliardului”, o vastă operațiune de extracție a banilor din sistemul bancar moldovenești ce a însumat un miliard de dolari. Acesta a obținut șapte mandate.
De asemenea, trei candidați independenți au completat numărul total al viitorilor parlamentari.
ACUM consideră că atât PD și PSRM au mimat în ultimii ani poziții antagonice în Parlament, în calitate de partid de guvernământ, respectiv cel mai mare partid din opoziție.
Alfel, PSRM și PD au fost partidele care au votat împreună în iulie 2017 pentru schimbarea sistemul de vot proporțional într-unul mixt, în ciuda recomandărilor Comisiei de la Veneția și altor instituții europene de a face această modificare.
Sistemul mixt avantajează partidele bogate și influente. Astfel, 50 dintre dintre cei 101 deputați fiind aleși pe listele naționale de partid, iar 51 în circumscripții.
Prin refuzul de a negocia cu cele două partide cu cele mai multe mandate obținute, blocul ACUM s-a așezat deja în postura de opoziție vocală.
În acest context, se prefigurează două mari scenarii posibile pentru o alianță la guvernare. Fie PSRM și PD își devoalează alianță informală de până acum și alcătuiesc viitorul guvern împreună, fie PD face alianță cu Partidul Ilan Șor și indepedenți, după care va încerca să atragă parlamentari fie de la PSRM și fie de la blocum ACUM.
Precendentul a fost creat, atunci când în 2015-2016, mai mulți deputați socialiști au trecut în barca PD-ului, în ciuda acuzațiilor de trădare prin cumpărare a lor efectivă.
Ceea ce este cert este că viitorul Parlament va fi alcătuit oricum din partide de stânga, unele cu simpatii deschide prorusești.
Pe de altă parte, partidele de centru-dreapta proeuropene vor rămâne în opoziție și în imposibilitatea de a demara reformele atât de necesare, în special în domeniul justiției și a luptei anti-corupție în a treia cea mai coruptă țară din Europa, după Rusia și Ucraina, conform ultimului raport pe 2018 al Transparency International.
Nu în ultimul rând, înainte de alegeri, PD și-a instalat la Curtea Constituțională proprii oameni din partid, iar recent a depus o serie de sezizări prin care să fie modificate unele articole de lege din care să rezulte apoi posibilitatea ca acest guvern să funcționeze pe bază de interimat pentru încă maxim 18 luni.
Toate scenariile converg spre un deznodământ în care PD deține deja în mânecă toți ași și doar va aplica unul dintre scenariile descrise mai sus. Totul pentru a se menține la putere cu orice preț.
Partenerii occidentali nu și-au făcut încă publice pozițiile, dar democraților le va fi greu oricum să repare podurile arse cu UE, după mai multe derapaje anti-democratice de dinaintea alegerilor.
În ciuda faptul că doar în urmă cu câțiva ani era socotită „elevul model” al Parteneriatului Estic, Republica Moldova este astăzi mai degrabă o umbră palidă a acelei caracterizări. Tendința este mai degrabă spre dezvoltarea unui nou model de tip naționalist și cu tendințe izolaționiste numit „pro-Moldova”, mai degrabă decât unul departe de valorile europene.
Corespondență de la Chișinău de Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | feb. 27, 2019 | Analize, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, UE
Buletine de vot scoase de la tipar pentru alegerile parlamentare de la Chișinău, de pe 24 februarie 2019. Foto: CEC
Forțele de stânga au ieșit câștigătoare la alegerile din R.Moldova, dar totuși fără ca niciun partid din rândul lor să obțină suficiente locuri în viitorul Parlament pentru a conduce de unul singur, astfel că negocierile politice ulterioare vor determina dacă țara va rămâne pe drumul pro-European sau se va îndrepta spre un curs mai apropiat de Rusia, se arată într-o analiză a Balkan Insight, preluată de EvZ Moldova.
Partidul pro-rus al Socialiștilor din Moldova, PSRM, precum și partidul naționalist, anterior pro-european, PDM, au ieșit drept câștigătoare în alegerile parlamentare de duminica trecută din Republica Moldova, unul pe lista națională, iar celălalt pe cele circumscripțiile uninominale, ca număr de mandate.
Dar după această perioadă de guvernare a PDM din ultimii ani, marcată de scandaluri majore de corupție și lupte ale democraților adversarii și foștii săi aliați, provocarea acum pentru partidele care au trecut pragul de accedere în Parlament este de a aduna o majoritate cu care să guverneze.
Noua majoritate va determina, de asemenea, dacă Moldova va continua pe calea sa europeană sau va lua o nouă direcție, apropiindu-se de Moscova.
În concluzie, în Parlamentul următor vor fi reprezentate în total patru partide: PSRM va avea 35 de mandate în legislatura de 101 locuri; PDM va avea 30, în timp ce ACUM, un bloc politic format din două partide proeuropene – PAS și PPDA – vor avea 26 de mandate.
Al patrulea partid, de factură pro-rusească și condus de primarul condamnat al Orheiului, Ilan Șor, va fi reprezentat de opt parlamentari. Alți trei candididați independenți vor intra în Parlament.
Strategii post-electorale
Președintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, care este liderul de facto al PSRM, a declarat luni că el și partidul său vor aștepta un timp înainte de a decide ce să facă despre încercarea de a forma o coaliție de guvernământ pentru a vedea cum va alege Comisia Electorală Centrală (CEC) să se ocupe de numeroasele acuzații de fraudă din ziua votării.
„Pentru a emite o opinie dacă alegerile au fost sau nu legitime, fie că a fost sau nu frauduloase, trebuie să așteptăm deciziile finale ale organelor se vor ocupa de aceste probleme”, a spus Dodon.
Cu toate acestea, negocierile din spatele scenei ar fi putut deja fi demarate.
Liderul PDM Vlad Plahotniuc a declarat că partidul său este dispus să negocieze un potențial guvern de coaliție cu orice partid care a trecut pragul electoral sau cu candidați independenți după validarea mandatelor lor.
„Nu există restricții privind criteriile pe care trebuie să le îndeplinească partenerii de dialog – nici doctrina, nici diferențe de opinie din trecut”, a spus Plahotniuc.
El a insistat, de asemenea, că PDM este deasupra „orgoliilor personale”.
Dar blocul pro-european ACUM a sugerat că nu ar accepta rezultatele, denunțând alegerile drept „cea mai întunecată pagină din istoria Moldovei” de la independența față de Uniunea Sovietică în 1991.
„Noi, blocul ACUM [ACUM], nu recunoaștem că alegerile sunt libere și corecte. Am acumulat dovezi și informații despre frauda comisă în ziua alegerilor”, a declarat co-președintele ACUM, Maia Sandu.
Ea a menționat că toate probele pe care le-a strâns blocul vor fi formulate într-un raport care va fi lansat cât mai curând posibil.
Principalul ONG care a monitorizat procesul electoral în Moldova, Promo-LEX, a remarcat peste 400 de incidente sau încălcări ale legii, dar a concluzionat că, în general, alegerile au fost libere.
Cu toate acestea, peste 38.000 de cetățeni moldoveni care trăiesc în regiunea separatistă transnistreană au fost aduși într-o manieră organizată pentru a vota, potrivit filmărilor adunate de mass-media independentă din R. Moldova.
Au fost vehiculate suspiciuni că fiecare votat ar fi fost plătit cu sume de până la 20 de dolari pentru votul său, PSRM, PDM și Partidul Șor fiind acuzate de acest lucru de către rivalii lor politici.
Părțile au negat oferirea de mită. Cu toate acestea, unii oameni au recunoscut pe camera de filmat că au primit bani pentru voturile lor.
PDM încearcă să-și extindă conducerea
Analiștii politici consideră PDM drept marele câștigător al zilei de duminică, însă partidul va trebui să depășească anumite probleme pentru a aduna o majoritate de guvernământ și să rămână la putere.
„PDM va încerca să stabilească o majoritate, bazându-se pe sprijinul partidului Ilan Șor, al candidaților independenți și al unor parlamentari care vor fi convinși prin diverse metode de a se alătura unei eventuale coaliții guvernamentale formate în jurul democraților”, a declarat expertul politic Mihai Isac pentru BIRN .
În trecut, PDM a fost acuzat că folosește mită sau amenințări pentru a convinge alți deputați să se alăture sau să-și părăsească partidele. Partidul a negat acest lucru.
Între timp, analistul politic Dumitru Minzarari a scris pe pagina sa de Facebook că, în opinia sa, PSRM -ul lui Dodon va dori să coabiteze cu PDM în următorul guvern, alternativa fiind ca PDM să îi racoleze o parte din deputați.
„PSRM ar fi interesat mai mult să fie formal în coalitie cu PDM, pentru că în alternativă va „dărui” oricum deputații necesari. Participarea formală le va permite să pretindă la fotolii în guvern”, a scris Mînzărari pe Facebook.
Isac a subliniat că PDM și PRSM au cooperat în trecut, în ciuda faptului că fiecare acuză cealaltă parte că sunt marionete ale Moscovei sau Bruxelles-ului.
„În ultimii ani, PDM și PRSM s-au prezentat între Moscova și Bruxelles ca oameni de paie. Dar, de fapt, ei au cooperat pe anumite obiective majore comune, cum ar fi sistemul electoral mixt „, a spus Isac.
Analistul român, Armand Goșu, a scris într-un editorial pe site-ul Contributors.ro că poate vedea trei scenarii posibile în care PDM ar putea avea majoritatea și astfel să-și extindă perioada de guvernare.
„Plahotniuc fură deputați de la alte partide și-și face majoritate simplă; mare coaliție între democrați și socialiști (67 deputați din 101); alegeri parlamentare anticipate în vară, odată cu cele locale”, a sugerat Goșu.
Materialul a fost tradus după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | feb. 7, 2019 | Uncategorized @ro
Simpatizanți ai PSRM în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, ianuarie 2018
Dacă Uniunea Europeană speră ca alegerile din Moldova să fie libere și corecte, atunci situația din prima săptămână de campanie sugerează că reprezentanții blocului comunitar vor fi dezamăgiți. Uniunea Europeană a declarat că urmărește îndeaproape dacă alegerile parlamentare din 24 februarie ale Moldovei sunt libere și corecte, însă primele semne nu sunt cele mai bune, iar după doar o săptămână de campanie oficială au fost semnalate acte de violență fizică, atacuri la persoane și alte delicte cu tentă penală, se precizează într-o analiză a Balkan Insight, preluată de EvZ Moldova.
UE este îngrijorată din ce în ce mai mult de ceea ce criticii consideră că este o degradare permanentă a democației din Moldova, de când a semnat acordul din 2014 cu blocul comunitar.
Există temeri de repetare a scenariului politic care a dus la invalidarea de către justiție a rezultatului alegerilor de anul trecut pentru primăria capitalei Chișinău, câștigate de opoziție.
Opoziția a denunțat deja presiunile la care este supusă.
În data de 25 ianuarie, la începutul campaniei electorale, Dinu Plîngău, un candidat al blocului de opoziție ACUM, a declarat că a fost „bătut” pe scările unei secții de poliție din orașul Edineț (nordul Moldovei), circumscripție unde acesta candidează pentru un loc în parlament.
El a scris pe pagina sa de Facebook că „trei persoane m-au lovit, m-au amenințat cu agresiune fizică și mi-au spus să plec de la Edineț”. El a depus o plângere penală două zile mai târziu.
A doua zi, candidatul opoziție, Valeriu Munteanu, a fost împins și hărțuit pe străzile orașului Orhei de susținătorii principalului său adversar, Ilan Shor.
Shor este primarul orașului Orhei și, potrivit unei condamnări în primă instanță, creierul unui jaf bancar de 1 miliard de dolari. Shor a făcut apel la sentința de închisoare de șapte ani și jumătate, dar, în timp ce procesul este tărăgănat, el a primit o derogare de la autoritățile electorale pentru a candida pentru parlament într-o circumscripție cu Munteanu.
Alți candidați din opoziție s-au plâns că bannerele lor electorale au fost vandalizate.
Totul a avut loc în urma lansării, la 24 ianuarie, a unui Cod de conduită de către Comisia Electorală Centrală, când cele două mari partide ale Moldovei (n.r.-Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor), pe care opoziția le acuză de responsabilitatea pentru abuzuri, au semnat primele acest pact.
Intimidarea societății civile
Amnesty International Moldova și-a exprimat îngrijorarea cu privire la riscul de încălcare a drepturilor și legislației electorale.
„Mai mulți concurenți electorali au raportat inactivitatea poliției împotriva hărțuirii și agresiunii din partea unor presupuși simpatizanți ai adversarilor politici în timpul desfășurării campaniei electorale”, a afirmat grupul pentru apărarea drepturilor omului într-un comunicat de presă. Organizația a cerut poliției să ia măsuri.
Cu toate acestea, partidul de guvernământ, Partidul Democrat, a fost mai degrabă preocupat de activitățile societății civile, atacând dur concluziile unui raport de monitorizare al campaniei electorale elaborat de cunoscuta organizație Promo-Lex, în care Partidul Democrat și socialiștii pro-ruși sunt acuzați de exploatarea „masivă” a resursele administrative pentru campania electorală.
„Raportul Promo-Lex nu se bazează pe nici o metodologie concretă de lucru”, a declarat unul dintre vicepreședinții democrați, Vladimir Cebotari. „Este, de fapt, o serie de gânduri personale ale unui grup de observatori, probabil exprimate în termeni ai opțiunilor politice proprii”.
Pavel Postica, directorul programului pentru monitorizarea alegerilor în cadrul Promo-Lex, a declarat că astfel de critici pot fi considerate intimidări.
„Este un mecanism prin care se încearcă intimidarea noastră în calitate de misiune de observare”, a declarat el pentru BIRN. „Anterior, nu au existat astfel de cazuri, chiar dacă avem peste 10 ani de experiență în monitorizarea alegerilor din Republica Moldova”.
Sistem nou, mize mari
Pe lângă monitorii Promo-Lex, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei va trimite 32 de observatori la Chișinău.
Într-un comunicat de presă din 3 ianuarie, în urma unei vizite în Moldova, o delegație a Adunării Parlamentare a cerut autorităților moldovene să ia măsuri împotriva violenței care vizează anumiți candidați.
Campania a fost, de asemenea, afectată de cazuri în care au fost folosite discursuri pline de ură, inclusiv împotriva candidaților de sex feminin, folosirea resurselor administrative în scopuri electorale și a acuzații frecvente de cumpărare a voturilor.
Analistul politic, Ion Tabarta, a declarat că alegerile viitoare au fost unice din cauza noului format – un sistem electoral mixt introdus în 2017 – iar mizele sunt ridicate.
„Suspiciunile sunt foarte puternice în ceea ce privește posibila deturnare a votului popular de actualul sistem electoral, și sunt destule voci care susțin deja că deputații aleși pentru următorul ciclu legislativ vor fi pentru prima dată nereprezentativi”, a declarat el pentru BIRN.
De asemenea, Tabarta a deplâns folosirea candidaților și partidelor de tip spoiler pentru amăgirea electoratului, precum și implicarea preoților în campania electorală din comunitățile rurale pentru influențarea votul.
Materialul a fost tradus după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | ian. 23, 2019 | Analize, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, Ucraina, UE
Președintele prorus al R. Moldova, Igor Dodon (dreapta), alături de Mitropolitul Moldovei, Vladimir
Înaintea alegerilor parlamentare importante din februarie, prietenii Moscovei dintre politicienii moldoveni se pot baza pe influența Bisericii Ortodoxe care joacă un rol important în fosta republică sovietică. În R. Moldova, ca și în alte state din Europa de Est, problemele religioase rămân foarte importante în discursul politic. Aproximativ 97% din cetățeni din R. Moldova s-au declarat creștini ortodocși, se arată într-o analiză a portalului Balkan Insight, citată de EvZ Moldova.
Relația specială dintre cele două sfere este adesea caracterizată drept o situație avantajoasă pentru ambele părți.
Biserica primește bani și prestigiu din partea statului și a politicienilor – în timp ce politicienii populiști primesc binecuvântarea episcopilor și a clerului superior în vânătoarea lor de voturi.
În problemele Bisericii Ortodoxe din Moldova se implică și puternic liderul Patriarhiei Ortodoxe Ruse, Patriarhul Kirill. Acest lucru se datorează faptului că Mitropolia Moldovei este subordonată canonic Moscovei, fiind un aliat fidel al Rusiei și al Bisericii ruse.
Imitând situația din politica moldovenească, unde principala formațiune pro-rusă, Partidul Socialist, se aliază de conjunctură cu partidul de guvernământ – Partidul Democrat – pentru a adopta unele decizii importante, precum schimbarea sistemului de vot, Biserica Ortodoxă are o atitudine similară, devenind aliată de conjunctură cu o varietate de politicieni și partide, care au interese similare, consideră experții.
„Episcopii, care sunt „stăpâni” pe anumite regiuni, vor fi în prima linie a luptelor politice”, a declarat Victor Gotisan, expert în probleme politice și religioase, pentru BIRN, despre alegerile parlamentare din februarie.
El menționează că socialiștii vor căuta sprijin în nordul țării, cu ajutorul puternicului episcop pro-rus Marchel de Bălți. De asemenea, democrații se vor concentra asupra centrului țării, unde episcopul Siluan de Orhei va juca un rol important.
Episcopul Siluan pare un aliat sigur al Partidului Democrat, PD. În ziua de 7 februarie, care este Ziua Crăciunului, în calendarul ortodox pe stil vechi, el a folosit această ocazie sfântă pentru a-l lăuda pe președintele PD, Vladimir Plahotniuc, pentru activitățile sale.
„Mulțumesc, domnule președinte [Plahotniuc]. Felicitări cu luminoasa sărbătoare!” a spus episcopul, reamintind credincioșilor că în 2006, Plahotniuc a donat bani Mănăstirea Churchi din raionul Orhei.
Episcopul Siluan are, de asemenea, legături bune cu Partidul Șor, condus de Ilan Șor, omul considerat de o parte a mass-media și a societății drept creierul și principalul responsabil pentru așa-numitul „furt al miliardului” din sistemul bancar din Moldova.
Cu toate acestea, Gotisan declară că Biserica moldovenească este lăsată uneori într-o dilemă sensibilă, cuprinsă între viziunea Moscovei asupra R. Moldova și cea a politicienilor locali.
„Patriarhia Rusă impune o anumită viziune pro-estică, pe care clericii trebuie să o promoveze, fapt ce nu e pe place formațiunii care deține controlul acestei țări, Partidul Democrat”, a menționat el.
Platformă pentru influența Rusiei
Experții consideră că Biserica Orotodoxă este unul dintre canalele cele mai eficiente prin care Rusia își promovează interesele în Moldova, stat aflat la răscrucea dintre Est și Vest.
Lupta pentru „inimile și mințile” alegătorilor din Moldova în ceea ce privește alegerea politică este adesea făcută folosind instrumente emoționale, pe care clerul obedient Moscovei din fosta republică sovietică le mânuiește cu pricepere.
„Biserica, mass-media și partidele pro-ruse sunt de fapt cei trei factori majori ai influenței Rusiei în afacerile interne ale R. Moldova. Biserica Ortodoxă din Moldova este un instrument foarte util”, a remarcat Gotișan.
Influența clericală poate fi văzută în mod clar în campaniile electorale, când episcopii, precum Marchel din Bălți se transformă în agenți electorali de facto pentru candidații pro-ruși.
În 2016, episcopul Marchel l-a sprijinit deschis pe candidatul pro-rus, Igor Dodon, care a câștigat cursa.
El a atacat-o în termeni duri pe principala candidată pro-europenă, Maia Sandu, declarând că este o „femeie infertilă” și care încerca să „facă lucrarea diavolului”.
Odată ce Dodon a devenit președinte, a întors favoarea, alocând bani pentru reconstruirea sediului episcopiei din Bălți, folosind fonduri de la președinție și bani din alte fonduri private deținute de oameni apropiați de Partidul Socialist.
Analistul politic Mihai Isac a declarat pentru BIRN că atât clericii moldoveni, cât și ruși au intervenit în mod regulat în politica moldovenească.
„Intervenția Patriarhiei Rusiei în alegerile din Moldova este deja o tradiție – și a fost reconfirmată în ultimele alegeri prezidențiale din 2016, când Dodon a beneficiat de sprijinul direct al Patriarhului rus Kirill”, a menționat expertul.
În același timp, mass-media din R. Moldova a relatat, în 2017, despre o întâlnire dintre Dodon și oligarhul rus Konstantin Malofeyev, pe Muntele Athos din Grecia, considerat loc sfânt în religia ortodoxă.
Acolo, președintele Republicii Moldova i-ar fi cerut să sprijine găzduirea la Chișinău a reuniunii anuale a Congresului Mondial al Familiilor, un eveniment ultra-conservator, susținut aparent de Malofeyev și alții oameni apropiați lui.
Isac a menționat că Dodon a făcut „pelerinaje electorale anuale” la ceea ce el a numit „mănăstirea preferată a lui Vladimir Putin pe Muntele Athos, St Panteleimon”.
Curând după aceea, în septembrie 2018, partenerul de afaceri al oligarhului Malofeyev, Aleksei Komov, a venit la Chișinău pentru a organiza Congresul Mondial și pentru a face lobby pentru implementarea unui sistem de educație de tip home-schooling în Moldova, sistem care este deja în curs de implementare în Rusia, Ucraina și Belarus.
Experții au descris întregul eveniment ca o mare acțiune de sprijin politic pentru Dodon și socialiști, care au fost foarte activi în timpul Congresului prin discursuri și prezența lor.
Pe de altă parte, mai mica rivală din ortodoxia din Moldova, Mitropolia Basarabiei, care este subordonată canonic Patriarhiei Române, nu are aceleași resurse și influențe.
„Nu am observat același scenariu în cazul Mitropoliei Basarabiei. Poate că acest lucru se datorează și faptului că a învățat o lecție în această privință din legăturile cu PPCD”, a spus Gotișan.
În anii 2000, Mitropolia Basarabiei a sprijinit deschis un partid pro-român, Partidul Popular Creștin Democrat, PPCD, care pleda pentru reunificarea României – de care Moldova a aparținut între cele două războaie mondiale.
Cu toate acestea, s-a speculat că șeful PPCD, Iurie Roșca, a fost un agent rus implantat. Acum acesta este acuzat că se ocupă de filiala moldovenească a agenției de știri Sputnik din Rusia, precum și de răspândirea propagandei rusești în R. Moldova și în România.
Afectată de conflictul religios din Ucraina
Biserica a devenit, de asemenea, prinsă în disputa acerbă pentru controlul ortodoxiei din Ucraina, care a izbucnit după ce Patriarhul Constantinopolului, considerat primul între egali dintre liderii ortodoxiei mondiale, a acordat independența ecleziastică a Bisericii Ortodoxe în Ucraina.
Rusia a reacționat cu furie, iar conducătorii Bisericii moldovenești, loiali Rusiei, au condamnat cu vehemență ceea ce ei au numit o mișcare schismatică.
„Biserica iartă tuturor oamenilor, dar în acest caz cei care au făcut această schisma în Biserică nu pot fi iertați”, a declarat Mitropolitul Vladimir de Chișinău și întreaga Moldovă. Dodon a criticat, de asemenea, autocefalia Bisericii ucrainene.
Gotișan afirmă că Biserica din R. Moldova nu are intenția de a repeta scenariul ucrainean, dar ar putea să obțină unele beneficii în urma acestui conflict.
„Dacă o gestionează cu înțelepciune [problema bisericii din Ucraina], biserica moldovenească ar putea încerca să obțină niște dividende de la Patriarhia Rusă, cum ar fi mai multă autonomie”, a precizat el.
Isac a concluzionat că în Ucraina, ca și în Moldova, Biserica va continua să joace un rol important în politică. În Ucraina, autocefalia bisericii a fost „o victorie pentru președintele Petro Poroșenko”, a menționat el.
Poroșenko a anunțat deja că va lansa un turneu național împreună cu noul Mitropolit al Ucrainei, Epifanie, în preambul viitoarelor alegeri prezidențiale din martie.
Materialul a fost tradus după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | ian. 14, 2019 | Analize, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, Turcia, UE
Republica Moldova se pregătește pentru o serie de alegeri importante în acest an, care s-ar putea dovedi decisive în reconfigurarea scenei politice și determinarea viitorului statului pentru o lungă perioadă de timp. Moldova se confruntă cu un an electoral plin în 2019, se precizează într-o analiză a portalului de limbă engleză Balkan Insight. Ciclul începe cu alegerile parlamentare din 24 februarie. Simultan, un referendum va avea loc pentru reducerea numărului de deputați în parlamentul de la Chișinău de la 101 la 61.
În luna mai, regiunea autonomă Găgăuzia își va alege un nou lider, în timp ce în vară vor fi organizate alegeri locale, atunci când alegătorii vor alege noii primari și membrii consiliilor pentru toate entitățile administrative din Moldova.
Aceste alegeri, care au loc într-o perioadă de incertitudine politică, ar putea duce la o schimbare politică majoră, deoarece cele două partide principale – Partidul Democrat, PD, de guvernământ, anterior pro-UE, și principalul partid pro-rus de opoziție, Partidul Socialist, analizează o posibilă alianță.
Sondajele recente arată că socialiștii au un avantaj, cu sprijinul a aproximativ 35% din alegători, față de doar 12% pentru partidul de guvernământ.
Cu toate acestea, experții consideră că socialiștii pot forma o coaliție de guvernământ doar dacă își unesc forțele cu alte partide, cum ar fi democrații.
Această opțiune pare din ce în ce mai probabilă, având în vedere că pozițiile Partidului Democrat și cele ale opoziției proeuropene par a fi din ce în ce mai ireconciliabile înaintea următoarelor alegeri.
Pe de altă parte, liderii socialiștilor și ale democraților, președintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, și omul de afaceri-transformat-politician Vlad Plahotniuc, par să aibe tot mai multe idei și inițiative similare în ultima vreme.
Ambii au susținut modificarea sistemului electoral al țării, în ciuda sfaturilor și chiar a avertismentelor atât ale UE, cât și ale Comisiei de la Veneția.
Datorită acestor schimbări și a situației politice existente, condițiile procesului electoral în 2019 vor fi nefavorabile pentru opoziția pro-europeană, condusă de Partidul de Acțiune și Solidaritate, PAS și Platforma pentru Demnitate și Adevăr, PPDA , consideră expertii.
„Începând cu acuzațiile fantastice făcute împotriva liderilor opoziției, numirea unor persoane controversate în poziții cheie din sistemul judiciar și utilizarea excesivă a resurselor administrative, partidul lui Plahotniuc pare hotărât să rămână la guvernare cu orice preț”, a menționat analistul politic Mihai Isac, pentru BIRN.
Isac și alți experți avertizează asupra unei „alianțe necurate” între Dodon și Plahotniuc, care ar putea submina corectitudinea viitoarelor alegeri.
Pe măsură ce PD-ul își radicalizează pozițiile și recurge la retorica populistă, UE și-a exprimat îngrijorarea tot mai mare cu privire la situația politică din Moldova și la corectitudinea viitoarelor alegeri.
După ce instanțele au anulat în mod controversat rezultatele alegerilor pentru primăria Chișinău din iunie 2018, după ce un candidat al opoziției a câștigat, UE și-a exprimat nemulțumirea prin suspendarea ajutorului macrofinanciar în valoare de 100 de milioane de euro.
Suspendarea ajutorului UE rămâne în vigoare până după alegerile parlamentare din februarie 2019.
Isac a menționat că, după ce democrații au adoptat mai mult sau mai puțin „o nouă doctrină oficială și au abandonat de facto reformele judiciare și lupta împotriva corupției, duo-ul Plahotniuc-Dodon este pregătit să domine viața politică … pentru următoarele cicluri electorale”.
Cu toate acestea, experții consideră că, dacă democrații își mențin locul în următoarea guvernare de coaliție după alegeri, se așteaptă ca aceștia să încerce să reconstruiască punțile de legătură cu Bruxelles, pentru a obține din nou ajutorul financiar al UE.
Descoperiți în fața amenințării rusești
O altă provocare majoră cu care se confruntă Moldova în anul următor este activitatea militară a Rusiei în regiune, ca urmare a confruntărilor recente din Marea Azov și Marea Neagră între navele ucrainene și cele rusești.
Această situație este complicată de faptul că Ucraina se pregătește, de asemenea, pentru alegerile parlamentare și prezidențiale în 2019, ceea ce ar putea crea tensiuni politice și militare în regiune, avertizează experții.
Moldova este insuficient pregătită pentru astfel de provocări, cu o armată slabă, mică și subfinanțată de doar 7.000 de soldați.
În schimb, regiunea pro-rusă separată a Transnistriei are forțe militare de peste 15.000 de soldați.
Guvernele moldovenești au demonstrat o lipsă consistentă a interesului față de armată, doar 0,4% din PIB-ul anual fiind alocat forțelor armate.
Moldova rămâne, așadar, extrem de vulnerabilă la orice amenințare militară care vine de pe malul stâng al Nistrului, unde, pe lângă forțele proprii ale Transnistriei, Rusia menține un contingent de aproximativ 1.500 de soldați.
În anul 2017, analizele de specialitate și oficialii militari moldoveni au confirmat că în regiunea secesionistă au avut loc peste 200 de exerciții militare comune care implicau trupe rusești și transnistrene.
Pe de altă parte, în 2018 Moldova și-a intensificat exercițiile de pregătire militară și interoperabilitate cu NATO și armatele regionale, în special cu cele din statele vecine, Ucraina și România.
Moldova va continua astfel de exerciții militare, precum și reformele pentru profesionalizarea armatei în 2019, urmărind crearea unei armate profesionale în următorii câțiva ani, consideră experții.
Cu toate acestea, tentativele de federalizare a Moldovei, ca modalitate de soluționare a diferendului transnistrean, va rămâne o altă provocare pentru Republica Moldova în anul următor.
Atât Rusia, cât și socialiștii moldoveni promovează această idee ca o modalitate de a rezolva dilema transnistreană și, în același timp, să blocheze efectiv țara într-o alianță permanentă cu Moscova.
„În 2019, Moldova este amenințată de posibilitatea federalizării, promovată activ de Partidul Socialist și în mod tacit de liderul indiscutabil al democraților, Vladimir Plahotniuc, care a purtat mai multe runde de discuții cu Victor Gusan… liderul de facto al Transnistriei”, a remarcat Isac.
Același expert a adăugat că Moscova susține federalizarea Moldovei și ca un precedent juridic internațional care ar putea fi ulterior aplicat Ucrainei, pentru a rezolva conflictul cu forțele pro-ruse separatiste din estul Ucrainei.
Instabilitatea politică amenință perspectivele economice
Ca și în situația politică, economia Moldovei se confruntă, de asemenea, cu provocări majore, spun experții.
Aceștia remarcă mișcările populiste care au început în decembrie, când guvernul a adus pensii și salarii în administrație chiar înainte de alegeri, ceea ce va adăuga presiunea asupra bugetului țării.
Viitorul economiei Moldovei depinde îndeaproape de relațiile cu UE, atât în ceea ce privește ajutorul financiar, cât și comerțul.
Exporturile Moldovei pe piețele UE au crescut cu 67% în 2018, iar în 2019 există loc pentru o creștere mai mare dacă țara rămâne pe calea UE după alegeri, spun economistii.
„Riscurile pentru prognoza economică a anului 2019 sunt abundente, provenind atât din surse interne, cât și din exterior”, se arată în cel mai recent studiu publicat pe 13 decembrie de Expert-Grup, un think-tank cu sediul la Chișinău.
Acești experți consideră că în anul 2019 PIB-ul Moldovei va crește între 3,5 și 5,2 la sută, iar rata de creștere a exportului va varia între 7,7 și 8,7 la sută.
În timp ce acest lucru pare sănătos, vor crește și importurile, menținând astfel deficitul comercial actual.
Dilema energetică nerezolvată
Cu toate acestea, o problemă mai mare pentru Moldova în 2019 va fi problema nerezolvată a aprovizionării cu energie.
România depune eforturi mari pentru conectarea Moldovei la sistemul energetic european, dar până la sfârșitul anului 2019 Moldova va trebui să renegocieze un nou contract de furnizare a gazelor naturale cu Gazpromul rus – perioadă în care țara rămâne în continuare dependentă de 100% gaz din Rusia.
„Până la sfârșitul anului 2019, Gazprom va finaliza construcția gazoductului Turkish Stream. Până atunci, contractul de furnizare a gazului dintre Gazprom și Moldovagaz expiră, iar contractul de tranzit prin Ucraina și Moldova va expira „, a declarat fostul șef al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Victor Parlicov, pentru BIRN.
El pune la îndoială faptul că noua conductă România-Moldova, care va trece prin Iași, Ungheni și Chișinău, va fi finalizată până la sfârșitul anului 2019.
„Nu cred că vor reuși [n.r.-construirea conductei] într-un an … Acest proiect nu a fost gândit pentru profit, este clar”, a spus Parlicov, adăugând că scopul său principal a fost acela de a permite Moldovei să evadeze din actuala dependență totală de Gazprom.
Sergiu Gaibu, de la Grupul Expert, a declarat pentru BIRN că Gazprom mai are încă o rețea bine structurată de reprezentanți ai lobby-ului în Moldova, inclusiv președintele pro-rus Dodon, care se opune legăturii energetice dintre Moldova și UE.
„Acești lobby-iști au provocat întârzieri masive în omplementarea celui de-al treilea pachet energetic al UE [conceput pentru a deschide piețele de gaz și energie electrică în UE], ceea ce ar reduce în mod semnificativ controlul exercitat prin monopolul Gazprom în Moldova”, a concluzionat Gaibu.
Materialul a fost tradus după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu
