de Razvan Iorga | sept. 4, 2017 | Principal, Știri, Turcia, UE
Probleme din ultimii ani dintre Ankara și Bruxelles s-au înmulțit și au ajuns la un punct de tensiune maximă, în care ambele părți fac declarații tranșante ce au în vizor viitorul Turciei în UE. De altfel, cancelarul german Angela Merkel a și cerut stoparea negocierilor de aderare la UE cu Turcia. Pe aceeași lungime de undă s-a aflat săptămâna trecută și președintele CE, Jean-Cleaude Juncker. Pe acest fundal, ministrul turc pentru afaceri europene, Omer Celik, a declarat luni că orice discuție despre oprirea negocierilor țării sale de aderare la UE subminează Europa, reprezentând un „atac asupra principiilor fondatoare ale Europei”. „Ei ridică un zid al Berlinului cu cărămizi de populism”, a postat Celik pe Twitter.
Turcia „va continua să meargă cu capul sus ca țară europeană și democrație europeană”, a insistat el. Declarațiile sale vin după ultima dezbatere televizată din Germania înainte alegerilor parlamentare, între candidatul dreptei Angela Merkela și cel al stângii Martin Schulz în care ambii au dezvăluit că vor cere stoparea negocierilor UE și Turcia.
Negocierile de aderare a Turciei la UE au început în 2005, dar se află într-un punct mort din cauza evoluțiilor politice din această țară și a derivei autoritare de care este acuzat președintele Recep Tayyip Erdogan.
de Razvan Iorga | iul. 11, 2017 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, UE
Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg (dreapta)
Președintele ucrainean Petro Poroșenko, a avut luni o întâlnire cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în care cei doi au discutat despre implementarea unui plan de acțiuni legat de aderarea Ucrainei la NATO. „Considerăm scopul politicii noastre internaționale o necesitate, iar astăzi a fost foarte clar subliniat că trebuie să începem discuțiile pentru introducerea unui plan de acțiuni. Propunerea noastră demararea acestor discuții a fost bine primită”, a declarat Poroșenko, într-o conferință comună ținută la Kiev, alături de Stoltenberg.
El a declarat că Ucraina este hotărâtă să facă reforme și a adăugat că „avem un calendar clar legat de ceea ce trebuie să facem până în 2020 pentru a biga criterii de aderare”, relatează Ukrinform. Potrivit lui, acum Ucraina nu întâlnește aceste condiții, deoarece în circa 20 de ani nu s-a făcut nimic în acest sens și s-au promovat legi care au dus la îndpărtarea de NATO”.
Pe 6 iunie, Rada supremă de la Kiev a adoptat o lege care să permită Ucrainei să adere la NATO pe viitor, ca parte a prioritate de politică externă a țării.
Kremlinul se arată deranjat
Decizia Kievului nu putea rămâne fără ecouri la Moscova, acolo unde Kremlinul a comunicat că posibila aderare a Ucrainei la NATO nu ar stimula stabilitatea și securitatea în Europa. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a comentat luni de asemenea declarația secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, care a afirmat că Rusia trebuie să-și retragă mii de militari din Ucraina. Peskov a spus că Rusia nu are niciun fel de trupe în Ucraina.
de Razvan Iorga | iul. 6, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina
Președintele ucrainean Petro Poroșenko a promulgat, joi, o lege prin care aderarea Ucrainei la NATO este o prioritate de interes național a Kievului. „De acum înainte, cursul Ucrainei către accederarea în NATO este clar definit ca unul dintre factorii-cheie a politicii de stat a țării. Am semnat Legea Ucrainei „privind amendamentele pe anumite legi al Ucrainei ce țin de politica externă a țării”, ceea ce determină aderarea la NATO drept una dintre prioritățile și interesele naționale ale statului”, a menționat el pe pagina sa de Facebook.
Rada Supremă de la Kiev (Parlamentul unicameral ucrainean -n.r.), a adoptat luna trecută un proiect de lege care stabileşte politica externă a Ucrainei şi prevede ca prioritate aderarea ţării la Alianţa Nord-Atlantică. Documentul a fost adoptat cu voturile a 276 de deputaţi din Parlamentul ucrainean. În nota explicativă ataşată documentului, se arată că pe baza acestuia urmează să se facă modificările necesare aderării Ucrainei la NATO atât la Legea referitoare la principiile politicii interne şi externe ale ţării, cât şi la Legea privind securitatea naţională a statului ucrainean. Potrivit autorilor proiectului de lege, adoptarea acestui document va contribui la extinderea şi aprofundarea cooperării dintre Ucraina şi Alianţă, va consolida securitatea naţională a ţării şi va aduce o garanţie în ceea ce priveşte suveranitatea şi integritatea teritorială a statului ucrainean.
„Agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi anexarea unei părţi din teritoriul ucrainean au adus în faţa statului nostru o sarcină urgentă de a asigura în mod real securitatea naţională a ţării” – explică iniţiatorii necesitatea unui astfel de pas din partea Ucrainei. În document se mai subliniază faptul că necesitatea aderării la NATO este demonstrată şi de experienţa unui număr de state vecine ale Ucrainei, pentru care coeziunea a fost ”cel mai eficient instrument de asigurare a securităţii şi menţinerii integrităţii şi suveranităţii teritoriale”.
de Razvan Iorga | iul. 5, 2017 | Balcani, Federatia Rusa, Știri, UE
Premierul sârb, Ana Brnabic
Șeful biroului liderul de la Kremlin, Iuri Ușakov, a declarat că nu este convins că Serbia ar putea alege UE în detrimentul relației pe care o are cu Moscova. Declarația sa vine după ce premierul sârb, Ana Brnabic, a declarat într-un interviu recent pentru Bloomberg că Serbia, dacă ar fi eventual nevoită să facă o alegere în orientarea sa strategică între Uniunea Europeană și Rusia, atunci ea ar alege Uniunea Europeană.
Ana Brnabic (41 de ani) a precizat că va continua calea începută de către predecesorul său, actualul președinte al țării, Aleksandar Vucic, de pregătire a țării pentru aderarea la UE, până la încheierea mandatului său în 2020. Serbia nu a cerut aderarea la NATO, din cauza războiului din Kosovo din 1999, dar cere aderarea la Uniunea Europeană, în timp ce menține relații strânse cu Rusia.
de Anatol Terzi | sept. 8, 2016 | Federatia Rusa, R. Moldova, Uncategorized @ro
Pretinsul președinte de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, a semnat miercuri un decret privind punerea în aplicare a rezultatelor referendumului din 2006 la care 97 la sută dintre transnistreni au votat pentru independența regiunii secesioniste și aderarea ei ulterioară la Federația Rusă. Documentul mai prevede ajustarea completă a legislației transnistrene după cea din Rusia. El a cerut pretinsului Guvern de la Tiraspol să formeze o „comisie specială” care va avea misiunea ca până la 1 noiembrie să formuleze și să prezinte un plan pentru „ajustarea legislaţiei RMN la legislaţia federală a Rusiei şi termenul de realizare a acestuia”.
În acest scop, Șevciuk a emis miercuri un decret care face referire la rezultatele referendumului republican din 17 septembrie 2006, în care s-a decis independența față de Moldova (96%) și alipirea la Rusia (98%). Documentul prevede că „direcţia prioritară a politicii interne a RMN” este „ajustarea sistemului de drept al Transnistriei în conformitate cu legislaţia federală a Federaţiei Ruse”.
Totul vine înainte de pretinsele alegeri prezidențiale din Transnistria, ce vor avea loc pe 11 decembrie, la care șansele lui Șevciuk sunt tot mai mici în fața grupării rivale „Sheriff”, cea care deține deja majoritatea în Sovietul Suprem de la Tiraspol.
Crize suprapuse
Mișcările lui Șevciuk vin pe un fundal politic tot mai volatil, acesta fiind în mare criză de popularitate înainte așa-ziselor alegeri prezidențiale programate pentru 11 decembrie. Grupul „Sheriff” care deține deja majoritatea în Sovietul Suprem de la Tiraspol are mari șanse să dea și următorul președinte. Pe criza politică se suprapune și o puternică criză financiară ce duce regiunea în pragul falimentului. Pretinsul ministrul al Finanţelor de la Tiraspol, Irina Molocanova, a delarat că bugetul pentru 2017 „menţine orientarea socială şi parametrii de bază”.
Potrivit ei, cheltuielile bugetului consolidat sunt prevăzute la nivelul de 4,74 miliarde de ruble, iar veniturile vor fi de 2,37 miliarde de ruble ($209,7 mil.). Pentru asigurarea obligaţiunilor sociale principale ale bugetelor locale, se presupune că vor fi direcţionate transferuri în mărime 131,17 mil. ruble, iar 45 mil. vor fi lăsate în rezervă, potrivit Infotag.
Ea a spus că micşorarea cu 1,093 mlrd. ruble a veniturilor comparativ cu bugetul pe 2016 este determinată de faptul că „miliardul pe care l-au găsit deputaţii şi care a fost inclus în bugetul anului curent s-a dovedit a fi nul”. „Nu se realizează majorarea planificată a părţii de venituri în 2016 din contul încasărilor taxelor vamale, a taxelor de accize, mijloacelor din privatizări. De aceea, în baza acestor date, noi nu le-am planificat pentru anul 2017”, a explicat ea.
Tot mai mulți pensionari și poveri bănești
Regiunea este una îmbătrânită cu grave carențe ale forței de muncă, în marea ei majoritatea populația fiind formată din pensionari. Cei mai mulți bani merg spre sănătate în acest an – 17,6%. Pentru susţinerea socială sunt prevăzute 16,2%, pentru învăţământ – 9%. Pentru achitarea salariilor se vor cheltui circa 1,3 mlrd. ruble”, a spus Molocanova.
La bugetul fondului social sunt planificate venituri în sumă de 1,8 mlrd. ruble, iar cheltuielile vor ajunge la 2,6 mlrd., dintre care 2,2 mlrd. vor merge spre achitarea pensiilor. Numărul pensionarilor și a celor care au nevoie de ajutoare sociale pe fondul sărăciei tot mai accentuate este tot mai mare. Directorul fondului social de la Tiraspol, Alevtina Bereza, a spus că această sumă de 2,2 miliarde sumă este cu 48 mil. ruble, mai mult decât în 2016, din cauza creşterii numărului de beneficiari de pensii sociale şi de muncă.
Economii pe buzunarul Chișinăului
Ca să mai jongleze financiar cu toate aceste probleme, autoritățile au de gând să acopere deficitul bugetar din contul „împrumutului cu zero dobândă de pe contul special de gaz” (unde sunt adunate plăţile consumatorilor din Transnistria pentru gaz şi de unde mijloacele ajung în bugetul regiunii, în loc să fie transferate pentru achitarea gazului livrat de compania rusă „Gazprom” – „I.”). De altfel, datoria cumulată pentru acest gaz este imputată Chișinăului, deși autoritățile nu au un control de facto asupra regiunii, suma ajungând în cei 25 de ani la 5,4 miliarde de dolari în 2015.
La această datorie se mai adaugă și 800 de milioane ai Chișinăului, de unde rezultă că Gazpromul avea de recuperat o datorie totală de circa 6,2 miliarde de dolari, echivalent PIB-ului R. Moldova. Moscova folosește destul de des acest argument când are negocieri cu Chișinăul pentru a obține avantaje politice.
