de Razvan Iorga | iun. 7, 2019 | R. Moldova, Știri
Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a anunțat vineri seară că urmează a fi organizate alegeri anticipate, după ce partidele parlamentare nu au reușit să ajung la niciun consens privind formarea unei majorități.
El a învinuit PSRM și blocul ACUM pentru situația creată, într-un briefing de presă. Candu a mai precizat că PDM va căuta soluții legale, astfel ca cheltuielile pentru alegerile parlamentare să fie achitate din bugetele partidelor parlamentare.
Totodată, premierul în exercițiu Pavel Filip, prim-vicepreședinte al PDM a declarat că Executivul își va continua activitatea și va administra problemele curente. El a dat asigurări că alegerile anticipate nu vor afecta achitarea salariilor și pensiilor.
Anterior, președintele Igor Dodon a anunțat și el acest lucru, învinuind la rând său PD și ACUM de inflexibilitate la negocieri. „La această etapă trebuie să constatăm că alegerile anticipate reprezintă o probabilitate extrem de mare”, potrivit lui Igor Dodon.
La rândul lor, liderii ACUM, Maia Sandu și Andrei Năstase i-au invitat, vineri seară, pe deputații PSRM la discuții în Parlament, ei aflăndu-se în acest moment în sala de ședințe.
de Razvan Iorga | mart. 11, 2019 | Analize, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, UE
Liderul PD, Vlad Plahotniuc (foto centru-dreapta). Foto: Facebok
Experții iau în calcul patru scenarii majore posibile pentru o nouă alianță de guvernământ în R. Moldova după alegerile de luna trecută. Trei dintre ele implică Partidului Democrat PD în viitoarea alianță de guvernare, se arată într-o analiză publicată de portalul del limbă engleză Balkan Insight.
Chiar dacă PD a ieșit pe locul al doilea, ca număr de mandate în alegerile parlamentare de luna trecută, experții sunt de părere că formațiunea este cea mai bine plasată pentru a păstra puterea într-o viitoare coaliție post-electorală la guvernare.
Patru partide au trecut pragul de 6% pentru a intra în parlamentul moldovean de 101 locuri, împreună cu alți trei candidați independenți.
Potrivit rezultatelor oficiale finale, partidul socialist pro-rus al Republicii Moldova, PSRM, a ieșit pe primul loc cu 35 de locuri, urmat de PD cu 30, cu blocul pro-european ACUM pe 26 și cu Partidul Ilan Șor, al cărui lider a fost condamnat în primă instanță pentru „furtul miliardului”, cu șapte locuri.
Blocul ACUM a exclus din start o alianță cu PSRM sau PD, partidul din ce în ce mai naționalist al magnatului Vlad Plahotniuc.
Mulți experți consideră că PD și PSRM se află în alianță neoficială de ani de zile, dar PD tatonează formal terenul pentru o eventuală coaliție cu blocul ACUM, intenție ce a fost rapid repudiată. Partidele care s-au aflat anterior în alianță formală cu PD s-au dezintegrat de facto sau nu au reușit să obțină suficiente voturi pentru a intra în parlament.
BIRN a stat de vorbă cu mai mulți analiști politici cu privire la posibile scenarii postelectorale:
1. Coaliție între PD și PSRM
Acesta este cel mai probabil scenariu. Chiar dacă PSRM și PD s-au aflat formal în opoziție unul față de celălalt în Parlament, acestea și-au dat mâna pe mai multe probleme politice majore în ultimii ani.
„Netezirea căii spre acest scenariu a început anul trecut, atunci când ideologia” pro-Moldova” a fost creată de PD. La fel, și alte teme naționaliste au fost încorporate în retorica acestui partid”, a declarat analistul politic de la IDIS Viitorul, Ion Tăbârță.
O astfel de coaliție ar oferi Moscovei șansa unui cuvânt mai greu în această ecuație, a avertizat Tăbârță, unul care ar avea ramificații inclusiv pentru viitorul rol al regiunii separatist transnistrene.
„Cine va da girul unei astfel de coaliții va dori anumite garanții pentru a primi anumite pârghii în Moldova și va cere și un anumit statut pentru regiunea transnistreană„, a declarat el pentru BIRN.
Tăbârță a spus că o astfel de coaliție ar putea relansa un plan de federalizare din 2003, susținut de Rusia, și cunoscut sub numele de Memorandumul Kozak, care prevede prinntre altele și cedarea mai multe prerogative Transnistriei și regiunii autonome Găgăuzia în viața politică de la Chișinău și cursul țării pe direcții majore de dezvoltare.
„Alianța PD-PSRM trebuie acum aranjată în exterior. În special în SUA și România de către PD”, mai adăugat analistul.
2. Coaliție între PSRM și ACUM
Acest lucru pare a fi scenariul cel mai dorit de PD, după ce formațiunea a trimis o scrisoare blocului ACUM, pe 26 februarie, sugerând că trebuie puse deoparte diferențele dintre partide pentru a forma o majoritate în Parlament pentru binele țării.
Cu toate acestea, ACUM a exclus o alianță cu un partid despre care spune constant că nu a făcut nimic pentru a lupta împotriva corupției sau pentru a reforma statul.
Tăbârță a spus că ACUM ar avea de suferit în cazul în care a merge într-o astfel de alianță. „Orice abordare sau cooperare cu Partidul Democrat va avea un preț greu de plătit pentru blocul ACUM în ceea ce privește evaluarea lor politică și încrederea în ei pe viitor„, a spus el.
La rândul său, expertul politic, Mihai Isac, a declarat că liderul PD, Vlad Plahotniuc, printr-o astfel de mișcare, încearcă să își spele imaginea față de partenerii occidentali, dar și să compromită orice formă organizată de opoziție politică pro-europeană la adresa regimului său.
Probabil PD ar avea de suferit, a declarat el pentru BIRN, din cauza presiunii inevitabile venite din partea ACUM pentru implementarea de reforme, în special cea a sistemului judiciar.
„Aceasta ar conduce la o slăbire semnificativă a controlului absolut al lui Plahotniuc asupra sectoarelor-cheie din R. Moldova”, a spus Isac.
3. Coaliție între PSRM și ACUM
O astfel de posibilitate a fost ridicată de analiști și o parte a presei opozantă PD-ului, dar a fost deja exclusă de ACUM.
„Da, socialiștii și ACUM au viziuni total diferite. Da, ei nu pot guverna împreună, dar, logic, firesc, moral este ca să elibereze spațiul, să radă aceste instituții captive, să creeze condiții pentru alegeri libere și corecte sau măcar decente”, a declarat Valeriu Pasa de la ONG-ul WatchDog .
Apoi, Pasa a precizat că partidele ar putea apela apoi la alegerile anticipate.
Pe același subiect, Mihai Isac a spus: „În pofida ideologiei și a agendelor politice diametral opuse, acest scenariu este susținut de o parte dintre liderii de opinie ca fiind un rău necesar pentru a demara procesul de dezoligarhizare a R. Moldova, în mod special în domeniul justiției, serviciilor secrete și forțelor de ordine.”
Isac a spus că un astfel de scenariu a fost susținut de președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, lider de facto PSRM, și alți socialiști, dar „este puțin probabil ca acest moment să se producă un astfel de scenariu care ar duce la o scindare în blocul ACUM”.
4. Coaliție între PD, Partidul Ilan Șor și „dezertorii” din PSRM
Partidul Ilan Șor este văzut în general ca un instrument al PD, formațiune care ar putea să-l țină pe Șor afară din închisoare, în ciuda condamnării sale de primă instanță pentru „furtul miliardului” din 2014.
Cei trei independenți din Parlament sunt, de asemenea, considerați apropiați de Partidul Șor, oferind PD-ul un control de facto a 40 de locuri în Parlament. Nu este exclus faptul că PD ar putea încerca să recruteze 11 „transfugi” din PSRM pentru a guverna fără a fi nevoit să facă o alianță formală cu celelalte două mari blocuri.
„Unul dintre cele mai probabile scenarii este un guvern format de PD, Partidul Ilan Șor, independenți și dezertori socialiști”, a spus Tăbârță. „Un scenariu similar a fost aplicat în Parlament în 2015-2016”.
Cu toate acestea, toți cei 35 de deputați PSRM din viitorul legislativ au ținut marțea trecută o conferință de presă la care au exclus posibilitatea de a sari din barca PSRM și au semnat un angajament în acest sens.
PD pare să se pregătească pentru posibilitatea ca, în cazul eșuării acestor negocieri cu toate partidele, legea supremă să fie modificată astfel încât să permită guvernului actual, ieșit din funcțiune, să rămână la guvernare timp de încă 18 luni și să nu fie organizate alegeri anticipate.
Totuși, săptămâna trecută, într-un interviu, liderul PD Vlad Plahotniuc a avertizat asupra „unor efecte foarte grave asupra economiei și societății” în cazul unei alegeri anticipate.
Materialul a fost tradus după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | apr. 18, 2018 | Știri, Turcia
Președintele turc, Recep Erdogan
Președintele turc, Recep Erdogan, a anunțat miercuri după-amiază că vor fi organizate alegeri anticipate locale, parlamentare și prezidențiale în Turcia pe data de 24 iunie.
Aceste scrutine ar fi trebuit să aibă loc anul viitor din primăvară și până în toamnă. El și-a argumentat decizia prin faptul că trebuie să se treacă rapid la o formă de „președinție executivă”, transmite Karadeniz Press.
El a spus că a luat decizia după ce a vorbit liderului partidului naționalist MHP, Devlet Bahçeli, care, cu o zi în urmă, a vorbit despre o astfel de posibilitate. Sondajele parlamentare și prezidențiale era programate anterior în noiembrie 2019.
Erdoğan a stabilit o alianță formală cu MHP pentru a merge împreună în aceste alegeri, alegerilor, ceea ce a făcut misiunea și mai grea Partidului pentru Justiție și Dezvoltare (AKP) să respingă propunerea lui Bahçeli.
de Razvan Iorga | aug. 26, 2014 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Liderul de la Kiev, Petro Porosenko, a semnat luni seara ordinul privind dizolvarea Parlamentului, in vederea organizarii alegerilor anticipate pe 26 octombrie, a anuntat purtatorul sau de cuvant, Sviatoslav Tegolko, citat de agentiile de presa ucrainene. Porosenko a hotarat sa dizolve Parlamentul, deoarece „aceasta este singura decizie corecta”, a afirmat Tegolko, intr-un mesaj publicat pe contul sau de Twitter. „Stimati concetateni! Am decis sa dizolv Parlamentul ucrainean. Alegerile anticipate vor avea loc pe 26 octombrie 2014”, a declarat Porosenko intr-o adresare catre natiune, potrivit Unian. „Componenta actuala a Parlamentului l-a sprijinit timp de un an si jumatate pe (fostul presedinte Viktor) Ianukovici. Majoritatea acestor deputati a adoptat legi dictatoriale”, a apreciat presedintele ucrainean. In iulie, coalitia guvernamentala din Parlamentul ucrainean s-a desfiintat, deschizandu-se astfel calea catre alegeri legislative anticipate. Anterior, doua partide – Udar al fostului campion la box Vitali Kliciko, un aliat al presedintelui Petro Porosenko, si Svoboda (Libertate, dreapta nationalista) – au anuntat ca se retrag din coalitia aflata la putere. Presedintele Porosenko a promis alegeri anticipate inca de cand a fost ales presedinte, pe 25 mai.
de Anatol Terzi | ian. 16, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Este mai bine să se recurgă la modificarea Constituţiei decât să se ajungă la anticipate, susţin liderii fracţiunilor partidelor din Alianţa pentru Integrare Europeană. În schimb, liderii AIE se gândesc la reducerea pragului de participare pentru validarea referendumului constituţional.
Cei trei lideri de fracţiuni au menţionat în cadrul unei emisiuni televizate că referendumul anunţat este un apel către populaţie, care va decide cursul politic al Republicii Moldova. Liderul fracţiunii PD Dumitru Diacov a opinat că modificarea Constituţiei este unica cale de a pune capăt debandadei din politica moldovenească. „Ideea unui referendum plutea în aer de mult timp. Dar am ajuns să înţelegem necesitatea lui abia peste un an din lipsă de cultură politică”, a opinat Diacov. Potrivit lui, acest procedeu electoral este strict necesar, cu atât mai mult că sondajele arată că noi alegeri ar aduce în Parlament aceleaşi partide şi aceiaşi actori.
Preşedintele fracţiunii liberal democraţilor Valeriu Streleţ a spus că obiectivul amendării unor articole din Constituţie este deblocarea crizei politice şi alegerea preşedintelui ţării. „Vor fi prevăzute câteva posibilităţi, dacă în prima nu este ales şeful statului, apare a doua posibilitate, dacă nici a doua nu reuşeşte, apare cea de a treia care finalizează cu alegerea preşedintelui în orice caz”, a afirmat Streleţ. Ion Hadârcă, preşedintele fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal, a opinat că, prin decizia de a organiza un referendum, AIE a respins ideea alegerilor parlamentare anticipate ca fiind una costisitoare.
Mai mulţi analişti politici au criticat dur decizia AIE de a organiza un referendum constituţional în aprilie şi au spus că regulile nu pot fi schimbate în timpul jocului, iar eventuale modificări ale Constituţiei vor putea fi aplicate doar de un nou Legislativ.
Modificarea pragului electoral pentru referendum
Alianţa pentru Integrare Europeană ar putea propune modificarea pragului electoral pentru referendum. Anunţul a fost făcut duminică de liderul fracţiunii parlamentare a PLDM, Valeriu Streleţ. El a spus că acest subiect a fost pus de mai multe ori în discuţie, cu atât mai mult cu cât legislaţiile europene nu prevăd praguri electorale pentru referendum.
Potrivit lui Streleţ, duminică a fost expusă doar decizia politică a AIE, iar, de luni, experţii constituţionalişti vor demara elaborarea proiectului de amendare a unor articole din Constituţie. „Trebuie oferite alternative la procedura de alegere a şefului statului, pentru a nu permite alte crize politice. De asemenea, ar trebui modificate prerogativele preşedintelui ţării şi aduse în conformitate cu normele unei republici parlamentare. Noi trebuie să facem ordine în acest sistem”, a precizat Streleţ.
El a adăugat că după referendum, indiferent de rezultatul acestuia, va fi declanşată procedura de alegere a şefului statului. Liderul PD, Marian Lupu, a spus că AIE va veni cu o campanie comună pentru promovarea referendumului. „Oamenii s-au săturat de situaţia creată şi conştientizează necesitatea acestui exerciţiu”, a afirmat Lupu.
