de Isac Mihai | iul. 7, 2021 | Arhiva, R. Moldova, Știri, UE
UE promite 600 de milioane de Euro
Parlamentul European va trimite o delegaţie de observatori la alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova, care vor avea loc duminică, 11 iulie, arată servicul de presă al forului european.
Conferinţa preşedinţilor (formată din preşedintele PE şi liderii grupurilor europarlamentare) a decis la 1 iulie să autorizeze o delegaţie de observare a alegerilor din Republica Moldova. Delegaţia va fi formată din membri ai Parlamentului European şi va monitoriza desfăşurarea procesului electoral.
Delegația multipartinică
Din delegaţie, care va fi condusă de eurodeputatul David McAllister (grupul Partidului Popular European, PPE), vor mai face parte Siegfried Mureşan (grupul PPE), Andreas Schieder (grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor, S&D), Juozas Olekas (grupul S&D), Viola von Cramon-Taubadel (grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană) şi Cristian Terheş (grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni).
Delegaţia va evalua dacă alegerile din 11 iulie din Republica Moldova se desfăşoară în conformitate cu legile naţionale şi angajamentele internaţionale ale ţării. Activitatea ei va fi ghidată de standarde şi criterii internaţionale, aşa cum sunt definite de Oficiul pentru drepturile omului şi instituţii democratice (ODIHR) al OSCE.
Prima misiune post pandemie
Aceasta este prima misiune de observare a alegerilor trimisă de PE după izbucnirea pandemiei de COVID-19.
În ziua alegerilor, eurodeputaţii vor monitoriza procedurile electorale la Chişinău şi în alte localităţi din Republica Moldova. Ei vor vizita secţii de votare, vor asista la procesul de votare şi vor asista la deschiderea urnelor de vot şi numărarea voturilor.
Delegaţia PE va organiza o conferinţă de presă în după-amiaza zilei de 12 iulie şi, alături de alţi observatori internaţionali, îşi va prezenta concluziile preliminare asupra procesului electoral. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 16, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE
Republica Moldova, alegeri parlamentare pe 11 iulie 2021
Partidul Acțiune și Solidaritate ar prefera o coaliție parlamentară formată cu partidele de pe dreapta politică în urma alegerilor parlamentare anticipate. Declarația a fost făcută de liderul interimar PAS, Igor Grosu, în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la N4, relatează mass-media locală.
„Am prefera o coaliție pe dreapta, cu partenerii noștri tradiționali”, a declarat el.
Întrebat dacă este vorba, inclusiv, despre Platforma DA, Grosu a dat un răspuns afirmativ.
În ce privește „Partidul Nostru” condus de Renato Usatîi, liderul PAS a spus că nu poate să se pronunțe dacă formațiunea respectivă este una de dreapta sau de stânga: „Nu aș vrea să mă dau în aprecieri pentru a nu trezi eventuale reacții”. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 15, 2021 | Arhiva, R. Moldova, Știri
Transnistria, piatra de moara geopolitica de la gatul Republicii Moldova
Comisia Electorală Centrală (CEC) a Republicii Moldova a decis micșorarea numărului de secţii de votare pentru alegătorii din localităţile din Transnistria, în cadrul alegerilor parlamentare anticipate care vor avea loc pe 11 iulie în fosta republică sovietivă.
Astfel, în localităţi din stânga Nistrului, în municipiul Tighina şi în unele localităţi ale raionului Căuşeni vor fi deschise 41 de secţii de votare în locul celor 44 anunţate la începutul lui iunie.
Decizia CEC de la Chișinău de a majora numărul de secții de vot pentru alegătorii din Transnistria facilita falsificarea rezultatului, au declarat experți locali.
Decizie contestată
Pe 5 iunie, CEC a decis organizarea a 44 de secţii de votare la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 pentru cetăţenii cu drept de vot din regiunea transnistreană, cu două mai multe decât la alegerile prezidenţiale de anul trecut.
Decizia iniţială a CEC a fost aspru criticată de experţi şi partide de opoziţie, care au avertizat despre riscul fraudării alegerilor, iar Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova a avertizat asupra unor riscuri la adresa securităţii naţionale.Conform datelor oficiale din Registrul de Stat al Alegătorilor din Republica Moldova, în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, aflate provizoriu în afara controlului autorităţilor constituţionale de la Chişinău, sunt înregistraţi peste 258.000 de cetăţeni cu drept de vot ai Republicii Moldova.
Diferite partide au amenințat CEC de la Chișinău cu proteste dacă vor deschide prea multe secții de vot pentru alegătorii din Transnistria.
Totodată, autoritatea electorală a aprobat deschiderea a 146 de secţii de votare în străinătate la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, deşi Ministerul de Externe de la Chișinău a propus deschiderea a peste 190 de secţii.
Demersuri electorale
„La fiecare scrutin electoral, după aprobarea hotărârilor CEC ce enumerau lista secțiilor de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului și mun. Bender (nr.4965 din 05.06.2021, nr.4301 din 26.09.2020 etc), prin canalul de comunicare de la nivelul reprezentanților politici în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană și al Comisiei Unificate de Control, Chișinăul a informat Tiraspolul și partenerii din 5+2 despre locația acestor secții, ziua și programul de activitate în ziua alegerilor. Se reitera că ordinea publică va fi asigurată doar de către colaboratorii de poliție, dar și se înainta solicitarea asigurării liberei deplasări a alegătorilor la aceste secții, precum și a circulației nestingherite a funcționarilor electorali înainte de ziua alegerilor și în ziua desfășurării scrutinului electoral, iar după obținerea reacțiilor de resort era/este informată neîntârziat CEC, se arată în comunicatul Biroului de Reintegrare.
În cazul revizuirii sau modificării numărului sau amplasării anumitor secții se remit demersuri informative repetate către Tiraspol pentru a nu fi create impedimente artificiale în calea liberei circulații.
Referitor la lista secțiilor de votare și a căilor de acces la acestea se preciza de fiecare dată că ele trebuie să reflecte rezultatele consultărilor cu autoritățile publice locale, iar în privința comunei Corjova și a mun. Bender s-a atras atenția că aceste localități au un regim sporit de securitate, în care există perimetre teritoriale aflate în afara controlului efectiv din partea autorităților constituționale, și respectiv, în caz de potențiale incidente, securitatea și ordinea publică nu poate fi asigurată de către organele competente ale Republicii Moldova, cu recomandarea de a consulta și opinia MAI în calitate de instituție ce gestionează domeniul de ordine publică.
Lipsa garanțiilor
CEC înainte de a aproba hotărârea nr.4965 din 05.06.2021 a primit avizul Biroului, prin care s-a reiterat clar, că doar cu garanții de asigurare a ordinii publice pot fi deschise aceste secții de votare.
Avizele formulate de către alte instituțiile naționale de profil (SIS, MAI, autorități publice locale ș.a.) și care vin cu recomandări privind buna desfășurare a procesului electoral sau cu semnalări privind existența unor aspecte sensibile sunt examinate de către CEC, care ulterior se reflectă și se argumentează în hotărârile aprobate în acest sens, Biroul sau Vicepremierul nu au capacitatea de a influența sau de a modifica deciziile Comisiei care dispune de autonomie decizională.
Reamintim, că problema liberei circulații și cea a asigurării protecției drepturilor omului în regiunea transnistreană sunt priorități constante ale Chișinăului, care le menține în toate formatele de negocieri existente privind reglementarea transnistreană și întreprinde toate eforturile posibile în vederea onorării obligațiilor pozitive față de cetățenii săi.
Totodată, atragem atenția că în conformitate cu prevederile art.38 alin.(1) din Constituția Republicii Moldova și art.2 alin.(1) din Codul Electoral, dreptul de vot este universal, egal, direct, secret și liber exprimat, și respectiv, nimeni din cetățenii Republicii Moldova, indiferent de locul de trai pe teritoriul țării nu poate fi limitat în exercitarea acestui drept, precum și asupra acestora nu pot fi exercitate influențe în măsură să îngrădească participarea la alegeri și exprimarea liberei lor voințe, fapt ce presupune și depolitizarea integrală a subiectului dat. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 14, 2021 | Arhiva, R. Moldova, Știri, UE
Igor Dodon sprijină scoaterea în afara legii a manifestațiilor LGBT
Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor a lansat Săptămâna Familiei, care are drept scop promovarea valorilor tradiționale în Republica Moldova. Socialistul Vladimir Bolocan a declarat că a venit timpul când societatea trebuie să se unească, pentru a opri propaganda homosexualismului.
“Astăzi, homosexualii lansează săptămâna comunității LGBT în Moldova, care se va încheia duminica viitoare cu un marș al gaylor. Ei au ales această perioadă nu întâmplător. Duminica viitoare creștinii ortodocși sărbătoresc Dumica Mare, una dintre cele mai mari sărbători religioase. Anume în această zi, când e mare sărbătoare religioasă, când oamenii din țara noastră merg la Biserică apoi sărbătoresc în familie, cei care promovează desfrâul vor organiza marșul homosexualilor”, a declarat Bolocan.
Declarații politice
Bolocan a amintit că reprezentanții Blocului sunt împotriva formării familiilor dintre bărbat și bărbat ori femeie și femeie, înfierea copiilor de către familiile homosexuale, ori schimbarea sexului copiilor, interzicerea cuvintelor „mama” și „tata” pe care le înlocuiesc cu „părinte 1” și „părinte 2”.
“Suntem împotrivă ca copiilor să le bage în cap că există „sexul 3”, adică încă nu este clar ce sunt – fata sau băiat și vor decide doar după vârsta majoratului”, a spus Bolocan.
PSRM a anunțat că vor fi organizate acțiuni dedicate promovării instituției familiei tradiționale în Republica Moldova.
Evenimentul include și un concurs de desene cu genericul ”Mama, tata și cu mine, Împreună suntem bine!”, care va fi organizat de membrii Gărzii Tinere a PSRM. La concurs este invitat să participe orice doritor. Lucrările trebuie să fie plasate pe rețelele de socializare, cu hashtag-ul #Mama_Tata_ÎMPREUNĂ_cu_Mine. Concursul se va încheia duminică, 20 iunie, iar cele mai bune desene vor fi premiate.
Marș electoral
De asemenea, în cadrul evenimentului vor fi premiate familiile longevive și familiile cu mulți copii. Pe data de 19 iunie, în mai multe localități ale țării va fi organizat Marșul Familiei, unde sunt invitați să participe toate familiile din țară.
”Pe data de 20 iunie, în ziua când comunitatea LGBT va organiza marșul homosexualilor – marșul rușinii, în centrul Capitalei vom organiza mai multe acțiuni. Vă invităm să le arătăm că noi, familiile tradiționale, suntem majoritatea pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat Dmitri Crijevschi, tată a patru copii din orașul Lipcani.
Membrii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, prezenți la acțiunea de lansare, au declarat că statul trebuie să devină un partener de nădejde pentru fiecare copil și familie din Moldova. Aceștia au dat asigurări că vor promova și apăra în continuare în Parlament valorile familiei tradiționale.
Igor Dodon este cunoscut pentru pelerinajele pe Muntele Athos
Manifestații imorale
Nu este prima dată când socialiștii folosesc tema familiei tradiționale în scop politic. În perioada 14-16 septembrie 2018, sub egida fostului președinte Dodon, la Chișinău a avut loc Congresul Mondial al Familiei.
Dodon, a calificat problema familiei drept ‘unul din subiectele cele mai fierbinţi ale momentului’ şi a declarat că manifestaţiile publice al minorităţilor sexuale ar trebui scoase în afara legii.
‘Familia este supusă astăzi eroziunii şi distrugerii, creşte numărul de divorţuri, nesiguranţa socială’, a afirmat Dodon, potrivit căruia ‘există ameninţări şi mai grave, precum filozofia antifamilială, care se bazează pe lipsirea mamelor şi taţilor de rolurile tradiţionale’.
‘Trebuie să ne schimbăm atitudinea faţă de familie. Fiecare copil trebuie să fie educat doar în familie, iar familia este exclusiv o alianţă dintre o femeie şi un bărbat, o mamă şi un tată’, a mai spus Dodon.
Dodon a mai apreciat organizarea manifestaţiilor LGBT drept ‘imorale’ şi a spus că acestea ar trebui ‘probabil scoase în afara legii’.
2019 a fost declarat de către Igor Dodon, prin decret prezidenţial, ‘Anul Familiei’.
Legături contestate
Reuniunile anuale ale Congresului Mondial al Familiilor au provocat în mod repetat controverse în ultimii ani.
În mai 2017, Congresul a avut loc în Ungaria, acolo unde premierul Viktor Orban a participat la eveniment și a ținut un discurs populist. Lucrările WCF de la Budapesta au fost folosite de premierul maghiar Viktor Orban pentru a acuza Uniunea Europeană că este dominata de „o ideologie liberală ce relativizează și se constituie într-o insultă la adresa familiilor”.
Mai multe anchete de presă din ultimii ani l-au legat pe Konstantin Malofeev de finanțarea unor partide politice cu vederi pro-ruse și anti UE/NATO din statele UE și Balcani.
De asemenea, partidele de dreapta din Croația și Serbia au participat la evenimentul de la Budapesta, cu liderii ONG-ului croat conservator „În numele familiei” și cei ai partidului anti-UE „Dveri” din Serbia.
Georgia a găzduit Congresul în mai 2016, unde organizatorul local Levan Vasadze a susținut că Georgia trebuie să-și reconstruiască relațiile cu Rusia, după ce trupele ruse au invadat țara în august 2008. După un scurt război câștigat net de forțele ruse, regiunile din nordul țării Abhazia și Osetia de Sud și-au declarat indepedența față de Tbilisi.
Lucrările WCF de la Tbilisi din 2016 au fost folosite extensiv de către participanții din Federația Rusă și state aliate pentru a lansa atacuri publice dure față de politica UE și NATO din spațiul CSI.
Konstantin Malofeev, considerat oligarhul ortodox
Umbra oligarhilor
Principalii sponsori ai Congresului Mondial al Familiilor sunt Konstantin Malofeev și Vladimir Iakunin, doi oligarhi ruși conservatori care au legături strânse cu Kremlinul și care finanțează inițiativele ortodoxe creștine și prietenoase cu Rusia în fostele țări sovietice și în Occident.
Partenerul de afaceri al lui Malofeyev, Aleksei Komov, se află în board-ul de conducere al Congresului Mondial al Familiilor. Soția lui Iakunin, Natalia Iakunina, este șeful unuia dintre grupurile sale membre denumit „Sfințenia Mamei”.
Konstantin Malofeev, finanțator al acțiunilor Congresului, este cunoscut mass-media pentru legăturile apropiate cu administrația de la Kremlin, fiind și unul dintre principalii finanțatori ai activității cunoscutului geopolitician rus, Alexandr Dughin, considerat unul dintre ideologii panslaviști cei mai influenți în prezent.
Oligarhul ortodox a intrat în atenția mass-media și datorită finanțării revoltelor pro-ruse din Crimeea și Donbas, fostul premier separatist al Republicii Populare Donețk, Alexandr Borodai, fiind un apropiat și angajat al lui Konstantin Malofeev. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 8, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri
Igor Dodon, desant electoral în Federația Rusă
Președintele PSRM, Igor Dodon, va avea, în zilele de 18-19 iunie, întrevederi cu diaspora moldovenească din Federația Rusă. El a declarat că pe data de 18 iunie va fi la Sankt Petersburg, iar pe 19 iunie – la Moscova.
Igor Dodon a menționat că pe agenda discuției vor fi trei subiecte principale. Acordul privind securitatea socială dintre cele două țări, anularea pentru moldoveni a activității în bază de patentă și amnistia migrațională pentru moldovenii care au încălcat regimul de ședere pe teritoriul Rusiei.
Acest desant electoral făcut de Igor Dodon în diaspora moldovenească din Moscova și Sankt Petersburg este criticat de opozanții săi politici
”M-au rugat de mai mult timp să avem aceste întrevederi. Sunt câteva subiecte prioritare care-i preocupă ce cetățenii noștri. Primul – Acordul cu privire la protecția socială, anul trecut guvernul nostru a efectuat toate procedurile, dar nu s-a reușit trecerea lui prin Parlament. Noi vom insista ca acest document să fie votat în iulie-august. Al doilea – activitatea în baza patentei. PSRM s-a înțeles, săptămâna trecută, cu deputații din Duma de Stat să fie elaborat un proiect de lege prin care să fie anulată obligația patentei pentru cetățenii Republicii Moldova. Al treilea – amnistia migrațională pentru 55 de mii de cetățeni moldoveni. Federația Rusă a anunțat că 15 iunie este data limită, când persoanele care au încălcat regimul de ședere trebuie să părăsească Rusia. Noi acum negociem ca acest termen să fie făcute unele excepții pentru moldoveni”, a declarat Igor Dodon. (N.G.)
