de Isac Mihai | iul. 18, 2018 | Federatia Rusa, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Ucraina visează la integrarea în Uniunea Europeană
Uniunea Europeană a lansat marţi procedura de evaluare a pregătirii Macedoniei şi Albaniei pentru începerea, în iunie 2019, a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, relatează Reuters, citată de agenția KARADENIZ PRESS. În luna iunie, statele membre ale blocului comunitar au decis să amâne cu cel puţin un an o decizie privind începerea negocierilor de aderare cu Macedonia şi Albania, după ce Franţa şi Olanda au cerut reforme mai solide şi mai eficiente pentru combaterea criminalităţii organizate şi a corupţiei.
Felicitări europene
Comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri pentru extindere, Johannes Hahn, a declarat marţi la Skopje că este bucuros ”să anunţe astăzi lansarea oficială a procesului de screening cu Macedonia”.
Hahn a explicat că le va permite Macedoniei şi Albaniei să se familiarizeze cu normele juridice ale UE în vederea pregătirii pentru a se conforma cu acestea, în special cu capitolele privind statul de drept. ”Acest lucru arată angajamentul nostru foarte solid de a vă însoţi în eforturile pentru reformă şi de a transforma în realitate perspectiva dumneavoastră de integrare în Uniunea Europeană”, a spus Johannes Hahn, care a promis că ”uşa UE va fi deschisă”.
Comisarul european a felicitat Macedonia pentru primirea invitaţiei de a deveni membră a NATO, după ce şi-a soluţionat disputa asupra denumirii sale cu Grecia, ceea ce în opinia sa reprezintă o contribuţie importantă la pacea şi la stabilitatea în Europa.
Macedonia de Nord, compromis balcanic
Luna trecută, autorităţile de la Skopje şi Atena au pus capăt diferendului ce data de decenii în legătură cu vecinul nordic al Greciei, denumirea acceptată de ambele părţi fiind ‘Republica Macedonia de Nord’. Această soluţionare a determinat Grecia să renunţe la opoziţia faţă de aderarea Macedoniei la NATO.
Pentru ca Macedonia să devină membră a Alianţei Nord-Atlantice, este nevoie ca ţara să aprobe acordul cu Grecia într-un referendum şi să-şi schimbe numele din punct de vedere constituţional. Numai după aceea parlamentul grec va ratifica acordul şi aderarea Macedoniei la NATO.
Începând din 1991, când Macedonia a devenit suverană în urma dezmembrării fostei Iugoslavii, Atena a acuzat-o de tentativă de însuşire a moştenirii elene a provinciei greceşti omonime şi chiar de aspiraţii teritoriale faţă de Grecia.
Recent, demersurile macedonene au stârnit furia Moscovei, care se opune vehement aderării fostei țări balcanice la blocul militar (https://karadeniz-press.ro/macedonia-obiectiv-strategic-al-summit-ului-nato-stoltenberg-absolut-convins-de-capacitatea-europei-si-a-sua-de-a-ramane-unite-in-timpul-summitului-dughin-guru-geopolitic-al-lui/)
Summit strategic
Următorul summit al Uniunii Europene (UE) și al țărilor din cadrul programului UE „Parteneriatul Estic” (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Moldova, Ucraina, Georgia) va avea loc pe 15 octombrie. Anunțul a fost făcut de către șefa diplomației europene, Federica Mogherini, la o conferință de presă care a avut loc după întâlnirea Consiliului UE de la Bruxelles, informează mass-media europeană. „Pe 15 octombrie se va desfășura summitul cu toate cele șase țări ale Parteneriatului Estic”, a spus oficialul european.
„Parteneriatul estic” este un program multilateral lansat în 2009 care vizează dezvoltarea cooperării regionale cu șase foste republici sovietice – Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina.
Summit-urile se desfășoară o dată la doi ani. Cel mai dramatic a fost cel de-al treilea summit din 2013, de la Vilnius, la care președintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a refuzat să semneze Acordul de Asociere cu UE, ceea ce a dus la schimbarea puterii de la Kiev în 2014. Cel de-al patrulea summit al acestui program – la Riga, în 2015 – a fost, de asemenea, extrem de tensionat, deoarece s-a desfășurat în mijlocul crizei dintre Rusia și Occident. (N.G.)
de Isac Mihai | feb. 28, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Minoritați, România, UE, UE
Comisarul european Jean Claude Juncker sprijină aderarea Serbia la UE
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că Serbia este țara candidată la aderare care a avansat cel mai mult în procesul de integrare europană, relatează mass-media de la Belgrad, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Acesta a subliniat că data aderării depinde în primul rând de Serbia, iar la conferința de presă comună cu președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a spus că nu a venit la Belgrad pentru a da lecții Serbiei. Președintele Comisiei Europene a afirmat că UE consideră că sunt șase domenii în care Serbia trebuie să acţioneze pe drumul spre UE. Oficialul UE a menționat faptul că este absolut necesar ca Serbia să își rezolve problemele cu Republica Kosovo pentru a putea adera la blocul comunitar.
Reamintim că Serbia este cel mai important aliat al Federației Ruse din Balcani, Moscova sprijinind demersurile Serbiei de blocare a recunoașterii independenței Republicii Kosovo de către comunitatea internațională. Federația Rusă vinde sisteme de armament Serbiei, iar o parte importantă din economia sârbă este controlată de firme cu capital rusesc, cel mai bun exemplu fiind Gazprom.
Presiuni germane
Serbia va trebui să accepte independenţa Kosovo pentru a putea adera la Uniunea Europeană, a declarat recent, în timpul unei vizite la Pristina ministrul german de externe, Sigmar Gabriel. Oficialul german a promis liderilor kosovari că îi va ajuta pentru a obţine recunoaşterea independenţei şi din partea statelor UE care încă nu au recunoscut-o, România fiind printre ele.
„Dacă Serbia doreşte să se îndrepte către Uniunea Europeană, construirea statului de drept este prima condiţie, dar în mod firesc şi acceptarea independenţei Kosovo”, a spus Sigmar Gabriel, citat de agenţia Reuters, la o conferinţă de presă comună cu premierul kosovar, Ramush Haradinaj. „Aceasta este condiţia esenţială pentru a merge către Europa”, a insistat ministrul de externe german, susţinând că a transmis acelaşi mesaj şi la Belgrad, unde a avut întrevederi cu oficialii sârbi înainte de a veni la Pristina.
Kosovo visează la integrarea europeană
Kosovo, viitor membru UE?!
Sigmar Gabriel a mai spus la Pristina că Germania va ajuta Kosovo să obţină recunoaşterea independenţei şi din partea celor cinci state membre ale UE care încă nu au recunoscut această independenţă autoproclamată de kosovari în anul 2008, respectiv România, Spania, Grecia, Cipru şi Slovacia.
„În mod natural, aderarea la UE este obiectivul final. Pentru aceasta una dintre condiţii este să convingem cele cinci state ale UE care nu recunosc Kosovo că o asemenea recunoaştere este logică, întrucât Kosovo nu va mai face parte niciodată din Serbia”, a motivat şeful diplomaţiei germane.
UE vs. Kosovo
Mai mult de jumătate dintre sârbi ar vota în favoarea aderării la Uniunea Europeană, în timp ce aproape un sfert s-ar pronunţa împotriva intrării ţării lor în blocul comunitar, relatează mass-media locală, citată de agenția KARADENIZ PRESS.
Potrivit sondajului, realizat de Ministerul sârb al Integrării Europene, la întrebarea ”Susţineţi Serbia să devină stat membru al UE ?”, 52% dintre cei chestionaţi au răspuns afirmativ, 24% – negativ, iar 12% au spus că nu vor vota sau nu ştiu cum să răspundă.Sprijinul faţă de reformele cerute de aderarea la UE rămâne foarte mare: 65% dintre respondenţi cred că ele ar trebui aplicate indiferent de aderarea la organizaţie, spre binele cetăţenilor şi al ţării, transmite Agerpres.
Întrebaţi care este cel mai mare donator pentru Serb ia începând din 2000, 24% au indicat Uniunea Europeană, restul enumerând Rusia, China, Japonia şi alte ţări. Potrivit unor date oficiale, UE şi membrii săi au donat Serbiei 4,31 miliarde de euro începând din 2000, fiind cel mai mare donator pentru Belgrad.
Acelaşi sondaj arată că aproximativ 19 % dintre sârbi sunt de părere că aderarea la UE va spori şansele oamenilor de a găsi un loc de muncă, 15% cred că le va oferi tinerilor perspective mai bune, iar 13% consideră că intrarea în blocul comunitar va fi o ocazie de a transforma ţara lor într-un stat de drept. Sondajul a fost efectuat în decembrie anul trecut, pe un eşantion de 1.050 de persoane cu vârste de peste 18 ani. Comparativ cu Serbia, în Muntenegru peste 80% dintre cetăţeni susţin aderarea ţării lor la UE.
2025, o dată deschisă tuturor candidaților
Jean-Claude Juncker, a declarat, la Tirana, că țările din vestul Balcanilor ar trebui să fie pregătite pentru aderarea la Uniunea Europeană în 2025, dacă vor fi îndeplinit până atunci toate criteriile necesare pentru a deveni membre. „Contrar celor citite peste tot, Comisia şi eu nu am spus că Serbia şi Muntenegru vor fi neapărat membri ai UE în 2025. Termenul din 2025 este deschis tuturor ţărilor candidate. Iar în măsura în care o ţară candidată va îndeplini până atunci sau mai devreme toate criteriile pentru aderare, vom acţiona astfel încât eforturile acesteia să fie recunoscute de UE”, a declarat acesta.
Serbia şi Muntenegru sunt considerate cele mai avansate pe calea aderării la UE, menţionează Reuters. Aceste ţări negociază deja mai multe capitole din cele obligatorii pentru intrarea în Uniune şi au încheiat deja câteva. Albania şi Macedonia speră să primească undă verde de la Bruxelles pentru începerea negocierilor în câteva luni.
Albania, Macedonia, Muntenegru și Serbia sunt candidate oficiale la aderarea la UE, în timp ce Bosnia și Kosovo încearcă să obțină acest statut.
Regiune importantă
UE consideră Balcanii Occidentali o regiune importantă în dosare precum controlul imigrației și combaterea unor amenințări mergând de la presupusul amestec al Rusiei la islamul radical.
Țările membre au conștientizat că „poate fi obținută pacea în Balcani și că în acest scop perspectiva aderării la UE este vitală”, a adăugat reprezentantul Comisiei Europene. El nu a susținut însă ideea unei Europe cu mai multe viteze, întrucât, în opinia sa, acest lucru ar duce la apariția unor linii de separație între țările membre. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | ian. 19, 2018 | Balcani, Info Militar, Minoritați
Balcanii, bantuiti de himerele conflictelor interetnice
La scurt timp după ce Kremlinul a arătat că are tot interesul să dinamiteze negocierile dintre Skopje și Atena, Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat Macedonia să-şi reglementeze diferendul cu Grecia. Conflictul privind numele official al fostului stat iugoslav opune cele două ţări de peste 25 de ani şi nu i-a permis până acum aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. Dar, pe lângă problemele cu Grecia, Skopje se mai confruntă și cu cea a minorității albaneze.
„Consider încurajatoare recentele progrese şi vă cer să profitaţi de această şansă de a merge înainte”, le-a pus Jens Stoltenberg deputaţilor din parlamentul de la Skopje, în cadrul vizitei de două zile pe care o efectuează în ţara balcanică. „Uşa NATO este deschisă pentru noi membri”, a adăugat el.
Așa cum, recent, relata agenția de știri Karadeniz Press, ministrul rus de Externe consideră că reluarea negocierilor privind numele oficial al Republicii Macedonia are legătură cu dorinţa Statelor Unite de a aduce această ţară în NATO. Serghei Lavrov a precizat că Grecia nu ar trebui să facă concesii întrucât este deja membră a Alianței. Oficialul rus a declarat că negocierile privind această chestiune au fost într-o „stare de semi-inerţie” pentru o lungă perioadă de timp, fiind reanimate doar de dorinţa Statelor Unite de a integra Republica Macedonia în NATO, informează presa elenă. „Este clar pentru toţi că există o accelerare a negocierilor după o lungă pauză – nu este vorba despre o reconciliere a celor două popoare balcanice, ci despre dorinţa unuia dintre ele de a deveni membru NATO”, a declarat Lavrov, potrivit agenţiei de ştiri Novinite.
Disputa cu Grecia
Macedonia, fostă republică iugoslavă independentă din 1991, este candidată la NATO din 2008, dar nu poate trece de veto-ul Greciei, stat membru al Alianţei, şi întâmpină aceeaşi problemă şi pe drumul său către Uniunea Europeană. Motivul este că Atena nu este de acord ca micul stat să poarte numele Macedonia, pe care îl consideră ca aparţinând exclusiv uneia dintre provinciile sale nordice, dar, mai mult, se teme ca această denumire să nu ascundă ambiţia unor revendicări teritoriale legate de o regiune a sa unde se află, între altele, porturile Salonic şi Kavala. Cele două ţări îşi dispută de asemenea patrimoniul istoric al regiunii, îndeosebi pe Alexandru cel Mare şi tatăl acestuia, Filip al II-lea al Macedoniei.
Totuşi, după ani de tensiuni, plecarea de la putere a dreptei naţionaliste şi instalarea, la Skopje, a unei coaliţii conduse de social-democraţii lui Zoran Zaev au determinat anul trecut o apropiere a relaţiilor dintre cele două ţări, care şi-au reluat dialogul. Miercuri, emisarul ONU care se ocupă de acest diferend, Matthew Nimetz, s-a declarat „foarte optimist” în legătură cu mersul lucrurilor, după discuţii la New York cu reprezentanţi ai tuturor părţilor. Numele oficial al statului din Balcani aşa cum este înscris în rândurile Naţiunilor Unite rămâne Fosta Republică Iugoslavă Macedonia (FYROM).
Problema minorității albaneze
Minoritatea albaneză constituie aproape un sfert din populaţia de 2,1 milioane a Macedoniei. Albanezii sunt majoritari local în nord-vestul ţării. Naţionaliştii macedoneni se tem de posibilitatea creării unor diviziuni pe criterii etnice.
Preşedintele Macedoniei, Gjorge Ivanov, a refuzat miercuri să promulge o lege adoptată de Parlament, prin care albaneza ar fi devenit a doua limbă oficială a ţării, informează agențiile de presă internaționale, prluate de Agerpres. Şeful statului a blocat astfel, temporar, o parte a acordului pe care se bazează coaliţia premierului Zoran Zaev. „Legea introduce un paralelism costisitor la toate nivelurile administraţiei, ducând la blocarea şi disfuncţionalitatea lor completă”, a declarat preşedintele.
Partidul social democrat al lui Zaev şi reprezentanţii etnicilor albanezi au format o alianţă care a răsturnat de la putere partidul naţionalist VMRO al lui Ivanov, după 11 ani. Statutul limbii albaneze a fost o promisiune importantă din partea premierului, în schimbul sprijinului indispensabil din partea parlamentarilor albanezi. Dacă Parlamentul aprobă din nou legea, preşedintele este obligat să o promulge, permiţând astfel etnicilor albanezi să îşi folosească limba maternă în toate instituţiile de stat.
Anul trecut, o instanţă din Macedonia a condamnat la închisoare 33 de etnici albanezi pentru implicarea în atacuri armate comise în anul 2015, soldate cu moartea a 22 de persoane. Şapte dintre condamnaţi au primit detenţie pe viaţă.
Cei 33 de etnici albanezi fac parte dintr-un grup care pe 9 mai 2015 a fost implicat în schimburi de focuri cu poliţia, în oraşul macedonean Kumanovo. Opt agenţi de poliţie s-au numărat printre cele 22 de persoane decedate în aceste incidente armate. Alte zeci de persoane au fost rănite. Toţi condamnaţii sunt etnici albanezi din Macedonia sau Kosovo. (M.A.B.)
de Razvan Iorga | oct. 29, 2012 | Balcani, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
In contextul in care Serbia nu face pasi importanti pentru recunoasterea drepturilor romanilor timoceni si nu ofera acestora dreptul la educatie si cultura in limba materna, seful diplomatiei romane Titus Corlatean si-a exprimat luni convingerea ca noul statut al Serbiei in relatia cu UE, de tara candidata, va fi un stimulent al procesului intern de reforme, pentru indeplinirea tuturor criteriilor de aderare, inclusiv in ceea ce priveste situatia minoritatii romane de pe intreg teritoriul Serbiei. Aceste declaratii au fost facute de catre Corlatean in cadrul unei intrevederi cu Stefan Füle, Comisarul european pentru Extindere si Politica Europeana de Vecinatate, in contextul vizitei pe care comisarul european o efectueaza in Romania. Discutia a pus in evidenta faptul ca aceste aspecte vor fi urmarite in continuare in procesul de aderare, ca parte integranta a criteriilor politice de la Copenhaga, atat in plan european, cat si la nivel bilateral.
Situatia ameliorata in Albania
Ministrul roman al afacerilor externe a apreciat, de asemenea, progresele inregistrate de Albania in implementarea reformelor necesare continuarii parcursului sau european, reiterand atentia prioritara pe care autoritatile romane o acorda, in dialogul bilateral cu Albania, inregistrarii unor evolutii pozitive privind situatia minoritatii aromane. „De asemenea, cei doi oficiali au trecut in revista evolutiile recente din vecinatatea estica a Uniunii Europene, procesele electorale din Georgia si Ucraina, precum si progresele realizate de statele partenere in implementarea obiectivelor Foii de Parcurs a Parteneriatului Estic pana la Summit-ul de la Vilnius (noiembrie 2013). in cadrul discutiilor, Titus Corlatean a reiterat sprijinul ferm acordat de tara noastra statelor din vecinatatea estica in avansarea procesului de asociere politica si integrare economica”, precizeaza MAE in cadrul unui comunicat.
Lobby pentru Republica Moldova
In acest context, cei doi oficiali au evidentiat avansul important al Republicii Moldova in negocierea Acordului de Asociere UE- R. Moldova si a Acordului Cuprinzator de Comert Liber, precum si in cadrul dialogului pentru liberalizarea vizelor. seful diplomatiei romane a adresat multumiri comisarului european Stefan Fule si Comisiei Europene pentru sustinerea constanta acordata consolidarii relatiei dintre Uniunea Europeana si Chisinau, exprimandu-si speranta ca Republicii Moldova i se va asigura o perspectiva europeana clara in viitorul apropiat, mai precizeaza MAE. Comisarul european pentru Extindere si Politica Europeana de Vecinatate a reafirmat ca, in actualul context european, marcat de provocarile de ordin economic, este esentiala adancirea procesului de integrare a Uniunii, in paralel cu avansarea procesului de extindere. Totodata, inaltul oficial european a reiterat necesitatea continuarii progreselor in indeplinirea obiectivelor Parteneriatului Estic, evidentiind faptul ca Republica Moldova reprezinta, din acest punct de vedere, o poveste de succes.
de Anatol Terzi | oct. 1, 2012 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Preotul Boian Alecsandrovici a declarat că legea privind acordarea cetăţeniei ar trebui modificată astfel încât şi românii din Timoc să poată obţine cetăţenia. De asemenea, liderii românilor din Timoc apreciază ajutorul României, dar acuză faptul că diplomaţii români de la Belgrad ajung rar în zonă şi consideră că România ar putea face mult mai mult pentru a-i sprijini în obţinerea drepturilor fireşti.
”Se încearcă din păcate acolo la noi să se facă diferenţa între vlahi, cum suntem numiţi noi în limba sârbă, de către poporul majoritar, şi între români. Iar mulţi dintre românii noştri, după aproape 150 de ani de numire în limba sârbă vlahi, fără învăţarea istoriei neamului, fără învăţarea limbii române literare la şcoală, fără biserici, fără slujbă în limba maternă au acceptat asta denumire, de vlah. Problema nu e asta, şi e un lucru normal ca după atâta perioadă să se accepte un lucru aşa, dar trebuie să se înţeleagă că român şi vlah în Valea Timocului e un lucru. Pentru că în graiul nostru nu există termenul vlah. Încercarea să se creeze diferenţa între român şi vlah în Valea Timocului (…) nu-i nimic alta decât să se rupă legătura cu ţara mamă, cu România. Un popor care nu are ţară mamă se asimilează mult mai uşor”, a declarat preotul Boian Alecsandrovici, preşedintele „Asociaţiei pentru cultură a rumânilor din Sârbie Rumânii Ortodocşi”, la conferinţa ”Politica externă a României şi românii de pretutindeni”, organizată de Centrul Român de Studii şi Strategii, în parteneriat cu Platforma civică ”Acţiunea 2012”.
”Ţara mamă, România, ne susţine şi asta este important. şi Biserica noastră, Patriarhia Ortodoxă ne susţine, că, dacă nu ne-ar susţinea Patriarhia Română şi nu ne-ar susţinea ţara mamă eram mult mai mult asimilaţi şi poate nu existam în aşa număr de mare”, a spus Alexandrovici, adăugând însă că politica externă a României privind românii din Tomic are trebui să fie ” mai bună”. ”Orice secundă trece, orice minut trece, noi pierdem câte un copil care nu mai învaţă limba română (…) Problema e în primul rând cu autorităţile bisericeşti din zonă şi cu autorităţile locale. Iar preoţii Bisericii Ortodoxe Sârbe au probleme şi cu sârbii din zonă pentru că ei nu sunt din zonă, sunt veniţi din fostele republici ale Iugoslaviei”, a punctat Boian Alecsandrovici.
Cetăţenie română
”Mulţi români din Timoc ar vrea să aibă şi cetăţenie română. Anul trecut s-au depus câteva zeci de cereri şi răspunsul a fost că nu se poate obţine cetăţenia pe bază etnică. Pentru că legea nu prevede asta. Trebuie schimbată legea! Simplu. Nu trebuie să ne intereseze ce zice Iancu sau Marcu pentru că avem exemplul concret: satele pe malul Timocului care până în 1919 au aparţinut de Bulgaria, sunt sate româneşti, ei au depus cereri pentru cetăţenia română. Au primit răspuns negativ, s-au dus la bulgari şi în trei luni au obţinut cetăţenia. Sunt români din Serbia care au cetăţenia bulgară şi sârbă, numa’ n-au cetăţenia neamului de care aparţin. Cred că e trist”, a mai declarat preotul Boian Alecsandrovici.
La rândul său, Eugen Popescu, directorul Centrului Român de Studii şi Strategii, a subliniat că în Europa există ţări care acordă cetăţenie unor locuitori din zone care nu au aparţinut acelor ţări. ”Noi avem în Europa exemple de bună practică, pe care politica externă românească, pe care politica externă parlamentară a României ar putea să le scoată în evidenţă. Un exemplu de bună practică este cel al Bulgariei. În Basarabia există o zonă locuită de bulgari, între 70.000-80.000 de bulgari. Bulgaria, neţinând cont de faptul că acel teritoriu n-a fost niciodată bulgăresc, a acordat 70.000 de cetăţenii bulgarilor din Basarabia. Avem primari români din Basarabia care au depus la Ambasada Bulgariei pe baza unei simple declaraţii cum să sunt etnici bulgari, au primit cetăţenia bulgară într-o lună. Iată, Bulgaria e membră a UE, şi-a permis să acorde într-un spaţiu care nu i-a aparţinut niciodată cetăţenia bulgară. Acelaşi lucru l-a făcut în Macedonia”, a spus Ionescu.
Totodată, directorul Centrului Român pentru Studii şi Strategii, a avertizat că grecii acordă cetăţenie aromânilor din Albania. ”Acelaşi lucru îl face Grecia în Albania şi-l face cu aromânii noştri de acolo. Se duc la aromâni, le spun te declari grec pe baza unei simple declaraţii, eu te fac pe tine cetăţean grec şi-ţi dau permis de lucru în Grecia. Şi foarte mulţi aromâni de-ai noştri din sudul Albaniei îşi asumă identitatea greacă. România are exemple de bună practică, avem exemplul legii cetăţeniei adoptate de Budapesta, care acordă cetăţenia maghiară, inclusiv în România”, a subliniat Eugen Popescu.
”Nu rămâne decât ca diplomaţia română, cu argumente, având aceste exemple, să poată să meargă, dacă e cazul să explice şi Bruxellesului, de ce ar trebui să dăm cetăţenia etnicilor români din Serbia. Dar nu numai celor din Serbia cred că este vorba şi de cei din Macedonia, avem aromâni care doresc lucrul acesta, şi de cei din Albania”, a mai spus Popescu.
