de Isac Mihai | mai 2, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, România, Știri, Ucraina, Ucraina
Crimeea, un paradis turistic, se confruntă cu o blocadă dură din partea comunității internaționale
Autoritățile din peninsula Crimeea, anexată de Federația Rusă în 2014 în urma unui referendum nerecunoscut de marea majoritate a comunității internaționale, au anunțat cu fast redeschiderea liniei de ferry-boat dintre Crimeea și Abhazia, regiune seaparatistă pro-rusă din Georgia. Declarația așa-zisului premier al Republicii Crimeea, Sergei Aksyonov, a fost dezmințită rapid de autoritățile ucrainene care au atras atenția că orice navă care vizitează porturile crimeene aflate sub ocupația Federației Ruse, inclusiv Sevastopol, încalcă legislația internațională, putând fiind arestate de partea ucraineană.
Eforturile părții ruse de a găsi noi coridoare de transport maritim vin pe fondul întârzierii construcției podului peste strâmtoarea Kerci, dintre peninsula Crimeea și Rusia pro-priu zisă.
Arestări pe bandă rulantă
Până în acest moment organele de forță ale Kiev-ului au arestat câteva zeci de nave care au încălcat blocada impusă peninsulei Crimeea. Violarea embargoului impus transportului maritim spre Crimeea, aflată sub ocupaţia Federaţiei Ruse, a atras numeroase sancţiuni. Până acum, mai multe nave străine au fost reţinute în porturile din Ucraina, sub acuzaţia că au vizitat porturile din Crimeea, după instituirea restricţiilor.
Printre navele arestate se numără: nava de pescuit Nord, sub pavilion rus; cargoul „Deniz”, sub pavilion Moldova, aparţinând unei companii din Turcia; cargoul „Melwill”, sub pavilion Moldova, având manager o companie din Ucraina; cargoul „Palamas”, cu pavilion Malta, aflat în managementul unei companii din Grecia; tancul de produse chimice „Dahi Byulbyul”, sub pavilion Rusia, având armator o fimă din Turcia; remorcherul „Aliot”, sub pavilion Moldova, aparţinând unei companii din Insulele Marshall; cargoul „Kanton”, sub pavilion Tuvalu, aflat în managementul unei firme din Turcia; tancul de produse petroliere rusesc „Roschem – 2″; nava „Katran”, sub pavilion Ucraina, etc..
Propunere periculoasă
Reamintim că anterior așa-zisul premier al Crimeii, susținut de Rusia dar nerecunoscut de Ucraina, a propus Bulgariei înființarea unei linii de feribot între Crimeea și Bulgaria, pe fondul relațiilor intensive în domeniul turismului dintre Federația Rusă și Bulgaria.
Sergei Aksyonov, „premierul” din Crimeea, a lansat această propunere în cadrul Forumului Economic internațional de la Ialta, care s-a desfășurat în urmă cu câteva săptămâni în peninsula ocupată de Federația Rusă.
Aksyonov a anunțat că a înaintat Bulgariei această propunere și că, dacă Guvernul Bulgariei o va accepta, el va prezenta această propunere și Guvernului Federației Ruse. În Bulgaria, navele feribot ar urma să ajungă la Varna și Burgas, cel mai mare port bulgar de la Marea Neagră, care are o rivalitate economică tradițională față de portul Constanța din România.
Experții consideră că dacă o asemenea linie de feribot ar deveni activă, importanța economică a portului Burgas ar crește puternic, în defavoarea portului Constanța.
Navele din clasa Island, folosite de SUA în operațiunile NAVY SEALs și de intelligence
Apele teritoriale ale Ucrainei, protejate cu nave americane
Tot ca o dovadă a relațiilor tot mai strânse din domeniul militar dintre Ucraina și SUA, autoritățile americane au anunțat că vor furniza Ucrainei, cu titlu gratuit, două nave pentru misiuni de patrulare de tip Islands, partea ucraineană urmând să suporte doar cheltuielile de transport şi pentru pregătirea echipajelor. Ucraina se așteaptă ca gestul SUA să fie copiat și de alte state membre NATO, Kiev-ul beneficiind deja de unele donații de armament și muniții de război, inclusiv din partea Poloniei și Lituaniei.
Asistență americană
Această asistenţă este furnizată Kievului în cadrul unui acord existent între guvernele Ucrainei și SUA, mai semnalează sursa citată. După semnarea contractului dintre cele două părți, va începe transferul navelor şi formarea personalului care îşi va desfăşura activitatea pe aceste nave, se mai arată în comunicat.
Menționăm că acest transfer de tehnologie a fost anunțat încă din 2017, când prim-adjunctul comandantului Forţelor Navale Ucrainene, Andri Tarasov, a declarat că Ucraina a intrat în etapa finală a negocierilor pentru obţinerea unor nave de război utilizate anterior de către ţări membre ale Alianţei Nord-Atlantice.
Capacități de luptă neschimbate
Acesta consideră că există perspective clare ca partea ucraineană să primească de la alte ţări ”nave utilizate anterior, dar care au termenul de folosire expirat sau au fost înlocuite cu alte nave cu potenţial mai mare”. „Demersurile în acest sens sunt destul de eficiente şi există unele rezultate. Nu voi dezvălui nuanţele, însă voi menţiona doar că am ajuns în etapa finală a negocierilor privind obţinerea de nave de patrulare de tip Islands din Statele Unite ale Americii” a explicat Tarasov, citat de mass-media de la Kiev.
Oficialul ucrainean a dat asigurări că aceste nave sunt complet gata de luptă. „Este bine ca oamenii să înţeleagă corect: aceasta nu sunt nave second-hand. Navele primite din ţările NATO au fost ţinute în condiţii care să permită ca toate capacităţile lor de luptă să rămână neschimbate” a precizat Tarasov.
Nave multifuncționale
Nave de patrulare de tip Islands sunt folosite de Paza de Coastă a SUA în operațiuni anti-drog, apărarea zonelor economice exclusive, operațiuni de căutare-salvare, acțiuni anti-teroriste, operațiuni de intelligence, fiind dotate cu sisteme avansate de supraveghere electronice și radar.
Nave din această clasă sunt desfășurate pe teatrul de operațiuni din Orientul Mijlociu, sprijinind acțiunile de lupă ale flotei militare americane din această regiune, luând parte la majoritatea operațiunilor din ultimii ani, precum Iraqi Freedom și Enduring Freedom. Ele pot fi dotate cu diferite sisteme avansate de armament, inclusiv pentru susținerea forțelor speciale, precum NAVY SEALS.
Diplomație militară la Marea Neagră
Un număr de nave din această clasă au fost livrate de către SUA, tot cu titlu gratuit, și către alte state din zona Mării Negre, precum Republica Georgia, care a primit două astfel de unități în septembrie 2016. Nave similare au mai primit Costa Rica, Panama și Pakistan.
Livrarea către Kiev a acestor nave este doar o etapă din sprijinul militar pe care Ucraina îl va primi în domeniul protecției apelor teritoriale. Asistența americană este capitală pentru marina Ucrainei, grav afectată de criza din Crimeea, când mii de soldați și ofițeri au dezertat în favoarea Federației Ruse, iar o parte importantă a navelor au fost confiscate de Kremlin, inclusiv singurul zubmarin al Ucrainei.
Surse militare de la Kiev au declarat anterior că SUA va finanța construcția unor sisteme avansate radar pe coasta ucraineană a Mării Negre, precum și a unor baze logistice și de antrenament, investiții estimate la câteva zeci de milioane de dolari. Sursele citate au mai declarat că navele vor avea baza principală în portul Odessa, urmând să fie folosite în operațiunile de apărare a apelor teritoriale și zonei economice exclusive a Ucrainei, inclusiv împotriva Federației Ruse. (Mihai Isac/N.G.)
de Razvan Iorga | mart. 7, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Putin la un miting din campania electorală la Moscova. Foto credit: Balkan Insight
Fără un rival real, Vladimir Putin se pregătește să câștige un nou mandat la Kremlin, după alegerile prezidențiale din Rusia ce ar urma să aibă loc pe 18 martie. Deși este creditat în sondaje cu peste 60% din intențiile de vot, Putin vrea să-și asigure pe victorie confortabilă la o mare diferență de ceilalți 7 contracandidați înscriși în această cursă.
Ceea ce este însă interesant este numărul mare pe care Rusia îl va deschide pentru acest scrutin peste hotare și mai ales zonele în care se vor trimite multe buletine de vot. În afara graniețor vor exista 400 de secții în 145 de țări, unele dintre aceste fiind în teritorii nerecunoscute și zone de conflicte înghețate precum Transnistria, Abhazia, Osetia de sud, Nagorno-Karabah sau mai nou anexata Crimee.
Numărul acestora a crescut față de precedentul scrutin pentru alegerile parlamentare din 2016 de la 372 la cele 400 din prezent, a anunțat săptămâna trecută șeful Comisiei Electoral Centrale de la Moscova, Vasili Likachev.
În Transnistria, Rusia va deschide 24 de secții de votare pentru aceste prezidențiale, unde va distribui nu mai puțin de 192.000 de buletine de vot pentru circa 220.000 de deținători de cetățenia rusă. Numai în 2017, ambasadorul rus la Chișinău Farit Muhametșin spunea că Rusia a oferit circa 10.000 de cetățenii ruse. La ultimele alegeri din Federația Rusă, în regiunea separatistă transnistreană au fost deschise doar 12 secții de votare. Totodată, observatorii au semnalat cazuri de transport organizat a alegătorilor în majoritatea centrelor urbane din Transnistria.
Mai mult, separatiștii transnistreni sunt gata să facă și campanie pentru Putin. Șefa comisiei electorale de la Tiraspol, Elena Gorodețkaia, a declarat pentru Kommersant că autoritățile separatiste de la Tiraspol s-au angajat să asigure transport tuturor celor care vor dori să voteze și, pe lângă aceasta, în toate localitățile din stânga Nistrului vor fi lipite 60.000 de anunțuri cu adresele și numerele de telefon ale secțiilor de votare.
Deși la ultimele alegeri pentru Duma de Stat a României, organizate în Transnistria, numai 56.000 de oameni s-au prezentat la urne, de data aceasta Rusia a trimit un număr record de buletine de vot în cuantum de 192.000.
Chiar și publicația rusă Kommersant scrie că Kommersant, prezența transnistrenilor la urne este dificil de prognozat prognozabilă, în condițiile în care populația din regiune este plecată sau muncește peste hotare, iar lipsa listelor electorale deschide posibilitatea „ajustării” rezultatelor. Mai exact, a fraudării lor.
Prezent pe 4-5 martie la Moscova la un forum al Fundației „Lumea rusă”, liderul separatist Vadim Krasnoselski a afirmat că la acest scrutin, Tiraspolul va face tot ce îi stă în putință pentru a se obține un cvorum mare. „Scopul principal este de a organiza procesul electoral astfel încât, la 18 martie, să avem un număr record a celor prezenți la urne „, a spus Krasnoselski repetând că viitorul Transnistriei este legate de dorința de intrare în componența Federației Ruse.
Kommersant mai scrie Soviet Suprem din Transnistria va organiza la Tiraspol, pe 12-13 martie, cu câteva zile înainte de scrutin, un forum intitulat „Viitorul împreună cu Rusia”. Scopul este de a-i mobiliza pe locuitorii regiunii separatiste care dețin cetățenia rusă să voteze pentru Vladimir Putin. Mai mult, acești vor instala o mare inscripție în piața Tiraspolului pe care va întipărit sloganul „Putin este președintele nostru”.
Acțiuni similare în Abhazia și Osetia de Sud
La fel ca la Tiraspol, Putin va conta și pe sprijinul abhazilor și osetinilor. Rusia va deschide aici nu mai puțin de 16 secții în Abhazia și alte 9 în Osetia de Sud, cele două republici geogieni, aflate sub controlul de facto al Rusiei, așa cum este și cazul Transnistriei.
Și în Abhazia, administrația separatistă se va ocupa de bunul mers al alegerilor. „Guvernul va face tot posibilul pentru a corgniza alegerile prezidențiale rusești din Abhazia la un nivel înalt, la fel cum s-a întâmplat și în dățile anterioare”, declara luna trecută așa-zisul premier abhaz, Beslan Bartsits.
Deși nu s-a specificat câte buletine de vot vor ajunge în micile republici separatiste caucaziene la acest scrutin petru alegerile prezidențiale din Rusia, cifrele vor fi și ele cu siguranță ridicate.
În 2012, nu mai puțin 89.000 de locuitori din Abhazia au fost înregistrați pentru alegerile prezidențiale din Rusia în 2012, potrivit Comisiei Electorale Centrale din Federația Rusă. De asemenea, în Osetia de Sud au fost înregistrați 36.500 de locutitori.
În Abhazia, pretinsul lider Raul Khajimba a ordonat serviciilor speciale să se ocupe de bunul mers al votării pentru a asigura securitatea secțiilor de votare.
Vot masiv și în Crimeea
Putin așteaptă multe voturi și Crimeea, acolo unde Rusia va deschide nu mai puțin de 31 de secții de votare. Presa ucraineană scrie că locuitorilor li s-ar fi promis o sumă echivalentă cu 56 de dolari americani pentru participarea la scrutin.
Potrivit informațiilor Comitetului alegătorilor din Ucraina, 27 de comisii teritoriale de alegeri și 1.164 de comisii electorale de circumscripție au fost formate ilegal în Crimeea. Mai mult, în Sevastopol s-au format 4 comisii teritoriale și 181 de comisii raionale. Pentru buna desfășurare a alegerilor din peninsula ocupată, inclusiv orașul Sevastopol, autoritățile ruse au tipărit aproximativ 1,4 milioane buletine de vot.
Comitetul alegătorilor din Ucraina a mai cerut Procuraturii ca localnicii care se vor face parte din acest proces al alegerilor din Rusia organizate în Crimeea să fie acuzate de trădare, fapt ce ar echivala cu pedepse cu închisoarea între 12 și 15 ani, conform legislației ucrainene.
Ce spun experții
Experții nu văd cu ochi buni rezolvarea acestor conflicte înghețate, ci mai degrabă ca spații în care Rusia poate face astfel de manevre, inclusiv unele ce țin de politica internă.
Participații la o conferință organizată, marți, la Chișinău, de către Asociația pentru Politică Externă (APE), au concluzionat că aceste conflictele înghețate existente se vor menține fără ca soluționarea acestora să progreseze și că Putin nu va permite slăbire acestor pozițiile care îl avantajează și ale cărora mecanisme au fost create în timp de Rusia.
Cercetător științific al Centrului de Studii Post-Sovietice, Andrei Deviatkov, a declarat că în contextul discursurilor din campanie, se observă cum Rusia și SUA se văd ca adversari strategici promovând o politică de concurență, inclusiv în zona Europei vestice.
Astfel, politica vestică își va păstra politica de loialitate față de regimurile existente în țările precum Ucraina și Moldova, chiar dacă aici lipsesc reformele. „În aceste condiții, niciun actor la nivel global și regional nu este interesat să schimbe statutul de statu quo-ul în jurul conflictelor înghețate, fie Moldova sau Georgia”, a spus Andrei Deviatkov, citat de IPN.
Putin, fără rival în cifre
Alegerile prezidențiale din Rusia sunt programate pentru data de 18 martie, iar Putin nu are nici de această dată rival. Cu toate acestea, Putin vrea să arate că va câștiga unanim acest scutin în care peste 25% din secții de votare din afara granițelor Rusiei se regăsesc în teritorii cu conflicte înghețate sau anexate. Acest fapt ridică mari semne de întrebăre în legătură cu posibilitatea reală de fraudare a acestor alegeri.
În cadrul alegerilor din acest an se vor prezenta opt candidați: Serghei Baburin – Partidul Umanitar, candidatul Partidului Comunist Pavel Grudinin, actualul președinte rus Vladimir Putin, candidatul Partidului Inițiativei Civile – Ksenia Sobchak, președintele partidului rus, Maxim Suraykin, comisarul prezidențial pentru drepturile antreprenorilor, Boris Titov, co-fondator al partidului Yabloko Grigory Yavlinsky și șeful Partidului Liberal Democrat din Rusia, Vladimir Jirinovski.
Putin se află în fruntea sondajelor cu circa 63,5% din opțiunile rușilor, conform un sondaje realizat pe 1 martie de către Fundația pentru Opinia Publică, pe locul doi clasându-se Vladimir Jirinovski cu 7,3% și apoi comunistul Pavel Grudinin cu 6,3%.
Mădălin Necșuțu, Corespondență de la Chișinău pentru KARADENIZ PRESS
de Isac Mihai | dec. 6, 2017 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE
Presedintele rus, Vladimir Putin, si aliatul sau de nadejde, patriarhul rus Kirill
Președintele rus Vladimir Putin a anunțat astazi că va candida pentru un al patrulea mandat la alegerile prezidențiale care se vor defășura în luna martie 2018, relateaza mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. ‘Îmi anunț candidatura pentru postul de președinte al Rusiei’, a declarat Putin la o întâlnire cu muncitorii unei uzine auto a companiei GAZ în orașul Nijni Novgorod, discurs transmis în direct de marea majoritate a posturilor TV si de radio cu acoperire federala din Rusia.
Decizie asteptata
‘Este mereu o decizie foarte importantă pentru oricine, întrucât motivația trebuie să vină numai din voința de a face viața mai bună în această țară, care să devină mai puternică, mai bine protejată (…). Rusia va continua să meargă înainte. Și nimeni nu va putea vreodată să o oprească din acest drum’, a mai spus liderul de la Kremlin, înainte să precizeze că va candida. ‘Dar acolo se poate ajunge cu o singură condiție: dacă oamenii au încredere și te susțin’, a completat el.
Decizia anuntat astazi de liderul rus era asteptata de majoritatea analistilor politici, mai ales datorita campaniei publice de promovare a unei noi candidaturi a lui Putin, desfasurata de un numar mare de ong-uri apropiate de Kremlin, dar si de reprezentanti ai puternicei Patriarhii Ortodoxe Ruse. Relatiile foarte bune dintre Putin si biserica ortodoxa rusa au fost oglindite cel mai bine de participarea triumfala a liderului rus la recentele festivităţi prilejuite de împlinirea a 100 de ani de la restabilirea patriarhatului în Biserica Ortodoxă Rusă, organizate cu mare fast la Moscova.
Popularitate crescuta
În pofida dificultăților economice și a tensionării relațiilor cu statele occidentale, Vladimir Putin a reușit să-și mențină popularitatea. Prin anexarea Crimeii, susținerea separatiștilor proruși din estul Ucrainei, intervenția militară în Siria și pe ansamblu creșterea relevanței Rusiei în politica internațională el a redat rușilor sentimentul mândriei naționale. Însă criticii săi îl acuză în special că susține în continuare un regim autoritar, oligarhic și corupt.
Conform tuturor sondajelor, Putin ar urma să câștige detașat scrutinul din martie, mai ales că până în prezent nu are vreun contracandidat capabil să atragă un sprijin popular semnificativ. Masurile implementate de catre Kremlin pentru limitarea atributiilor si a rolului premierului rus Dmitri Medvedev au avut efecte devastatoare asupra raiting-ului electoral al acestuia. Conform legislației electorale din Federația Rusă, el ar rămâne președinte până în anul 2024, an în care va împlini vârsta de 72 de ani.
Vot separatist
Decizia anunțată de Vladimir Putin a fost salutată la unison de mass-media din regiunile separatiste pro-ruse Transnistria, Donbass, Abhazia și Oseția de Sud, regiuni care au un număr foarte mare de cetățeni ai Federației Ruse. Liderii din Abhazia și Oseția de Sud au anunțat deja faptul că scrutinul prezidenția rus din martie 2018 va fi organizat și pe teritoriul acestor zone caucaziene, revendicate de autoritățile constituționale de la Tbilisi.
La randul sau, mass-media din Donbass și Transnistria, controlată de autoritățile separatiste, au salutat decizia lui Vladimir Putin, îndemnând populația cu cetățenie rusă din aceste regiuni separatiste să participe activ la campania electorală din Federația Rusă, precum și la vot, urmând ca în aceste regiuni să fie organizate secții de vot pentru scrutinul prezindețial rus.
Autoritățile de la Kremlin nu au comentat până în acest moment declarațiile liderilor regiunilor separatiste din Republica Moldova si Ucraina.
de Razvan Iorga | feb. 6, 2015 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Cotidianul american „New York Times” a publicat joi un material amplu despre vizitele cancelarului german Angela Merkel si cea a presedintelui Frantei, Francois Hollande, la Kiev si Moscova, in incercarea de a gasi o solutie viabila la incetarea conflictului ruso-ucrainean. Surse din diplomatia americana au declarat pentru publicatia citata ca presedintele rus Vladimir Putin ar incerca sa inlocuiasca Acordurile de incetare a focului de la Minsk cu o propunere de pace ce ar fi echivalentul crearii in estul Ucrainei a unei noi republici separatiste pe modul celor din Transnistria (Republica Moldova) si Abhazia (Georgia). Acest nou aranjament ar urma sa extinda influenta Rusiei asupra Ucrainei si de a da separatistilor o enclava economica mult mai viabila. „Nu este un plan de pace”, a spus diplomatul american. „Este o foaie de parcurs pentru a crea o noua Transnistrie sau Abhazie in Ucraina. Este o modalitate cinica de a iesi din cadrul angajamentelor asumate (de incetare a focului -n.r.) la Minsk”, a continuat sursa. Declaraţia diplomatului american aflat sub anonimat survine la mică distanță după ce secretarul de stat al SUA, John Kerry, a afirmat, joi, că preşedintele francez şi cancelarul german au primit din partea liderului de la Kremlin o propunere de soluţionare a conflictului din Donbas, potrivit eTransmedia.ro. Cu toate acestea, detaliile planului respectiv nu sunt cunoscute, părţile evitând să facă declaraţii în acest sens.
John Kerry, însă, a precizat că Angela Merkel şi Francois Hollande au pregătit propriul plan pentru soluţionarea paşnică a situaţiei din Ucraina, pe care l-au prezentat, joi, la Kiev, în cadrul discuţiilor cu preşedintele Petro Poroşenko. Vineri, Hollande şi Merkel se vor deplasa la Moscova, unde vor avea întâlnire cu Putin. Potrivit presei din Rusia, Hollande şi Merkel ar putea propune Moscovei şi Kievului îngheţarea conflictului din estul separatist al Ucrainei după modelul transnistrean. Referitor la discuțiile purtate joi de cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Francois Hollande cu șeful statului ucrainean Petro Poroșenko, ministrul ucrainean de externe Pavlo Klimkin a subliniat că ‘s-a discutat despre modul în care ar trebui să se acționeze pentru ca acordurile de la Minsk să fie puse în aplicare’. ‘Întâlnirea a decurs foarte bine. Nu vă faceți griji. Asupra Ucrainei nu se exercită presiuni. Franța și Germania ne ajuta să restabilim pacea’, a scris Klimkin într-o postare pe Twitter.
Moscova joaca tare
În privința planului propus de Vladimir Putin, jurnalista americană de origine ucraineană Miroslava Gongadze, care lucrează la postul de radio Vocea Americii, a declarat joi seara pentru canalul de televiziune ucrainean ‘Kanal 24’ că ‘oficialii americani au criticat dur planul trimis de Putin lui Hollande și Merkel’. ‘Putin ar fi amenințat că va face una cu pământul estul Ucrainei’, a spus jurnalista, citând, sub rezerva anonimatului oficiali și jurnaliști care l-au însoțit pe Kerry la Kiev.’Nu am văzut acest plan, dar se spune că este foarte mare și că ar conține amenințări că ei (rușii) vor face una cu pământul estul Ucrainei’, a declarat Miroslava Gongadze, văduva jurnalistului Gheorghi Gongadze, ucis în mod brutal la Kiev în anul 2000, în epoca președinției lui Leonid Kucima. Potrivit acesteia, Merkel și Hollande ar fi citit documentul trimis de Kremlin și ar fi scos din el tot ceea ce nu era acceptabil, iar vineri vor pune pe masa discuțiilor la Moscova varianta revizuită a planului inițiat de Vladimir Putin.
de Razvan Iorga | iun. 25, 2014 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Alianta Nord-Atlantica nu vrea sa mearga pe varianta unui aderari a Georgiei la NATO pentru a nu antagoniza si mai tare Rusia in contextul fragil al Ucrainei. NATO a anuntat miercuri ca va propune in curand Georgiei o cooperare in domeniul Apararii, dar fara sa mearga pana la o aderare. Reuniti la Bruxelles, ministrii de Externe din cele 28 de state membre ale Aliantei Nord-Atlantice au decis sa „dezvolte un pachet substantial pentru Georgia, cu scopul de a o ajuta sa se apropie de NATO”, a declarat miercuri secretarul general al organizatiei Anders Fogh Rasmussen. „Vom examina” masurile „in saptamanile viitoare”, inaintea summitului NATO de la Newport (Marea Britanie), in perioada 4-5 septembrie, a precizat el. Atenta sa-si consolideze securitatea in fata amenintarii ruse, Georgia spera sa obtina la acest summit lansarea negocierilor si declansarea Planului de actiune in vederea aderarii, prima etapa a acestui proces. In 2008, la summitul de la Bucuresti, NATO a afirmat ca Georgia si Ucraina au vocatia sa adere la blocul militar, dar fara sa stabileasca o data in acest sens. Acest anunt a fost denuntat de Rusia, ostila unei prezente NATO la frontierele sale.
„Nicio tara nu dispune de un vot de veto fata de extinderea NATO”, a subliniat miercuri Rasmussen, dand asigurari ca „usa NATO ramane descisa” unor noi membri. insa statele membre ale Aliantei Nord-Atlantice au pozitii divergente in cazul Georgiei, o tara care participa in mod activ la numeroase misiuni ale organizatiei in Afganistan si care a mobilizat recent trupe in Republica Centrafricana, in cadrul misiunii UE. in opinia unora, aderarea sa ar prezenta riscuri la adresa NATO, ai carei membri sunt legati printr-o datorie de solidaritate, potrivit articolului 5 al actului sau fondator, in cazul in care un membru este amenintat. Insa, de la razboiul-fulger cu Rusia din 2008, „Georgia a pierdut controlul asupra unei parti a teritoriului sau”, Osetia de Sud si Abhazia trecand sub control rusesc, a subliniat un diplomat.
