Armata Ucrainei, decimată în Donbass. Ziua Apărătorului, marcată de radicalii naționaliști la Kiev

Armata Ucrainei, decimată în Donbass. Ziua Apărătorului, marcată de radicalii naționaliști la Kiev

OSCE, simplu martor în războiul din Donbass

OSCE, simplu martor în războiul din Donbass

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a dat ordin comandanților Operațiunii Forțelor Unite din Donbas să deschidă focul cu toate armele din dotare pentru a salva viețile luptătorilor ucraineni, relatează mass-media din Ucraina, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Ordinul a fost dat în timpul unei întrevederi dintre Poroșenko și comandanții brigăzilor Forțelor Armate, Gărzii Naționale și Serviciul Frontierei de Stat din marja unei vizite de lucru în regiunea Hmelnițki.

„Trebuie să fim pregătiți pentru orice scenarii – atât pentru apărare, cât și pentru o contra-ofensivă eficientă”, a declarat Poroșenko. „Nu trebuie să cedăm provocărilor în zona desfășurării Operațiunii Forțelor Unite. Totuși, autorizez și ordonez să se folosească toate forțele și mijloacele aflate la dispoziția dumneavoastră în calitate de foc de răspuns, pentru salvarea vieților oamenilor noștri”, a spus președintele ucrainean.

El a subliniat că cererea sa principală este „să nu se renunțe la nicio fărâmă de pământ ucrainean” și să se „salveze fiecare soldat ucrainean”.

Estul însângerat

7 militari ucraineni au fost ucişi în ultimele zile, iar alţii au fost răniţi în estul separatist prorus, arată mass-media de la Kiev de la sfârșitul săptămânii trecute. Doi dintre militari au fost ucişi într-un bombardament, iar alţi doi au fost răniţi mortal de deflagraţia unui dispozitiv exploziv, a precizat ministerul într-un comunicat.

Cele două părți s-au acuzat reciproc de încălcarea armistițiului și folosirea armamanetului ușor și de calibru greu din dotare.

Misiunea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), desfăşurată în zona de conflict, a anunţat într-un raport că una dintre patrulele sale a fost vizată recent de gloanţe de origine necunoscută, pe un teritoriu aflat sub controlul Kievului.

Conflictul între separatişti proruşi şi armata ucraineană s-a soldat cu peste 10.000 de morţi de la începutul războiului, în 2014. Kievul şi Occidentul acuză Rusia că susţine militar şi financiar rebelii, ceea ce Moscova dezminte, în pofida a numeroase probe.

Acordurile de pace de la Minsk, încheiate în 2015, şi urmate de o serie de armistiţii, au permis o reducere considerabilă a confruntărilor armate, însă izbucniri de violenţă continuă să aibă loc periodic de-a lungul liniei frontului.

Manifestări naționaliste

Mii de naţionalişti ucraineni au manifestat duminică la Kiev, cu ocazia sărbătorii naţionale a Apărătorului, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS. Mulţi participanţi aveau feţele acoperite şi purtau uniforme, iar steaguri naţionaliste în culorile roşu şi negru au fluturat alături de drapelele naţionale galben-albastre.

Autorităţile au anunţat desfăşurarea a 6000 de poliţişti, dar violenţe nu s-au înregistrat.

În dimineața zilei, mii de credincioşi, printre care şi preşedintele Petro Poroşenko, au asistat la o rugăciune în centrul capitalei, sub conducerea patriarhului ortodox Filaret. Acesta a fost recunoscut joia trecută de Patriarhia Constantinopolului, deşi fusese excomunicat de biserica ortodoxă rusă. Petro Poroşenko a subliniat că „o biserică autocefală constituie o parte din strategia țării, pro-europeană şi pro-ucraineană”. În paralel, o ceremonie religioasă rivală la care au participat circa 500 de persoane a avut loc la lavra Kievo-Pecersk, aflată sub oblăduirea Patriarhiei de la Moscova. (N.G.)

Share our work
Federația Rusă, „ţară agresoare” pentru diplomația franceză

Federația Rusă, „ţară agresoare” pentru diplomația franceză

Ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, avertizează dur Kremlinul

Ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, avertizează dur Kremlinul

Ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian a acuzat Rusia că ar fi implicată direct în conflictul armat din estul Ucrainei, calificând-o drept „ţară agresoare” şi cerându-i să asigure o încetare a focului în zona de conflict, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ-PRESS. Aflat în vizită la Kiev, Le Drian a spus că a discutat cu autorităţile ucrainene despre „conflictul cu Rusia”, fără să-i menţioneze pe separatiştii proruşi care controlează zone din teritoriul estic al ţării.
„Eu voi fi foarte clar. În această criză există pentru noi o ţară agresoare şi o ţară agresată şi nu există ambiguitate”, a afirmat şeful diplomaţiei franceze într-o conferinţă de presă alături de omologul său ucrainean Pavlo Klimkin.

Anterior, partea franceză a anunțat că nu va recunoaște rezultatele din regiunea Crimeea și orașul Sevastopol pentru alegerile prezidențiale ruse, o poziție similară având majoritatea statelor ONU și UE.

Solicitări dure

Aceste cuvinte de o fermitate neobişnuită pentru diplomația franceză se înscriu în contextul unor raporturi foarte tensionate între Paris şi Moscova, date fiind numeroase dispute, între care conflictul din Siria şi otrăvirea unui fost agent dublu rus în Anglia. „Rusia trebuie să organizeze o încetare a focului completă şi durabilă, să o organizeze pe teren şi odată ce condiţiile de securitate vor fi reunite, noi contăm de asemenea pe Ucraina pentru a continua aplicarea măsurilor care ţin de responsabilitatea sa”, a afirmat în continuare Le Drian în această primă vizită a sa în Ucraina.
Conform autorităţilor ucrainene, este vorba de a pune în aplicare măsuri pentru a da mai multă autonomie teritoriilor separatiste, cu scopul de a le permite revenirea sub jurisdicţia Kievului, conform acordurilor de pace de la Minsk, semnate în februarie 2015.

Separatiștii pro-ruși, susținuți direct de Kremlin, își intensifică periodic atacurile în Donbass

Conflict prelungit

Conflictul armat, care opune armata ucraineană separatiştilor proruşi în estul ţării, a făcut peste 10.000 de morţi de la declanşarea sa în 2014. Kievul şi Occidentul acuză Rusia că îi susţine în plan militar pe rebeli, ceea ce Moscova dezminte categoric, în pofida numeroaselor relatări ale media despre prezenţa trupelor sale în Ucraina.

Acordurile de pace de la Minsk au permis instaurarea a numeroase încetări ale focului, care au dus la o reducere a violenţelor, în pofida ciocnirilor sporadice. Partea politică a acordurilor a rămas literă moartă, beligeranţii dând vina unul pe altul pentru acest eşec. (N.G.)

Share our work
Cancelarul german Merkel vrea să relanseze procesul de pace din Ucraina

Cancelarul german Merkel vrea să relanseze procesul de pace din Ucraina

Cancelarul german Angela Merkel vrea să evite adoptarea unor noi sancțiuni împotriva Federației Ruse

Cancelarul german Angela Merkel vrea să evite adoptarea unor noi sancțiuni împotriva Federației Ruse

Liderul de la Berlin, Angela Merkel, şi-a exprimat speranţa privind relansarea procesului de pace în Ucraina după alegerile prezidenţiale care vor avea loc pe 18 martie în Rusia, în condiţiile în care acordurile de la Minsk, încheiate sub egida Berlinului şi a Parisului, sunt în impas de luni de zile, relatează mass-media germană, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.

”Vom vedea după alegerile din Rusia de duminică (18 martie) cum vom putea să dăm un nou impuls pentru progrese veritabile în acest proces de la Minsk”, a declarat dna Merkel într-o conferinţă de presă la Berlin, cu câteva zile înainte de scrutinul din Rusia, al cărui mare favorit este Vladimir Putin.

Acordurile de la Minsk, fără rezultat

”Aştept deja din prima zi a semnării acestor acorduri de la Minsk să ajungem la o încetare a focului care să ţină mai mult de 10 zile, este primul obiectiv’, a adăugat dna Merkel.
Acordurile de la Minsk, semnate pe 12 februarie 2015, sub egida Berlinului şi a Parisului, nu au dus niciodată la încheierea conflictului, deoarece Rusia şi separatiştii proruşi, de o parte, şi Ucraina, de cealaltă, se acuză reciproc de exacerbarea tensiunilor.

Kievul şi occidentalii acuză, de asemenea, Rusia că îi susţine militar pe rebeli, ceea ce Moscova dezminte.

O tentativă de a înfiinţa o misiune de ”căşti albastre” nu a reuşit, în pofida unui acord de principiu al părţilor în conflict şi a unor negocieri care au durat luni de zile. Ucraina și marea majoritate a comunității internațională insistă ca misiunea de pace să fie desfășurată pe întreg teritoriul aflat în conflict, mai ales pe granița de stat dintre Ucraina și Federația Rusă. La rândul său, Kremlinul insistă ca aceste forțe, care să provină și din state aliate Moscovei, precum Belarus ori Armenia, să fie desfășurate strict pe linia de contact dintre forțele guvernamentale și cele separatiste pro-ruse.

Sancțiunile, evitate de Berlin

Întrebată în legătură cu o eventuală ridicare a sancţiunilor impuse Rusiei în legătură cu conflictul din Ucraina, Angela Merkel a subliniat că acest subiect nu este la ordinea zilei. ”Doresc să avem mai întâi progrese şi apoi să putem discuta despre problema sancţiunilor. Dar trebuie să fie progrese bune şi importante”, a mai spus cancelarul german.
Conflictul dintre armata ucraineană şi separatişti s-a soldat cu peste 10.000 de morţi de la declanşarea sa în aprilie 2014, atât civili, cât și combatanți.

Brexit, model pentru Ucraina

Anterior, ex-ministrul german de externe Zigmar Gabriel a efectuat o vizită la Kiev, unde a discutat și viitoarele relații dintre blocul comunitar și Kiev. Oficialul german sugerase că viitorul acord al Uniunii Europene cu Marea Britanie cu privire la Brexit ar putea să servească drept model pentru relaţiile UE cu alte state, cum sunt Turcia şi Ucraina. ”Dacă putem ajunge la un acord inteligent cu Marea Britanie care va configura relaţiile cu Europa după Brexit, atunci acesta ar putea servi ca model pentru alte ţări”, a declarat acesta.

El a afirmat pentru presa germană că nu vede nici Turcia, nici Ucraina aderând la blocul comunitar în curând, şi că, de aceea, UE ”trebuie să aibă în vedere forme alternative de cooperare mai strânsă”. El a mai sugerat că o astfel de abordare de către Bruxelles ar putea duce la o ”nouă formă de uniune vamală, mai strânsă” cu Turcia, ofertă care nu a fost făcută și Ucrainei.

Aceste declarații au stârnit nemulțumirea liderilor de la Kiev, care au avertizat Bruxelles-ul cu privire la scăderea dramatică a sprijinului pentru Uniunea Europeană și NATO în rândul populației din Ucraina.

Menționă că Berlinul nu susține aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și NATO în următorii ani, inclusiv pe fondul lipsei de reforme structurale și în domeniul luptei anticorupție din Ucraina. (N.G.)

Share our work
Volker: SUA nu vor ajunge la un acord cu Rusia pe la spatele Ucrainei și Europei

Volker: SUA nu vor ajunge la un acord cu Rusia pe la spatele Ucrainei și Europei

 

Reprezentantul Statelor Unite pentru Ucraina, Kurt Volker

SUA nu vor ajunge la niciun acord cu Rusia prin spatele Europei și al Ucrainei, a declarat reprezentantul Statelor Unite pentru Ucraina, Kurt Volker. Acest lucru nu se va întâmpla. Nu există un asemenea scenariu și nu vor fi înțelegeri separate peste capul Ucrainei sau al europenilor”, a declarat Volker într-un interviu pentru Deutsche Welle. Diplomatul american a declarat că este într-un strâns contact cu colegii din Germania și Franța și că SUA susțin acordurile din Normandia asupra conflictului din estul Ucrainei. Totuși, SUA nu intenționează să devină o parte a acestora sau să se pună deasupra acestora, a adăugat el.

Volker a precizat că unele dintre clauzele Acordurilor de la Minsk nu au fost îndeplinite. „Acordurile de la Minsk nu funcționează astăzi în sensul că nu au generat pace și reintegrarea teritoriilor ucrainene, fapt ce reprezintă scopul în sine. În același timp acestea (Acordurile -n.r.) joacă un important rol în care Rusia folosește acest lucru ca pe un instrument, reafirmând sprijinul pentru integritatea Ucrainei și reprezintă motivele pentru care sancțiunile (împotriva Moscovei -n.r.) sunt încă menținute. Așadar, până când Rusia nu va implementa prevederile Acordurilor de la Minsk, sancțiunile vor rămâne”, a mai spus el.

El a mai spus că nu este surprins că Moscova este îngrijorată de posibilele livrări de armament de către SUA în Ucraina. „Ei au avut oportunitatea de a se mișca în Ucraina pentru a lua teritorii și de a anexa Crimeea fără să li se opună prea multă rezistență. Astfel este evident că sunt îngrijorați ca Ucraina să fie capabilă să se apere singură. Rusia spera că poată fi capabilă să fie Ucraina pe orbita sa ca parte a sferei de influență rusească, cea a mari identități rusești”, a declarat Volker. În opinia sa, singura zonă în care cetățenii vorbitori de limbă rusă suferă este cea controlată de forțele rusești.

Share our work
Macron transmite un mesaj dur către Kremlin: „Franța nu va recunoaște anexarea Crimeei”

Macron transmite un mesaj dur către Kremlin: „Franța nu va recunoaște anexarea Crimeei”

Președintele Franței, Emmanuel Macron (dreapta), împreună cu omologul său ucrainean, Petro Poroșenko, la Palatul Elysee

Liderul de la Palatul Elysee, Emmanuel Macron, nu este dispus să facă nicio concesie când vine vorba de politica expansionistă și militaristă a Rusiei, după anexarea în primăvara lui 2013 a peninsulei ucrainene Crimeea. După o întâlnire avută cu liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, Macron a afirmat cu tărie că Franța „nu va recunoaște anexarea Crimeei” de către Rusia și și-a exprimat speranța că vor fi înregistrate progrese în soluționarea conflictului din estul Ucrainei. „Franța este atașată (respectării principiului) suveranității Ucrainei în frontierele sale recunoscute”, citat de AFP. Cei doi șefi de stat au afirmat că se așteaptă ca o nouă reuniune privind Ucraina în ”format Normandia” (Germania, Franța, Ucraina și Rusia) să aibă loc la sfârșitul lunii iunie sau la începutul lunii iulie, înainte de summitul G-20 (7-9 iulie).

Reafirmând că Franța nu va accepta anexarea Crimeii de către Rusia, Macron a precizat că este vital ca oficiali ai Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) să aibă posibilitatea de a-și îndeplini activitatea de monitorizare în Ucraina. Macron a afirmat că nu este de acord cu opinia secretarului de stat american, Rex Tillerson, că ostilitățile din Ucraina ar trebui soluționate în afara cadrului acordului de la Minsk. El a mai spus, de asemenea, că Angela Merkel, cancelarul german, și-a exprimat hotărârea în ce privește soluționarea conflictului din Ucraina. La rândul său, președintele ucrainean a afirmat că dorește ”o prezență a OSCE 24 de ore din 24 pe linia de contact”. ”Sunt mult mai optimist” după această întâlnire, a indicat Poroșenko, cerând ”un plan de pace și de dezocupare a Ucrainei”. Ucraina este teatrul unui conflict armat din 2014 între separatiștii proruși din estul țării și forțele Kievului, conflict soldat cu peste 10.000 de morți.

Share our work