Procesul electoral pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale programate pentru data de 14 mai va fi lansat sâmbătă, 18 martie, pe fondul problemelor economice, politice și sociale tot mai acute provocate de recentele dezastre naturale.
Moștenirea AKP
Decretul, publicat în Buletinul Oficial al statului turc, precizează că la sfârșitul acestei săptămâni are loc începerea oficială a procesului, iar din data de 19 martie se primesc candidaturile pentru şefia statului, un termen care se va încheia pe 23 martie pentru candidaţii înregistraţi de partidele politice şi pe 27 martie pentru propunerile cetăţeneşti.
Lista finală a candidaţilor va fi anunţată pe 31 martie, conform calendarului, iar campania electorală va începe oficial.
Partidul islamist AKP, care conduce Turcia din 2002, a precizat deja că actualul preşedinte, Recep Tayyip Erdogan, va fi candidatul său, în timp ce o coaliţie de opoziţie de şase partide, condusă de partidul social-democrat CHP şi partidul naţionalist IYI, a anunţat candidatura lui Kemal Kilicdaroglu, liderul CHP.
Nu este încă sigur dacă partidul de stânga şi prokurd HDP, al treilea din Parlament, îşi va anunţa un candidat propriu sau va alege să-l susţină pe Kilicdaroglu.
Este posibilă de asemenea prezenţa la alegeri a lui Muharrem Ince, candidatul CHP la alegerile din 2018, care în 2021 a părăsit formaţiunea pentru a-şi fonda propriul partid, Memleket.
Opoziția unită
Între 27 aprilie şi 9 mai se va putea vota la consulatele turceşti din străinătate şi în punctele de frontieră şi aeroporturile din Turcia, ceea ce va facilita votul pentru milioane de emigranţi turci.
Pe 14 mai 2023, cetăţenii vor merge la urne, iar, dacă niciunul dintre candidaţii la preşedinţie nu va primi peste 50%, va avea loc un al doilea tur de scrutin pe 28 mai.
Sondajele, publicate de mass-media turcă și internațională, arată că Erdogan ar obţine în jur de 44% din voturi, ceea ce ar face posibilă o victorie a opoziţiei dacă coaliţia formată în jurul lui Kilicdaroglu se va menţine unită, iar alegătorii HDP decid să-l susţină.
Criză economică
Deficitul de cont curent al Turciei s-a adâncit la 9,85 miliarde de dolari în ianuarie, arată datele publicate luni de Banca Centrală, cel mai ridicat nivel din ultimele patru decenii de când sunt disponibile datele, pe fondul majorării costurilor cu energia şi al importurilor de aur.
Este cel mai ridicat deficit lunar din 1984, primul an de când sunt disponibile astfel de date. Înainte de 1984, Turcia nu avea o economie suficient de mare pentru a genera un astfel de deficit, arată datele publicate de Banca Centrală.
Pe ansamblul anului trecut, deficitul de cont curent al Turciei a ajuns la 48,7 miliarde de dolari.
Trecerea pe excedent este unul din principalele obiective ale programului economic al preşedintelui Tayyip Erdogan, care prioritizează de asemenea creşterea economiei, exporturile şi nivelul scăzut al şomajului.
Într-un sondaj realizat de Reuters, analiştii se aşteptau ca deficitul de cont curent al Turciei să se situeze în medie la 10 miliarde de dolari în ianuarie, estimările variind de la şase la 11,1 miliarde de dolari.
Deficitul comercial, o componentă majoră a deficitului de cont curent, a crescut cu 38% în ianuarie, la 14,24 miliarde de dolari, în urma majorării costurilor cu energia şi a importurilor de aur.
Economiştii se aşteaptă la noi valori record ale deficitelor în următoarele luni, iar la finalul lui 2023 estimează un deficit de 43,5 miliarde de dolari.
De asemenea, economiştii monitorizează impactul costurilor pentru reconstrucţia şi redresarea regiunilor din Turcia afectate de cutremurele de luna trecută.
Bilanț dureros
Bilanţul seismului produs luna trecută în Turcia a ajuns la 48.448 de morţi, conform unui anunţ făcut luni de ministrul turc de interne, Suleyman Soylu. Aceste cifre au dus la creșterea în sondaje a opoziției, pe fondul răspunsului întârziat al autorităților.
În încercarea de a asigura locuinţe pentru persoanele rămase fără adăpost, autorităţile se grăbesc să organizeze „oraşe” din containere.
Bilanţul total al seismului, ce include şi victimele din Siria vecină, a depăşit 54.000.
În cadrul unei conferinţe de presă organizate la Malatya, una dintre provinciile afectate puternic de seism, Soylu a precizat că printre victimele cutremurului se numără 6.660 de cetăţeni străini, majoritatea lor sirieni, iar 1.615 victime nu au fost încă identificate.
Seismul şi replicile puternice ce i-au urmat, au rănit 115.000 de oameni în Turcia şi lăsat milioane de oameni adăpostindu-se în corturi sau încercând să se mute în alte oraşe din regiuni mai ferite.
Preşedintele Tayyip Erdogan şi-a luat angajamentul că va reconstrui casele în interval de timp de un an, dar vor trece probabil multe luni până când sinistraţii vor putea să se mute din corturi sau din casele container în locuinţe permanente.
Ministrul de interne a mai precizat că a fost degajat molozul şi dărâmăturile de la 5.321 de clădiri prăbuşite din totalul de 36.257, în timp ce 6.000 de clădiri puternic afectate din 18.219 au fost demolate şi spaţiile respective degajate.
Duetul geopolitic Erdogan-Putin dă dureri de cap Occidentului
Impact diplomatic
Liderul turc a reușit să marcheze o serie de victorii și pe frontul relațiilor internaționale, Turcia urmând să anunțe că acceptă aderarea Finlandei la NATO, care va fi anunţată oficial vineri în timpul unei vizite a preşedintelui finlandez în Turcia.
Aflat în prezent în campanie electorală pentru un nou mandat, preşedintele turc, care blochează de anul trecut aderarea Finlandei şi Suediei, a dat semnale clare că își va respecta angajamentul de a permite ca Helsinki să aderare la Alianţa Nord-Atlantică.
Parlamentul turc este cel care trebuie să ratifice aderarea Finlandei la NATO, prezentată în comun cu Suedia în mai 2022.
Nu este cunoscută nicio dată pentru aceasta, rămânând de stabilit dacă votul va avea loc înainte sau după alegerile din Turcia de la 14 mai.
Totodată, Ankara a mijlocit prelungirea acordului asupra exporturilor de cereale ucrainene, care expiră la 18 martie, cu doar 60 de zile, ofertă criticată de Kiev care vede astfel acordul iniţial pus sub semnul întrebării
Acest aşa-numit acord din Marea Neagră, semnat în iulie 2022 pentru 120 de zile între Naţiunile Unite, Ucraina, Rusia şi Turcia, a avut ca efect limitarea gravei crize alimentare globale cauzate de invazia Ucrainei la 24 februarie. El a fost reînnoit în noiembrie pentru 120 de zile şi a permis până în prezent exportul a peste 24 de milioane de tone de cereale din porturi ucrainene, potrivit ONU.
China este primul destinatar al exporturilor realizate în cadrul acordului, Spania al doilea şi Turcia al treilea.
Liderul turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că Ankara va adopta până la finalul anului o nouă legislaţie pentru a ţine sub control social media, după ce naşterea nepotului său a devenit subiectul unor calomnii şi ironii pe Twitter, relatează mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
”Înţelegeţi acum de ce suntem împotriva social media precum YouTube, Twitter şi Netflix? Pentru a eradica această imoralitate”, a spus Erdogan într-o videoconferinţă cu membri ai filialelor provinciale ale Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), de guvernământ la Ankara.
Motive familiale
Erdogan a precizat că un proiect legislativ care va transpune în lege intențiile sale va fi introdus în parlament cât mai rapid posibil de către deputații AKP pentru ”a controla” asemenea platforme online, adăugând că în prezent sunt în desfăşurare anchete contra celor care i-au ”atacat” familia prin ”abuzarea unui nou-născut”.
Ministrul turc al finanţelor, Berat Albayrak, care este ginerele lui Recep Tayyip Erdogan, a anunţat marţi pe Twitter naşterea celui de-al patrulea copil al său şi al soţiei sale, Esra. Anunţul a fost urmat de mesaje insultătoare în care era pusă sub semnul întrebării paternitatea.
Poliţia turcă a anunţat miercuri că a reţinut şi plasat în arest 11 persoane în acest dosar. Experții citați de mass-media turcă apropiată guvernării Erdogan nu au exclus ca atacul împotriva familiei prezidențiale să fie pus la cale de puteri străine.
Twitter a înfuriat regimul Erdogan
Depravarea social-media
Erdogan a calificat social media drept centre ale ”depravării” şi o ”sursă de minciuni, defăimări, atacuri asupra drepturilor personale” şi a acuzat companiile multinaţionale cu sediile în Occident că închid ochii la încălcările înregistrate în Turcia. ”Nu putem accepta ca 83 de milioane de cetăţeni turci să aibă mâinile legate împotriva terorii social media în timp ce americanii, europenii, chinezii au asemenea mijloace (legale)”, a mai spus Erdogan.
Ostilitatea lui Recep Tayyip Erdogan faţă de reţelele de socializare online datează de mai mulţi ani, Twitter şi Facebook fiind utilizate pe scară largă pentru a organiza demonstraţiile din timpul mişcării de contestare antiguvernamentale în anul 2013.
În luna iunie, Turcia a criticat dur Twitter pentru suspendarea a peste 7.000 de conturi care îl sprijineau pe Erdogan, Ankara susţinând că platforma online denigrează guvernul turc şi doreşte să reconfigureze politica din această ţară.
Scandal istoric
Guvernul turc a calificat drept ”inacceptabil” şi un ”scandal istoric” închiderea de către Twitter a 7.340 de conturi din Turcia asociate, potrivit oficialilor reţelei de socializare, cu ”reţele de răspândire” a postulatelor preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, relatează agenţia EFE, citată de agenția KARADENIZ PRESS de la București.
Conturile eliminate sunt asociate ”aripii tinere” a Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) şi sunt utilizate pentru ”amplificarea narativelor politice favorabile” formaţiunii conservatoare, a mai motivat Twitter. De asemenea, reţeaua de socializare crede că aceşti ”actori statali” au atacat conturi ale unor entităţi şi organizaţii adversare guvernului turc şi care au fost ”ţinte repetate ale pirateriei” informatice.
Turcia, restricții masive pentru rețelele sociale?
Atac prezidențial
”Decizia companiei (Twitter) şi încercarea sa de a discredita guvernul Turciei şi o mişcare politică populară sunt inacceptabile”, a reacţionat directorul de comunicare al preşedinţiei turce, Fahrettin Altun. Justificările acestei companii sunt de natură ”ideologică” şi ceea ce se întâmplă este ”un scandal istoric”, a continuat el. ”Acest act arbitrar, ascuns sub o perdea de fum a transparenţei şi libertăţii de exprimare, a demonstrat încă o dată că Twitter nu este o companie ce reprezintă o reţea de socializare, ci o maşină de propagandă”, a mai spus oficialul turc.
Oficialul turc a mai acuzat Twitter că sprijină propaganda Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat organizaţie teroristă de Turcia, SUA şi UE, şi a avertizat asupra ”destinului final” al organizaţiilor care ”încearcă să ia măsuri similare”, fără a explica mai mult.
Şi Ministerul turc de Interne dispune adesea închiderea unor conturi de pe reţelele de socializare pentru presupuse delicte de terorism sau dezinformare, acuzație folosită la adresa opoziției politice. (N.G.)
Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, supărat pe Twitter
Guvernul turc a calificat drept ”inacceptabil” şi un ”scandal istoric” închiderea de către Twitter a 7.340 de conturi din Turcia asociate, potrivit oficialilor reţelei de socializare, cu ”reţele de răspândire” a postulatelor preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, relatează agenţia EFE, citată de mass-media de la București.
Conturile eliminate sunt asociate ”aripii tinere” a Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) şi sunt utilizate pentru ”amplificarea narativelor politice favorabile” formaţiunii conservatoare, a mai motivat Twitter. De asemenea, reţeaua de socializare crede că aceşti ”actori statali” au atacat conturi ale unor entităţi şi organizaţii adversare guvernului turc şi care au fost ”ţinte repetate ale pirateriei” informatice.
Atac prezidențial
”Decizia companiei (Twitter) şi încercarea sa de a discredita guvernul Turciei şi o mişcare politică populară sunt inacceptabile”, a reacţionat directorul de comunicare al preşedinţiei turce, Fahrettin Altun. Justificările acestei companii sunt de natură ”ideologică” şi ceea ce se întâmplă este ”un scandal istoric”, a continuat el. ”Acest act arbitrar, ascuns sub o perdea de fum a transparenţei şi libertăţii de exprimare, a demonstrat încă o dată că Twitter nu este o companie ce reprezintă o reţea de socializare, ci o maşină de propagandă”, a mai spus oficialul turc.
Oficialul turc a mai acuzat Twitter că sprijină propaganda Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat organizaţie teroristă de Turcia, SUA şi UE, şi a avertizat asupra ”destinului final” al organizaţiilor care ”încearcă să ia măsuri similare”, fără a explica mai mult.
Şi Ministerul turc de Interne dispune adesea închiderea unor conturi de pe reţelele de socializare pentru presupuse delicte de terorism sau dezinformare, acuzație folosită la adresa opoziției politice. (K.P.)
Fostul premier al R. Moldova, Pavel Filip, la recepția primului lot de ambulanțe din Turcia, 27 noiembrie 2018.
● Cetățenii R. Moldova vor avea de restituit un împrumut de 12 milioane de euro de la Banca Mondială în urma unui contract cu iz politic pentru livrare de 168 de ambulanțe asamblate în Turcia de companii obscure conectate la partidul AKP al președintelui turc Recep Erdogan.
● Bugetul licitației a fost majorat după ce au fost introduse în caietul de sarcini ambulanțe cu tracțiune 4×4 și o cantitate exagerată de consumabile de calitate proastă în valoare de circa 2 milioane de lei.
● Licitația a fost declanșată la trei săptămâni după deportarea ilegală a șapte profesori turci din R. Moldova în septembrie 2018.
Guvernul R. Moldova a semnat, la 12 iulie 2018, un Acord de Împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB), în valoare de 12 milioane de euro, pentru procurarea unui lot de 168 de ambulanțe pentru Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP). În baza acestui credit urmau să fie achiziționate 133 de ambulanțe de tip B (ambulanțe de prim-ajutor) și 35 de ambulanțe C (ambulanțe pentru terapie intensivă). Mașinile trebuiau procurate în baza unei licitații internaționale, în conformitate cu standardele de procurări ale CEB.
CNAMUP a estimat că sistemul de sănătate are nevoie de 450 de ambulanțe. Până atunci, pentru modernizarea parcului de autosanitare, în 2018, Guvernul a alocat 51 de milioane de lei din buget pentru procurarea a 69 de ambulanțe de producție rusească „Sobol” (B). Ulterior, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, executivul a alocat alte 55 de milioane de lei pentru achiziționarea a 36 de ambulanțe „Mercedes” (B).
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, la indicația Guvernului Pavel Flip, a format la 13 martie 2018 un grup de lucru pentru elaborarea caietului de sarcini pentru achiziția lotului de ambulanțe. După ce au fost elaborate specificațiile tehnice, Centrul de Achiziții și Procurări Centralizate în Sănătate (CAPCS) s-a ocupat de organizarea licitației.
Numai că, după realizarea caietului de sarcini, directorul CAPCS, Ion Antoci, și directorul CNAMUP, Boris Golovin, ar fi introdus alte date tehnice față de cele aprobate de grupul de lucru al Ministerului Sănătății, conform unui raport al fostului secretar de Stat, Boris Gîlca.
Cele două instituții, precizează Gîlca, au solicitat ambulanțe cu motor Diesel și tracțiune (tracțiune integrală), 4×4. Acest fapt a dus, în opinia fostului secretar de stat, la creșterea bugetului pentru licitație. Grupul de lucru format de minister solicitase ambulanțe cu motor pe benzină, cu tracțiune 4×2, pentru a reduce costurile.
Într-un final, după modificările introduse de Antoci și Golovin, s-a stabilit că CNAMUP are nevoie de 43 de ambulanțe B 1 4×4; 90 de ambulanțe B2 4×2; 5 ambulanțe C1 4×4 și 30 de ambulanțe C2 4×2.
În același timp, caietul de sarcini prevedea o cantitate exagerată de consumabile și echipament medical minor. O echipă a Ministerului Sănătății a făcut un calcul al materialelor incluse suplimentar în caietul de sarcini și a stabilit că, într-adevăr, consumabilele au crescut considerabil prețul ambulanțelor.
Suma estimativă minimă cu care a fost majorat, artificial și neargumentat, costul total al contractului este de 1.995.784 de lei, potrivit unui demers al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale către Centrul Național Anticorupție.
„Mi s-a părut o glumă la început la cât ar putea să tragă niște seringi, niște fluturași din tifon și de bumbac. Au ajuns la aproape 2 milioane de lei”, a precizat fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco.
La rândul său, directorul CNAMUP, Boris Golovin, ne-a declarat că achiziția celor 168 de ambulanțe ar fi doar competența CAPCS și că instituția pe care o administrează nu ar avea nimic în comun cu această licitație. „Tot ce ține de procurări, [adresați-vă] la ei. Noi primim deja marfa”.
Directorul CNAMUP a refuzat să vorbească despre observațiile fostului secretar de stat Gîlca pentru că l-am fi contactat „la telefonul său personal”. El ne-a invitat să îi trimitem o scrisoare oficială și el ne va răspunde, „dacă va găsi de cuviință”.
Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au expediat în mai multe rânduri întrebările adresate lui Boris Golovin, însă fie că acestea, mai întâi, nu ar ajuns la responsabilul de comunicare cu presa din cauza nu funcționează poșta electronică a instituției, fie că ar trebui să mai așteptăm.
Din nouă companii, și-au depus oferta doar două turcești
Licitația pentru procurarea ambulanțelor a fost organizată de CAPCS. Anunțul a fost publicat în Jurnalul Oficial al UE pentru licitații. Ca rezultat, și-au manifestat interesul opt companii – DAAC-Auto SRL (Republica Moldova); On’s Industry Germany E.k. (Germania), Bergadana Advanced car solutions (Spania); Auto-Form Spolka z Ograniczona Odpowiedzianalnoscia i wspolnik Spolka Komandytowa (Polonia); Das Ozel Saglik Ambulans (Turcia); Avtospetsprom Ltd (Ucraina); AMZ-Kutno S.A. (Polonia); Eyecon Medical SRL (Republica Moldova); EMS Mobil Sistemler AS (Turcia).
În pofida numărului important de companii interesate, și-au trimis ofertele până la data-limită – 24 septembrie 2018 – doar Das Ozel Saglik Ambulans (Turcia) și EMS Mobil Sistemler (Turcia). CAPCS a respins oferta celei din urmă din cauză că a fost trimisă peste termenul-limită stabilit, 24 septembrie 2018, ora 14:00.
„De fapt, oferta a fost trimisă cu o întârziere de doar zece minute”, ne-a declarat fosta ministră Nemerenco.
Conform bazei internaționale de date Orbis, consultată de reporterii CIJM, compania EMS Mobil Sistemler se bucură de rezultate financiare și un număr de angajați net superior Das Ambulans. Contactați de către reporterii CIJM, reprezentații EMS Mobil Sistemler ne-au declarat că, la acel moment, responsabilii pentru licitație în Moldova au suspectat o „tentativă de fraudare”.
„Zvonul a fost atunci că licitația din R. Moldova a fost trucată. Cel puțin, așa s-a vorbit la noi în firmă, nu știu mai multe detalii. Și pe noi ne-a surprins decizia din R. Moldova”, ne-a spus telefonic un reprezentant al companiei oferta căreia a fost respinsă.
EMS Sistemler este o societate de reputație internațională care operează în Turcia, Germania, Emiratele Arabe Unite și SUA. Compania a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri de circa 36 de milioane de dolari conform documentelor consultate de reporterii CIJM.
Cu toate acestea, contractul a fost câștigat de compania Das Ambulans și Gizerler, dealerul Ford din orașul Adana.
Salvări de campanie
Aceste 168 de ambulanțe sunt al doilea lot de autosanitare achiziționate de la Das Ambulans. Primul lot au fost cele 36 de Mercedesuri luate în campania electorală pentru alegerile parlamentare din februarie 2019.
Ex-premierul Pavel Filip verifică interiorul ambulanțelor cumpărate de la Das Ambulans, Adana, Turcia
Prezentate cu mare pompă în Piața Marii Adunări Naționale, în noiembrie 2018, Mercedesurile asamblate de Das Ambulans au multe probleme tehnice în special la sistemul de electricitate, probleme semnalate în mai multe rânduri producătorului.
„Aceste mașini au fost pur și simplu reutilate pe baza unor caroserii standard. Saloanele de microbuze de marfă au fost reutilate în compartimente pentru pacienți, gen ambulanțe. În consecință, la unele mașini a ieșit din funcțiune partea electrică, sistemul de încălzire a salonului sau cel de aer condiționat. În unele ambulanțe, echipamentele instalate în salon cădeau din mers”, a subliniat Boris Gîlca.
Reprezentantul Das Ambulans în Moldova, Victor Maxim, a recunoscut problemele tehnice, doar că „toate au fost înlăturate”. „Au venit chiar reprezentanți din Turcia, nu o singură dată, ci de vreo trei–patru ori. Aceste probleme ne ajută să adaptăm serviciile noastre la condițiile din R. Moldova.”
În asemenea condiții, la 16 aprilie 2019, Das Ambulans a semnat contractul cu CAPCS și CNAMUP. Potrivit documentelor intrate în posesia Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM), acționarul majoritar al DAS Ambulans este Ibrahim Dolek, cetățean turc. Ca obiect de activitate, societatea acestuia oferă servicii de transport, încărcare, depozitare și, în cele din urmă, de ambulanță. Potrivit bazei de date Orbis, Das Ambulans a fost înființată în 2011, dar și acum site-ul său este în construcție.
De cealaltă parte, Victor Maxim, referindu-se la experiența Das Ambulans în asamblarea ambulanțelor, a spus că firma produce asemenea vehicule „de peste 50 de ani”.
Conexiunile cu partidul președintelui Erdogan
Proprietarul firmei Das Ambulans, Dolek, a candidat în 2015 la un fotoliu de deputat în parlamentul turc în provincia Adana din partea AKP-ului, dar nu a fost ales. Același lucru s-a întâmplat și în 2018. Pe pagina sa de Facebook, în noiembrie 2018, Dolek se mândrea că societatea sa a început să introducă ambulanțe „pe piața europeană”, în R. Moldova, distribuind o știre publicată de Publika TV.
Ibrahim Dolek, patronul Das Ambulans
Pe contul său de Twitter, Dolek se prezintă în calitate de om politic din partea AKP în regiunea Adana din sudul Turciei.
Toată afacerea s-ar fi făcut cu intermedierea consulului onorific al R. Moldova la Bursa, Serkan Yazici. Ca și Ibrahim Dolek, patronul firmei câștigătoare a licitației pentru livrarea de ambulanțe în Moldova, Serkan Yazici este un fervent activist politic din partea AKP și apare pe paginile sale de pe rețelele de socializare și în diverse ipostaze alături de președintele Recep Erdogan. Prin urmare, Dolek și Yazici sunt colegi de partid în AKP.
Yazici are o relație apropiată cu fostul ministrul al Economiei în guvernul Filip, Chiril Gaburici. Pe 6 octombrie 2018, acesta a fost prezent pe șantierul unde se construiește Arena Chișinău și s-a pozat cu Gaburici.
Cu o zi înainte, pe 5 octombrie 2018, fostul ministrul Afacerilor Externe din cabinetul Filip, Tudor Ulianovschi, l-a premiat pe Yazici pentru activitatea sa de dezvoltare a relațiilor turco-moldovenești.
Conform biografiei sale, Yazici a candidat la postul de primar al districtului Marmaris din provincia Mugla la alegerilor locale din 31 martie 2019 din partea AKP-ului lui Erdogan, dar a pierdut.
Consulul Onorific al Republicii Moldova la Bursa, Serkan Yazici, alături de foștii miniștri Ulianovschi și Gaburici
Yazici a declarat pentru Centrul de Investigații Jurnalistice că nu știe nimic despre contractul privind livrarea de ambulanțe. „Este prima dată când aud de el [de contract]”, ne-a spus el. Și reprezentantul Das Ambulans, Victor Maxim, a infirmat faptul că afacerea ar fi fost intermediată de Yazici.
Asamblare „artizanală” la Adana
La două luni de la semnarea contractului cu autoritățile moldovenești, Das Ambulans a pregătit două modele de ambulanță – de tip B și C – pentru a fi verificate de grup de experți din Moldova. Modele au fost examinate la 27–29 iunie 2019 de către secretarul general de Stat la Ministerul Sănătății, Muncii, Protecției Sociale, Boris Gîlca, șeful Catedrei Urgențe Medicale a Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Gheorghe Ciobanu, un angajat al aceleiași catedre, Sergiu Moșneguțu, un consultant juridic al CAPCS, Sergiu Baltă, și șeful Departamentului auto al CNAMUP, Ion Sert.
Atelierul Das Ambulans din Adana. „Asamblarea ambulanțelor are loc în condiții artizanale”, ne-a relatat fostul secretar de stat, Boris Gîlca
Grupul de experți a verificat mai întâi echipamentul medical care urma să intre în dotarea autosanitarelor. Conform aceluiași raport prezentat de fostul secretar de Stat, Boris Gîlca, 74% din echipament era de producție turcească, iar restul 24% – de producție chineză. Doar câte un echipament din listă era de producție coreeană, portugheză și italiană.
„Cele mai valoroase echipamente – aparatul de ventilare, electrocardiograful și monitorul pentru monitorizarea funcțiilor vitale – erau de producție chinezească ce nu satisfac cerințele serviciului de urgență atât după parametrii tehnici, cât și după calitatea dubioasă a acestora”, indica secretarul în raport.
Totodată, experții au verificat „o mulțime de consumabile și echipamente de îngrijiri curente – catetere, seringi, mănuși, plapume, cearsafuri, colectoare de urină, tifon etc.” Aceste materiale nu trebuiau să fie obiectul licitației deoarece sunt procurate centralizat de către CAPCS. Includerea acestor materiale în caietul de sarcini a dus la creșterea artificială a prețului autosanitarelor.
Conform unor acte ale CNAMUP, pentru consumabile, echipamente, inclusiv medicamente, în bugetul acestei instituții pentru 2018 au fost prevăzuți 11.220.000 de lei, iar pentru 2019 – 8.500.000 de lei, la care s-a adăugat un sold rămas din 2018 în valoare de 4.900.000 de lei.
În pofida problemelor semnalate, fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco, ne-a relatat că ambasadorul turc la Chișinău, Gurol Sokmensuer, a adus în discuție de mai multe ori subiectul livrărilor de ambulanțe din Turcia.
În plus, Ministerul Sănătății din Republica Moldova a primit o scrisoare oficială de la Ministerul Comerțului din Turcia, prin intermediul Ambasadei Turciei la Chișinău, în care insista ca autoritățile moldovenești să nu mai ceară anularea contractului cu probleme privind livrarea de ambulanțe.
Autoritățile turce explicau faptul că Das Ambulans ar avea pierderi mari în cazul deciziei de anulare a contractului. Eventualele probleme tehnice ar putea să fie reparate și că nu ar fi nevoie de rezilierea contractului. Oficialii turci au solicitat omologilor lor de la Chișinău să își explice dorința de anulare a contractelor.
Chinezării la suprapreț
Echipamentul medical minor și consumabilele pentru ambulanțele asamblate de Das Ambulans au fost livrate de altă companie turcească – ARI Medical din Istanbul. Aparatele medicale urmau să fie montate în microbuze de mecanicii DAS Ambulans. Potrivit bazei de date Orbis, ARI Medical este o firmă fondată în 2017, cu doar 20 de angajați, cu activitate import-export.
„Sigur că această companie nu produce nimic, o firmă care cumpără și vinde consumabile de foarte proastă calitate. În Republica Moldova, avem consumabile de o mult mai bună calitate”, a spus Boris Gîlca.
Deși nu a vrut să comenteze detaliul legat de consumabile, reprezentantul Das Ambulans în Moldova ne-a spus că Ministerul Sănătății și CNAMUP au fost cele care au elaborat caietul de sarcini. Totodată, el a recunoscut că „nu prea există o asemenea practică în care să existe atâtea consumabile, dar noi [Das Ambulans] le-am respectat”.
Pe de altă parte, Maxim a estimat că această cantitate consumabile – de circa 2 milioane de lei, cat cât cheltuiește CNAMUP pentru dotarea ambulanțelor pentru luni – „nu ar fi extraordinar de mare”. „Consumabilele sunt prevăzute pentru cinci–zece ieșiri de urgență”.
„Din câte știu, CNAMUP a solicitat această cantitate de consumabile pentru ca imediat ce ambulanțele ajung în Moldova, să fie puse în folosință, să nu mai aștepte una–două–trei săptămâni pentru a organiza licitații, pentru a primi consumabile etc.”
Reiterăm că Golovin a ne-a spus că CNAMUP nu a fost implicată în elaborarea caietului de sarcini.
După verificarea celor două modele de ambulanțe Ford Transit, experții moldoveni au tras concluzia că Das Ambulans și Gizerler nu dețin certificate pentru asamblarea ambulanțelor.
De partea cealaltă, Victor Maxim ne-a declarat că „toate licențele și certificatele au fost prezentate în cadrul licitației”. „În plus, eu le-am trimis domnului Gîlca și doamnei Nemerenco tot pachetul de documente”, a insistat el.
În același timp, sublinia fostul secretar de stat în raportul prezentat după vizita în Turcia, livrarea și asamblarea de cartel, pe părți (Das Ambulans, Gizerler și ARI Medical), a echipamentului sunt considerate „lucrări neautorizate și necertificate”. În consecință, luând în considerație „brand-ul auto, modalitățile de asamblare, dotare și calitatea echipamentului propus”, autorul raportului a estimat că prețurile ambulanțelor sunt exagerate.
„Împrumutul de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei în valoare de 12 milioane de euro impune, prin definiție, procurarea unor ambulanțe de calitate care vor servi pacienții pe termen lung. Doar astfel poate să fie justificat acest împrumut pe care îl va întoarce Guvernul cu dobândă.”
Boris Gîlca a solicitat inițierea consultărilor cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru rezilierea contractului cu compania DAS Ambulans / Gizerler din Turcia și organizarea unei noi licitații internaționale transparente pentru procurarea ambulanțelor.
În același timp, el dispus demararea unei anchete în cazul acestui tender „cu date plauzibile de licitație trucată”.
În plus, la 7 noiembrie 2019, ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Ala Nemerenco, a remis o notă Centrului Național Anticorupție (CNA) în care a indicat valoarea pierderilor provocate de includerea în caietul de sarcini a specificațiilor mașinilor și a consumabilelor care contravin standardelor de dotare a ambulanțelor – 1. 995.784 de lei. În același timp, ministra a solicitat CNA să investigheze elaborarea datelor tehnice pentru autosanitare.
La patru luni, în februarie 2020, CNA a comunicat Centrului de Investigații Jurnalistice că organul de urmărire penală a „constatat lipsa temeiurilor pentru pornirea urmăririi penale și a înaintat Procuraturii Anticorupție un raport prin care a propus neînceperea urmăririi penale”.
Actualul director al CNAMUP, Boris Golovin, a fost reținut la 15 octombrie 2019 pentru că ar fi prejudiciat statul cu 2 milioane de lei în urma altui contract de achiziții a 69 de ambulanțe de producție rusească, Sobol. Drept urmare, la 10 octombrie același an, el a fost suspendat din funcția de director al CNAMP.
În timpul perioadei de arest, șefului CNAMUP i s-a făcut rău și a solicitat oamenilor legii să fie chemată o ambulanță a unei companii private, și nu una de stat, de la instituția pe care o conduce de cinci ani de zile.
Pe 7 decembrie 2019, Golovin a fost reinstalat în fruntea CNAMUP, după ce a atacat în instanță ordinul Ministerului Sănătății privind suspendarea sa.
Autori: Mădălin Necșuțu și Ilie Gulca, reporteri CIJM
Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, nemulțumit de rezultatul alegerilor locale
Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan va cere organizarea de noi alegeri municipale la Istanbul (n.r.-unde rezultatele provizorii ale scrutinului din 31 martie 2019 îl arată perdant), a anunţat vicepreşedinte al AKP, Ali Ihsan Yavuz, citat de mass-media turcă, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Vom lua calea recursului extraordinar (…). Vom spune că dorim ca alegerile să fie refăcute la Istanbul”, a declarat Ali Ihsan Yavuz, la câteva ore după respingerea de către Înalta Comisie Electorală (YSK) a cererii depusă de partid pentru renumărarea tuturor voturilor din Istanbul.
AKP supărat
Potrivit agenţiei de presă Anadolu, care îl citează pe reprezentantul AKP la YSK, Recep Ozel, instituţia a respins cererea pentru renumărarea tuturor voturilor în 31 din 39 de districte ale Istanbulului, acceptând renumărarea doar pentru 51 de urne. Un responsabil al AKP a precizat, sub condiția anonimatului, că în condiţiile în care renumărări parţiale sau totale au fost deja făcute în alte şapte districte, acestea nu au fost vizate în cererea partidului.
Pentru ultimul district, Buyukcekmece, unde AKP a cerut anularea alegerilor, decizia YSK a fost amânată, potrivit lui Ozel.
„Toată lumea este legată de deciziile YSK, însă noi avem dreptul să le criticăm. Renumărarea voturilor din 51 de urne nu are niciun sens”, a insistat Yavuz, subliniind că avansul candidatului opoziţiei, Ekrem Imamoglu, a scăzut de la 25.000 la 14.000 după renumărări parţiale.
Înfrâgere dureroasă
Potrivit rezultatelor provizorii, partidul lui Erdogan a câştigat alegerile la scară naţională, însă a suferit înfrângeri la Istanbul şi Ankara, care au fost câştigate de opoziţie, în condiţiile în care cele două oraşe erau controlate de 25 de ani de AKP şi predecesorii săi islamişti.
AKP a depus recursuri de-a lungul întregii săptămâni trecute, inclusiv pentru reexaminarea buletinelor invalidate.
Accentuând presiunea asupra autorităţilor electorale, Erdogan a afirmat luni că scrutinul a fost presărat de „nereguli” în masă şi comise „în mod organizat” la Istanbul.
Contestații pe bandă rulantă
Denunţând nereguli flagrante la vot, AKP a depus la începutul săptămânii trecute un prim apel, cerând renumărarea parţială, şi anume a voturilor considerate nule. O renumărare parţială se desfăşoară şi la Ankara, unde conform rezultatelor provizorii câştigător este candidatul opoziţiei, Mansur Yavaş.
Yavuz a declarat că după renumărarea a aproximativ 70% din voturile care au fost considerate nule, diferenţa dintre candidatul AKP şi cel al opoziţiei la Istanbul a scăzut de la peste 25.000 la mai puţin de 16.500 de voturi. În oraşul cu peste 15 milioane de locuitori, fiecare candidat a primit peste patru milioane de voturi.
Duminică, vicepreşedintele AKP a afirmat că scrutinul municipal a fost marcat de „abuzuri organizate”.
Candidatul opoziţiei la Istanbul, Ekrem Imamoglu, care s-a declarat câştigător al alegerilor, acuză AKP că vrea să câştige timp prin solicitările de renumărare a voturilor, pentru a şterge urmele eventualelor ilegalităţi comise la primărie. Candidatul AKP la Istanbul este fostul premier Binali Yildirim, un om important în partid şi un aliat politic important al lui Erdogan. (M.B.)
