Erdogan, nemulțumit de rezultatele localelor

Erdogan, nemulțumit de rezultatele localelor

Erdogan, nemulțumit de rezultatele alegerilor locale

Erdogan, nemulțumit de rezultatele alegerilor locale

Partidul preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat că va cere renumărarea tuturor voturilor exprimate la Istanbul la alegerile locale de săptămâna trecută, pe care conform rezultatelor parţiale le-ar fi pierdut, relatează mass-media turcă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Vicepreşedintele Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), Ali Ihsan Yavuz, a declarat că sâmbătă a fost depusă la comisia electorală (YSK) o cerere de renumărare a voturilor din unul din cele 39 de districte ale Istanbulului.

Înfrângere dureroasă

„Astăzi vom sesiza YSK pentru a se renumăra toate voturile din toate districtele rămase, din cele 38 de districte”, a precizat Yavuz, citat de mass-media turcă.

Conform rezultatelor provizorii ale alegerilor, partidul lui Erdogan a pierdut la Ankara şi Istanbul.

Denunţând nereguli flagrante la vot, AKP a depus la începutul săptămânii un prim apel, cerând renumărarea parţială, şi anume a voturilor considerate nule. O renumărare parţială se desfăşoară şi la Ankara, unde conform rezultatelor provizorii câştigător este candidatul opoziţiei, Mansur Yavaş.

Yavuz a declarat că după renumărarea a aproximativ 70 la sută din voturile care au fost considerate nule, diferenţa dintre candidatul AKP şi cel al opoziţiei la Istanbul a scăzut de la peste 25.000 la mai puţin de 16.500 de voturi. În oraşul cu peste 15 milioane de locuitori, fiecare candidat a primit peste patru milioane de voturi.

Duminică, vicepreşedintele AKP a afirmat că scrutinul municipal  a fost marcat de „abuzuri organizate”.

Candidatul opoziţiei la Istanbul, Ekrem Imamoglu, care s-a declarat câştigător al alegerilor, acuză AKP că vrea să câştige timp prin solicitările de renumărare a voturilor, pentru a şterge urmele eventualelor ilegalităţi comise la primărie. Candidatul AKP la Istanbul este fostul premier Binali Yildirim, un om important în partid şi un aliat politic important al lui Erdogan. (M.B.)

Share our work
Erdogan, nemulțumit de rezultatele localelor

Ardei și vinete, mită electorală în Turcia

Erdogan folosește criza alimentară pentru consolidarea propriei pozițiii politice

Erdogan folosește criza alimentară pentru consolidarea propriei poziții politice

Municipalităţile din Turcia vor începe să vândă alimente la preţuri reduse pentru a concura cu preţurile în creştere rapidă din supermarketuri şi magazinele mai mici, a anunţat vineri preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, ţintind presupuşii speculanţi, relatează DPA, citată de mass-media de la București, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Dacă unii oameni (fac speculă cu preţurile) în supermarketuri sau în alte părţi, atunci municipalităţile vor începe să vândă alimente”, a spus Erdogan la un miting de companie în oraşul Sivas din Anatolia. „Vom introduce acolo produse la cele mai mici preţuri”, a declarat el.

Alegeri sub semnul inflației

Turcia va organiza alegeri locale la 31 martie, iar starea economiei, în special inflaţia ridicată, rămâne o chestiune majoră pentru votanţi, sărăciți deja de politica economică deficitară a regimului Erdogan. Rata inflaţiei pentru 2018 a rămas la peste 20%, cu cea mai mare creştere anuală de 30,97% pentru alimente, a precizat recent Institutul de Statistică din Turcia (TurkStat).

Conform sursei citate, preţurile la ardei şi vinete, ambele fiind legume de bază în gospodăriile din Turcia, au crescut cu peste 80% în ianuarie 2019 comparativ cu luna anterioară.

Erdogan i-a acuzat vineri pe speculanţii de preţuri că încearcă să îi submineze guvernul. „George şi Hans vor să ne lovească, iar aceşti oameni îi ajută”, a spus el, folosind nume occidentale pentru a se referi la puteri străine, o temă frecventă de campanie folosită de regimul Erdogan ca armă politică împotriva opoziției.

Terorism alimentar

Şeful Trezoreriei şi ministru de finanţe Berat Albayrak, care este ginerele lui Erdogan, a mers chiar mai departe şi a vorbit miercuri despre un „terorism alimentar”, conform cotidianului Hurriyet. Municipalităţile vor deschide într-o primă fază depozite de vânzare la Istanbul şi la Ankara începând de săptămâna viitoare, a adăugat Albayrak.

Guvernul şi-a intensificat auditurile la depozitele alimentare, în timp ce poliţia locală a dat amenzi magazinelor mici şi supermarketurilor pentru preţuri considerate nejustificat de mari, au relatat mass-media din Turcia în această săptămână.

Sărăcirea opoziției

Preşedintele Turciei, Tayyip Erdogan, a anunţat anterior că banca Isbank, cea mai mare bancă din ţară şi deţinută parţial de principalul partid de opoziţie, va trece sub controlul Trezoreriei statului, transmite mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Isbank, al cărui nume complet este Türkiye Is Bankasi, a fost înfiinţată în anul 1924 de fondatorul Turciei mondene, Mustafa Kemal Atatürk. La moartea sa, Atatürk a lăsat Isbank moştenire partidului său, Partidul Popular Republican (CHP), care în prezent deţine un pachet de 28% din acţiunile Isbank. Această participaţie are o valoare de aproximativ 7,32 miliarde lire (1,41 miliarde dolari) pe baza unei capitalizări de piaţă a Isbank de aproximativ 26,04 miliarde lire.

„Partidele politice nu au dreptul şi nici autoritatea de a lua parte în activităţile bancare. Cu voia Domnului, Isbank va deveni proprietatea Trezoreriei. Cred că Parlamentul va lua o decizie istorică şi pachetul de 28% din acţiunile Isbank va fi transferat la Trezoreria statului”, a declarat Tayyip Erdogan într-un discurs în faţa parlamentarilor din partidul său AK. Erdogan a adăugat că momentul în care va avea loc acest transer va depinde de cât de mult timp durează procesul parlamentar.

Economia în ruine

Aceste comentarii au dus la prăbuşirea cu 6% a preţului acţiunilor Isbank, pe fondul crizei economice tot mai profunde care zguduie Turcia regimului Erdogan.

În replică, Partidul Popular Republican (CHP), care numeşte patru membrii în boardul Isbank, s-a opus transferului participaţiei sale către Trezoreriei, în numele „respectării voinţei lui Atatürk” şi a subliniat că atât membrii săi care fac parte din board cât şi partidul CHP nu primesc dividende din partea băncii.

Potrivit Isbank, dividendele datorate CHP sunt transferate direct Institutului de limbă turcă (TDK) şi Societăţii de istorie a Turciei, conform testamentului fondatorului.

Pe lângă participaţia deţinută de CHP la Isbank, un pachet de 40,5% din acţiunile băncii este deţinut de fondul de pensii Isbank şi un pachet de 31,4% flotează liber la bursă.

Turcia, în plină epocă Erdogan

Turcia, în plină epocă Erdogan

Sprijin naționalist

Partidul Mişcării Naţionaliste (MHP) din Turcia îi va susţine pe candidaţii Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) al lui Recep Tayyip Erdogan în alegerile locale de anul viitor, în trei oraşe-cheie, a anunţat anterior liderul MHP, Devlet Bahceli, declaraţie care îmbunătățește radical perspectivele electorale pentru AKP, informează agenţia de presă KARADENIZ PRESS. Candidatul AKP la primăria Istanbul, fostul premier Binali Yıldırım, a salutat poziția MHP, promițând formarea unor coaliții la nivelul municipalităților câștigate de AKP, unde reprezentanții MHP vor primi diferite funcții.

AKP şi MHP au format o alianţă înainte de alegerile prezidenţiale din iunie, dar au avut de mai multe ori divergenţe în legătură cu apelul MHP la amnistierea unor infractori închişi.

Anterior, liderul MHP Devlet Bahceli a declarat că partidul său nu va face alianţă cu AKP pentru alegerile municipale ce vor fi organizate pe teritoriul Turciei în martie 2019. La acea vreme, declaraţiile lui au provocat o devalorizare a lirei, pe fondul temerilor că acest lucru va duce la instabilitate politică.

Oricum, Bahceli a anunţat o schimbare de poziţie, declarând că MHP nu va înainta candidaţi pentru primăriile oraşelor Istanbul, Ankara şi Izmir, cele mai mari ale Turciei. „Oricine ar fi candidaţii AKP în aceste trei oraşe mari, susţinerea noastră va fi totală”, a declarat Bahceli în faţa oficialilor partidului său, în cadrul unui discurs susţinut în Antalya.

Motive judiciare

Totodată, MHP va avea candidaţi în alte oraşe de pe teritoriul Turciei, a spus el, adăugând că nu există „un acord secret” în spatele deciziei partidului său. Nu este clar ce a determinat o schimbare a poziţiei lui Bahceli, presa speculând că la bază stă înghețarea anchetelor penale împotriva unor apropiați ai acestuia.

Bahceli şi partidul său MHP au fost critici vehemenţi ai partidului AKP al lui Erdogan înainte să ajungă la acordul lor de alianţă, anul acesta. Era aşteptat că alianţa lor va continua, în pofida deciziei de luna trecută de a nu coopera în alegerile locale.

Alegerile locale vor avea în general un impact redus asupra echilibrului de puteri în Turcia. În urma sistemului prezidenţial impus în urma alegerilor din iunie, Erdogan şi-a arogat deja puteri extinse. Cu toate acestea, AKP are nevoie de susţinerea parlamentarilor MHP pentru a obţine majoritatea şi a trece legi prin parlament. (M.B.)

Share our work
Erdogan sărăcește opoziția

Erdogan sărăcește opoziția

Alegerile locale din Turcia, opoziția anihilată financiar

Alegerile locale din Turcia, opoziția anihilată financiar

Preşedintele Turciei, Tayyip Erdogan, a anunţat marţi că banca Isbank, cea mai mare bancă din ţară şi deţinută parţial de principalul partid de opoziţie, va trece sub controlul Trezoreriei statului, transmite mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Partidele politice nu au dreptul şi nici autoritatea de a lua parte în activităţile bancare. Cu voia Domnului, Isbank va deveni proprietatea Trezoreriei. Cred că Parlamentul va lua o decizie istorică şi pachetul de 28% din acţiunile Isbank va fi transferat la Trezoreria statului”, a declarat Tayyip Erdogan într-un discurs în faţa parlamentarilor din partidul său AK. Decizia acestuia vine cu mai muțin de două luni înainte de alegerile locale din Turcia, considerate un test vital pentru trăinicia actulului regim Erdogan.

Moștenire istorică

Isbank, al cărui nume complet este Türkiye Is Bankasi, a fost înfiinţată în anul 1924 de fondatorul Turciei mondene, Mustafa Kemal Atatürk. La moartea sa, Atatürk a lăsat Isbank moştenire partidului său, Partidul Popular Republican (CHP), care în prezent deţine un pachet de 28% din acţiunile Isbank. Această participaţie are o valoare de aproximativ 7,32 miliarde lire (1,41 miliarde dolari) pe baza unei capitalizări de piaţă a Isbank de aproximativ 26,04 miliarde lire.

Președintele Erdogan a adăugat că momentul în care va avea loc acest transer va depinde de cât de mult timp durează procesul parlamentar. Aceste comentarii au dus la prăbuşirea cu 6% a preţului acţiunilor Isbank, pe fondul unei crize economice dure prin care trece Turcia în acest moment.

În replică, Partidul Popular Republican (CHP), care numeşte patru membrii în boardul Isbank, s-a opus transferului participaţiei sale către Trezoreriei, în numele „respectării voinţei lui Atatürk” şi a subliniat că atât membrii săi care fac parte din board cât şi partidul CHP nu primesc dividende din partea băncii.

Potrivit Isbank, dividendele datorate CHP sunt transferate direct Institutului de limbă turcă (TDK) şi Societăţii de istorie a Turciei, conform testamentului fondatorului.

Pe lângă participaţia deţinută de CHP la Isbank, un pachet de 40,5% din acţiunile băncii este deţinut de fondul de pensii Isbank şi un pachet de 31,4% flotează liber la bursă. (M.B.)

Share our work
Turcia, starea de urgenţă va fi ridicată în această noapte. Erdogan, sigur pe controlul absolut al Turciei. Opoziția politică, anihilată financiar pe cale legală

Turcia, starea de urgenţă va fi ridicată în această noapte. Erdogan, sigur pe controlul absolut al Turciei. Opoziția politică, anihilată financiar pe cale legală

Erdogan, supărat pe Uniunea Europeană

Erdogan, supărat pe Uniunea Europeană

Autoritățile de la Ankara ridică, în noaptea de miercuri spre joi, starea de urgenţă instaurată în urmă cu doi ani după un puci eşuat, în cadrul căruia au avut loc epurări în masă, dar opoziţia consideră că situaţia va continua prin intermediul unei noi legi „antiteroriste”, relatează mass-media regională, citată de KARADENIZ PRESS. Acest regim juridic excepţional, care extinde considerabil competenţele preşedintelui şi ale forţelor de securitate, a fost instituit la 20 iulie 2016, la doar câteva zile după o tentativă de lovitură de stat sângeroasă ce a zguduit Turcia în noaptea de 15 spre 16 a aceleiaşi luni.

Domnia terorii

Sub starea de urgenţă, autorităţile turce au dus timp de doi ani o vânătoare neîncetată împotriva puciştilor şi presupuşilor lor susţinători, dar de asemenea au vizat opozanţi prokurzi acuzaţi de „terorism”, media critice şi ONG-uri. Activată pentru o perioadă iniţială de trei luni, starea de urgenţă a fost prelungită de şapte ori, iar ultima extindere expiră miercuri la ora 22:00 GMT (joi 01:00 ora Turciei). Guvernul de la Ankara a indicat anterior că nu va mai exista o nouă prelungire.

Ridicarea programată a stării de urgenţă are loc la mai puţin de o lună de la alegerile câştigate de Erdogan, care i-au conferit omului forte al Turciei puteri sporite, ca urmare a unei revizuiri constituţionale controversate adoptate în ultimul an.

Starea de urgenţă i-a permis lui Erdogan să emită timp de doi ani decrete cu valoare de lege care au modificat profund legislaţia turcă. În termenii reformei constituţionale, preşedintele turc îşi va păstra această prerogativă după starea de urgenţă.

Epurări în masă

În ultimii doi ani, în Turcia au avut loc epurări în masă în timpul cărora au fost încarcerate aproape 80.000 de persoane suspectate de legături cu puciul sau cu „terorismul”. Peste 150.000 de funcţionari publici au fost concediaţi sau suspendaţi.

Printre cele 34 de legi emise în timpul stării de urgenţă se află introducerea unei ţinute unice pentru persoanele închise în legătură cu puciul – o măsură niciodată aplicată până acum – sau imunitatea judiciară pentru civilii care s-au confruntat cu puciştii.

Introducerea în Parlamentul de la Ankara a unui proiect de lege susţinut de partidul lui Erdogan ce conţine mai multe măsuri inspirate din prevederile stării de urgenţă a fost criticată de opoziție. Astfel, potrivit agenţiei de presă Anadolu, textul permite autorităţilor să continue, în următorii trei ani, să demită orice funcţionar bănuit că are legătură cu o „organizaţie teroristă”.

În plus, administratorii publici numiţi în timpul stării de urgenţă în fruntea companiilor suspectate de legături cu o „organizaţie teroristă” pot rămâne în funcţie în continuare pentru încă trei ani.

Turcia intră definitiv în perioada post-Ataturk

Turcia intră definitiv în perioada post-Ataturk

Legislația terorii

Alte măsuri mai prevăd faptul că manifestaţiile şi adunările vor fi, cu excepţia unei autorizaţii speciale, interzise după apusul soarelui, autorităţile locale vor putea restricţiona accesul în anumite zone, iar arestul preventiv ar putea dura până la 12 zile, în funcţie de natura infracţiunii.

După anunţul ridicării în curând a stării de urgenţă, liderii turci au insistat asupra necesităţii, consideră ei, de a institui un cadru legislativ care să permită continuarea unei „lupte eficiente” împotriva „grupurilor teroriste”.

Proiectul de lege urmează să fie studiat de o comisie parlamentară începând de joi şi dezbătut în plen de luni, opoziţia criticând noua propnere legislativă. Principala formaţiune anti-Erdogan, Partidul Republican al poporului (CHP social-democrat), acuză guvernul că doreşte „permanentizarea stării de urgenţă” cu măsuri considerate „contrare Constituţiei”.

„Odată cu acest text, cu măsurile pe care le include, starea de urgenţă nu va fi prelungită timp de trei luni, ci cu trei ani”, a acuzat luni Ozgur Ozel, vicepreşedinte al Grupului parlamentar CHP.

Propuneri dure

Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) al preşedintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a depus luni în parlament un proiect de lege privind combaterea terorismului, în contextul încetării stării de urgenţă, informează relatează KARADENIZ PRESS. Bulent Turan, viceliderul AKP, a precizat că actul normativ cu 28 de articole se bazează pe legislaţia internaţională şi europeană, iar proiectul a fost transmis partidelor de opoziţie înainte de a fi înregistrat la parlament.

În timpul stării de urgenţă, reprimarea loviturii de stat a dus la arestarea a 70.000 de presupuşi participanţi şi simpatizanţi şi la excluderea din administraţie şi armată a 110.000 de oameni, potrivit presei de stat.

„Să sperăm că nu vom mai fi împinşi niciodată într-un sistem constituţional cum este starea de urgenţă”, a declarat Turan.

Noua Turcie

Ankara a emis duminică decrete prezidenţiale care reorganizează cele mai importante instituţii politice, militare şi administrative ca parte a trecerii la un sistem prezidenţial executiv mult mai puternic, consfinţit prin vot la un scrutin care a avut loc luna trecută. Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a fost învestit luni odată cu acest nou sistem, iar acum el deţine puteri extinse, care îi permit să emită decrete privind chestiuni executive şi să numească sau să demită funcţionari de rang înalt.

Erdogan a susţinut că o preşedinţie executivă puternică este vitală pentru a eficientiza activitatea guvernamentală, pentru a stimula creşterea economică şi pentru a garanta securitate. Criticii, inclusiv oficiali UE, NATO și SUA, consideră însă că este vorba de instaurarea unui regim autoritar, în care puterea este în mâinile unui singur om.

Conform ultimelor schimbări, Statul Major General a fost trecut sub autoritatea ministrului apărării, conform agenţiei naţionale de presă Anadolu. Decizia vine după ce Erdogan la numit l-a numit pe comandantul militar Hulusi Akar în postul de ministru al apărării.

În total, în Monitorul Oficial au fost publicate şapte decrete care afectează numeroase instituţii ale statului, inclusiv secretariatul Consiliului Naţional de Securitate, Directorul pentru Industria Apărării şi Consiliul Naţional de Supervizare.

Opoziția, pedepsită financiar

Liderul principalei formaţiuni de opoziţie din Turcia, Partidul Republican al Poporului (CHP), a fost condamnat să plătească o amendă de 95.000 de lire turceşti (19.500 dolari) reprezentând daune pentru insultarea preşedintelui Recep Tayyip Erdogan.

Un tribunal din capitala Ankara a ordonat săptămâna trecută ca Kemal Kilicdaroglu să plătească amenda pentru un „atac asupra drepturilor personale” ale lui Erdogan, în trei procese separate intentate de preşedinte, a relatat agenţia de presă oficială turcă Anadolu.

Două dintre procese au fost deschise după ce, în decembrie, Kilicdaroglu a acuzat rude apropiate ale lui Erdogan că deţin milioane de dolari ascunse în conturi offshore.

Al treilea are legătură cu remarcile de „dictator” făcute de Kemal Kilicdaroglu despre Erdogan în timp ce s-a adresat unui grup CHP în parlament în februarie 2018.

În iunie, Kilicdaroglu a pierdut două procese legate de Erdogan şi a fost obligat să plătească preşedintelui şi rudelor sale 339.000 de lire turceşti (68.000 dolari) reprezentând daune. (M.B.)

Share our work
Premierul Binali Yildirim: „starea de urgenţă se va încheia”. Erdogan își consolidează puterea.

Premierul Binali Yildirim: „starea de urgenţă se va încheia”. Erdogan își consolidează puterea.

Premierul turc în exercițiu Binali Yıldırim anunță posibila ridicare a situației de urgență

Premierul turc în exercițiu Binali Yıldırim anunță posibila ridicare a situației de urgență

Starea de urgenţă din Turcia ar putea fi ridicată înainte de 19 iulie, data la care urmează să expire, a declarat premierul turc în exerciţiu, Binali Yildirim, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS. „Presupun că guvernul va fi anunţat luni, cabinetul va începe activitatea şi starea de urgenţă se va încheia”, a declarat Yildirim pentru agenţia de ştiri Anadolu. „Probabil vom emite ultimul nostru decret mâine şi vor exista măsuri pentru a evita slăbiciunile în lupta împotriva terorismului după ridicarea stării de urgenţă”, a adăugat el.

Măsură controversată

Starea de urgenţă a fost impusă în Turcia după tentativa de puci eşuată din 2016 şi a fost prelungită de mai multe ori, urmând să expire pe 19 iulie anul acesta. În timpul stării de urgenţă, circa 150.000 de persoane au fost îndepărtate din funcţii publice şi din armată.

Yildirim a făcut de asemenea o comparaţie cu starea de urgenţă din Franţa, instituită după atacurile teroriste din Paris din 2015. Înainte de expirarea stării de urgenţă în noiembrie 2017, guvernul francez a transpus o serie de puteri extraordinare în legi. „Vom face şi noi asta dacă va fi nevoie”, a mai declarat Yildirim.

Puteri consolidate

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat că nu va extinde starea de urgenţă după alegerile prezidenţiale şi parlamentare din 24 iunie, pe care le-a câștigat, inaugurând o nouă etapă în istoria constituțională turcă.

Turcia a emis miercuri un decret privind transferul de puteri către preşedinte, în conformitate cu măsura de trecere a ţării către un sistem prezidenţial executiv, ca urmare a alegerilor prezidenţiale şi parlamentare care au avut loc luna trecută, câştigate categoric de Recep Tayyip Erdogan şi partidul său.

Decretul, apărut în Monitorul Oficial al ţării, aduce schimbări în legi ce datează din perioada 1924-2017, modificând referirile la premier şi la cabinetul de miniştri, la preşedinte şi la biroul prezidenţial. Astfel, biroul premierului va fi desfiinţat şi Erdogan va putea să formeze şi să reglementeze funcţionarea ministerelor, şi să demită funcţionari civili, fără vreo aprobare din partea parlamentului. (Mihai Isac)

Share our work