de Isac Mihai | mart. 10, 2019 | Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, UE
Igor Dodon se vrea jucător politic major la Chișinău
Alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 au fost validate, după confirmarea de către Curtea Constituțională de la Chișinău a rezultatelor scrutinului atât pe circumscripția națională cât pe cele 51 de circumscripții uninominale, relatează agenția de presă KARADENIZ PRESS. Totodată, instanța a validat mandatele deputaților aleși în Parlamentului Republicii Moldova de legislatură a zecea.
În viitorul Parlament de la Chișinău, Partidul Socialiştilor va avea 35 de mandate, Partidul Democrat – 30, Blocul ACUM – 26, iar Partidul Şor – 7 mandate. Trei mandate le-au revenit deputaţilor independenţi, care sunt însă tot persoane apropiate actualei conduceri de la Chișinău ori Partidului Șor.
Demersurile opoziției, respinse
În context, instanța a respins ca nefondate cererile depuse de către blocul ACUM cu privire la anularea alegerilor pe cinci circumscripții, precum și modul de repartizare a mandatelor pe circumscripția națională.
Hotărârea va fi trimisă Parlamentului Republicii Moldova și Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău. Hotărârea este definitivă și este fără drept de atac.
În ziua validării rezultatelor scrutinului, Blocul electoral ACUM a depus o serie de contestaţii la Înalta Curte prin care a cerut anularea alegerilor şi invalidarea mandatelor de deputat în cinci circumscripţii electorale: nr. 47, Camenca, Rîbniţa, Dubăsari şi Grigoriopol; nr. 48, Slobozia, municipiile Tiraspol şi Bender; nr. 4, Rîşcani; nr. 18, Orhei şi nr. 17, Nisporeni.
Reprezentantul Blocului ACUM, Sergiu Litvinenco, a invocat zeci de mii de cazuri înregistrate de transportare organizată a alegătorilor din cele două circumscripţii uninominale destinate alegătorilor din stânga Nistrului, cazuri de intimidare sau cumpărare a voturilor, folosirea resurselor administrative sau nedeclararea cheltuielilor de către mai mulţi candidaţi. Curtea însă a respins aceste contestaţii în întregime.
Dodon iese la rampă
„După decizia Curții Constituționale partidele trebuie să se angajeze la modul cel mai responsabil în dialog, pentru a decide viitoarea guvernare și soarta politică de mai departe a țării” a declarat președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, pe pagina sa de Facebook. „Eu personal, ca Președinte al țării, voi iniția în curând discuții cu principalele forțe politice care au ajuns în Parlament, pentru a găsi împreună soluții optime pentru țară în actuala conjunctură post-electorală”, a mai declarat Dodon.
„Urmează să convoc ședința de constituire a noii Legislaturi, până pe 25-26 martie, și astfel să înceapă toate procedurile legale în care vor fi implicați noii deputați, pe care îi felicit cu prilejul funcțiilor dobândite și le reamintesc de înalta datorie față de Moldova pe care o au, ca demnitari”, a mai adăugat Dodon, care mizează pe formarea unei guvernări în jurul socialiștilor. (Mihai Isac)
de Razvan Iorga | dec. 3, 2018 | Uncategorized @ro
Alegeri în Republica Moldova. Foto: BIRN
Uniunea Europeană este deja nemulțumită de derapajele nedemocratice din Republica Moldova. Acum, opoziția și câțiva experți politici acuză guvernul de la Chișinău de folosirea unor tactici oneroase cu scopul de a influența alegerile în februarie, se arată într-o analiză a portalului Balkan Insight, preluată de mass-media de la Chișinău.
Premierul moldovean Pavel Filip a anunțat luna trecută lună că vor fi instalate camere de votare în secțiile de votare pentru alegerile parlamentare viitoare, programate pentru 24 februarie, pentru a elimina orice pretenții de fraudă electorală. „Aceste camere de supraveghere vor fi utile pentru noi atunci când ni se va cere explicații”, a declarat el într-o emisiunea politică televizată la Pro Tv Chișinău.
Dar opoziția și unii experți politici spun că jocul politic viciat ar fi început deja. Și UE, care a devenit din ce în ce mai exasperată de cursul pe care fosta republică sovietică l-a luat de la semnarea unui acord de asociere cu UE în 2014, urmărește cu atenție situația.
„Nu vrem să vedem încercări de limitare a sistemului politic pluralist”, a declarat reprezentantul UE la Chișinău, Peter Michalko, la un forum din capitala Republicii Moldova pe 20 noiembrie. Nu ar trebui să existe „limitări bazate pe acuzații nefondate și hibride ,” a spus el.
Michalko s-a referit la lucrările comisiei parlamentare activitatea ONG-ului Open Dialogue în R. Moldova. Aceasta organizație non-guvernamentală a fost acuzată de bloggeri ucraineni și polonezi de legături cu serviciile de informații rusești.
Partidul Democrat de guvernământ al lui premierului Pavel Filip încearcă să facă legătura între organizație și adversarii politici ai guvernului, cu scopul posibil de a exclude liderii opoziției de la alegerile parlamentare.
Igor Munteanu, analist politic care intenționează să candideze în Parlament din partea opoziției, a declarat că acuzațiile atârnă de un „fir subțire de ață albă”. Cu acuzații de „trădare” pe baza unor astfel de dovezi „riști să te faci de râs” , a declarat el.
„Desigur, creezi sentimentul public că dorești să distrugi opoziția prin orice mijloace, indiferent dacă folosești mjloace imorale, deoarece estesperiat de faptul că opoziția poate obține un numpr suficient de mare de voturi pentru a-ți răsturna planurile politice”, a declarat Munteanu pentru BIRN.
Schimbarea sistemului electoral
Partidul de guvernământ insistă că alegerile vor fi libere și corecte. Dar două evenimente în acest an și ultimul au pus la îndoială acest lucru.
În iulie 2017, guvernul a schimbat sistemul electoral al Republicii Moldova de la un sistem proporțional la unul mixt, susținând că va aduce Parlamentul mai aproape de popor. Legislativul a ignorat sfaturile Comisiei de la Veneția și protestele Bruxelles-ului și ale grupurilor societății civile, care susțin că acest sistem nou va avantaja partidele mari și cu resurse bogate la următoarele alegeri parlamentare.
Apoi, în iunie 2018, o instanță a anulat alegerile pentru Primăria municipiului Chișinău, câștigată de unul dintre liderii opoziției – Andrei Năstase. Acest lucru a dus ulterior la suspendarea unui pachet de ajutor macro-financiar de 100 de milioane de euro din partea UE.
„Vrem să vedem alegeri libere și corecte în toate etapele – atât în perioada preelectorală, cât și în ziua alegerilor”, a spus Michalko.
Cu toate acestea, democrații par să își exploateze la maxim poziția de partid aflat la putere, majorând salariile și pensiile din sectorul public începând cu 1 decembrie. Partidul controlează de asemenea aproximativ 80% dintre primarii, care au un cuvânt greu de de spus în ceea ce privește alocările bugetare municipale.
Studiile independente sugerează că un număr semnificativ de primari vizați de acuzații de corupție, a fgăsit ulterior adăpost sub umbrela politică a Partidului Democrat. Marea lor majoritate a au mai ajuns apoi la judecată sau au fost achitați.
O modificare a normelor electorale care să permită unei persoane care este membru al unui partid politic să candideze în calitate de candidat independent a generat suspiciuni de asemenea. Astfel, candidatul nu va avea nici o obligație de a-și declara afilierea la partid, ridicând perspectiva ca membrii de partid să intre în Parlamentul deghizați în „independenți”.
„Pentru Partidul Democrat, strategia numărul unu este de a avea candidat în Parlament”, a declarat analistul politic Ion Tăbârță. „Dacă candidatul inițial nu câștigă, atunci poate poate o va face cel de „rezervă”. Dacă nu se întâmplă nici una sau cealaltă, vor încerca să facă presiuni pentru a găsi o anumite pârghii de presiune asupra candidaților independenți”, a declarat analistul.
Ion Tăbârță a prezis o campanie marcată de afronturi, trolli de pe rețele de socializare, „black PR” și încearcări de cumpărare a votanților.
La rândul său, Igor Munteanu a indicat tacticile Partidului Sor, o formațiune pro-rusă, condusă de condamnatul în primă instanță și creierul din spatele „furtului miliarului”, Ilan Șor. Acesta este văzut în general ca un instrument al partidului de guvernământ de a lovi în opoziție. Șor a făcut apel la condamnarea sa în primă instanță.
Munteanu a acuzat Partidul Șor că cumpărare a votanților și simpatizanților săi cu carduri de reducere la un lanț de „magazine sociale” pe care Ilan Șor le deține în Moldova, unde sărăcia este larg răspândită.
De asemenea, Ion Tăbârță a spus că Republica Moldova se îndepărtează tot mai mult de noțiunea de una dintre cele mai democratice țări ex-sovietice. „În Moldova, transferul electoral [al puterii] a fost întotdeauna democratic, prin intermediul unor alegeri corecte”, a concuzionat el.
Autor: Mădălin Necșuțu
