Analiză// Moldova: pivot stabilizat către Est în 2020

Analiză// Moldova: pivot stabilizat către Est în 2020

Președintele rus Vladimir Putin îl conduce în sala de ședințe pe președintele R. Moldova, Igor Dodon

La un deceniu după ce R. Moldova a urmat calea europeană, fosta republică sovietică pare acum să ia o cale în sens invers. În 2020, Republica Moldova va avea provocări serioase, un an care va fi dedicat luptelor pentru putere la Chișinău, se arată într-o analiză a Balkan Insight, întrucât președintele socialist Igor Dodon va candida pentru un al doilea mandat prezidențial.

Bătălia se va concentra pentru o mai multă influență în parlament, unde speră el să creeze o majoritate de cel puțin 50 + 1 deputați din 101.

„Cel mai important eveniment vor fi alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului 2020. Socialiștii și Dodon vor juca totul să câștige un nou mandat prezidențial – iar el [Dodon] va folosi instituțiile și resursele statului pentru a realiza acest lucru”, a declarat petru BIRN analistul politic, Victor Gotisan.

Un fan deschis al președintelui autoritar din Belarus, Viktor Lukașenko, Dodon se va concentra în 2020 pe câștigarea puterii depline în R. Moldova. Deși deține deja Președinția, așa-numitul guvern „tehnocrat”, condus pe fostul său consilier Ion Chicu, nu are încă și o majoritate în parlament.

Majoritatea altor instituții cheie, cum ar fi Parchetul General, Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Securitate și Informații și Ministerele Apărării și Internelor sunt în mâna foștilor consilieri. Ministerul Justiției și Curtea Constituțională sunt conduse de aliați apropiați.

Alegerile la orizont – dar când?

Analiștii politici din Chișinău se mai concentrează și pe un posibil scenariu al alegerilor legislative anticipate și mai ales pe momentul în care Dodon ar putea dori să le declanșeze.

„Un al doilea eveniment important ar putea fi demiterea guvernului lui Ion Chicu și alegerile parlamentare anticipate”, a declarat pentru BIRN Mihai Mogildea, expert asociat al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).

El susține că, dacă Dodon va obține al doilea mandat de președinte, alegerile legislative ar putea fi declanșate după alegerea sa decât înainte, ca cea mai bună modalitate de a stimula poziția socialiștilor în Parlament.

Un alt scenariu este organizarea alegerilor anticipate înainte de alegerile prezidențiale care vor avea loc în noiembrie 2020, demiterea cabinetului și demisia primului ministru.

Pentru a evita acest lucru, socialiștii încearcă să convingă parlamentarii din fostul Partid Democrat de guvernare să li se alăture. Pe 6 decembrie, mass-media a scris că Dodon și unii deputați socialiști au invitat 17 dintre cei 26 de deputați ai Partidului Democrat la un grătar pentru a-i convinge să se alăture Partidului Socialist, PSRM.

Gotișan a spus că Partidul Democrat trebuie să fie preocupați de astfel de invitații. „Dacă va rămâne unit în Parlament până în primăvara anului viitor și va reuși să contracareze progresele PSRM … Partidul Democrat va începe să conteze încă o dată ca partid politic”, a declarat el pentru BIRN.

Pe de altă parte, un alt analist politic, Ion Tabartă, a declarat pentru BIRN că nu este imposibil ca Dodon să declanșeze alegeri parlamentare alături de cele prezidențiale.

„Avem o sugestie foarte clară aici [despre cum s-ar putea întâmpla acest lucru]: el ar putea cauza căderea guvernului sau demisia primului ministru”, a spus el.

Transnistria, calcaiul lui Ahile

O altă durere de cap o constituie regiunea transnistreană și sprijinul rusesc primit de aceasta, care va rămâne în centrul dezbaterilor interne, dar și al politicii internaționale a regiunii.

Tanc sovietic din regiunea separatistă transnistreană

Întrucât perspectivele realizării reformelor și obținerea mai multor ajutoare financiare externe din partea partenerilor occidentali nu se întrezăresc, președintele Dodon poate încerca să reînvie „dosarul transnistrean” și să dezvolte o nouă abordare populistă pentru reunificarea statului.

„Marele semn de întrebare și pericolul sunt că, în încercarea de a asigura un nou mandat de președinte, Dodon face greșeli în Transnistria, sacrificând suveranitatea și independența țării”, a spus Gotișan.

El susține că, într-un context electoral, Dodon va înclina tot mai mult să facă concesii Moscovei și să accepte planuri și „soluții” pentru federalizarea țării.

Analistul a subliniat că un astfel de scenariu ar legitima doar prezența pe termen lung a Rusiei în regiune, precum și în R. Moldova, „ceea ce din perspectiva securității și a aspirațiilor de integrare europeană ale țării este foarte periculos”, a adăugat el.

Perdelele de fum de pe împrumuturile externe

În timp ce fostul premier Maia Sandu a luat o poziție clară pro-europeană în 2019, noul cabinet al lui Ion Chicu, compus aproape în întregime din fostii consilieri ai lui Dodon, a ales calea socialistă.

Poziția oficială a noului cabinet este că țara ar trebui să ia o poziție „echilibrată” între Vest și Est, situând Moldova într-o zonă neutră, din punct de vedere politic, economic și militar.

„Ne întoarcem la dinamica anilor ’90, luând poziția „elvețiană ”a unei… politici neutre, dar, de fapt, este o politică orientată tot mai mult către est”, a spus Tăbârță.

Întrucât noul guvern este puțin probabil să efectueze vreo reformă convenită, în special în domeniul justiției, unde Bruxellesul a făcut presiuni asupra Chișinăului, este puțin probabil ca ajutorul financiar occidental să ajungă în R. Moldova.

Ajutorul macro-financiar de la Bruxelles s-ar putea să fie din nou înghețat, așa cum a fost în 2018, invocându-se o dezangajare de la normele democratice. Un împrumut promis de 200 de milioane de euro de la București, negociat de fostul premier Sandu, poate să nu mai ajungă niciodată.

„UE a fost clar: trebuie să realizăți reforme și putem discuta. Reforme care înseamnă o adevărată luptă împotriva corupției, depolitizarea instituțiilor publice și independența sistemului de justiție”, a spus Gotișan.

Expertul politic Mihai Isac a declarat pentru BIRN că guvernul actual este la putere, doar pentru a-i asigura lui Dodon un nou mandat prezidențial. Acesta a fost „practic, un cabinet pentru alegerile prezidențiale din 2020”, a spus el.

„Aducând câteva fețe noi în guvern, precum noul ministru de externe, Aureliu Ciocoi, Dodon a încercat să câștige ceva timp în relațiile cu partenerii europeni”, a adăugat el.

Între timp, premierul Chicu a vizitat Moscova pe 21 noiembrie, după ce se instalase de o săptămână de guvernare, pentru a discuta despre un împrumut de 500 de milioane de euro din partea Rusiei.

Nu a oferit detalii despre condițiile acestui împrumut – dar Rusia nu a împrumutat niciodată bani moldovenilor în ultimul deceniu, ci s-a concentrat doar pe privatizarea unor industrii strategice din R. Moldova.

„Moldova va fi în curând transformată într-un șantier”, a promis noul premier – deși condițiile împrumuturilor menționate, rata dobânzii și perioada de rambursare nu au fost stabilite sau dezvăluite. Dodon și Chicu explorează, de asemenea, parteneriate comune cu China pentru a începe construirea drumurilor în R. Moldova în 2020.

„Chicu a vorbit deja cu oficialii Moscovei despre construirea unui aeroport la Ceadir Lunga din Gagauzia [în sud] și preluarea portului Giurgiulești [singurul port al Moldovei, cu acces indirect la Marea Neagră]”, a spus Tăbârță pentru BIRN.

El spune că Rusia este foarte interesată de aceste active economice strategice din sudul țării, aproape de regiunile Dunării și Odessa.

Totuși, Gotișan consideră că Chicu și Dodon vor începe treptat să se rotească spre Est. „Nu o pot face acum direct, deoarece este prea periculos și riscă să piardă alegătorii în 2020”, a spus el.

„Se va face cu o schimbare ceva mai lentă – dar nu am niciun dubiu că se va face”, a concluzionat el.

Autor: Mădălin Necșuțu

Share our work
Ucraina vrea să de devină independentă energetic până în 2020

Ucraina vrea să de devină independentă energetic până în 2020

Premierul de la Kiev, Volodimir Groisman, a declarat în cadrul unei ședințe de guvern, că Ucraina ar trebui să devină un stat independent energetic până în 2020. „Misiunea noastră este să devenim independenți până în 2020”, a declarat Groisman. Șeful cabinetului de miniștri de la Kiev a afirmat că Ucraina trebuie să își sporească producția de gaze naturale și să reducă consumul de energie, în paralel cu îmbunătățirea calității folosirii acestora.

În prezent, Ucraina este dependentă de gazele rusești, iar Moscova lucrează la mai multe proiecte energetice, cum ar fi Nord Stream 2, care să ocolească Ucraina în drumul livrărilor de gaze către Europa și să nu mai folosească sistemul ucrainean de conducte pentru acest lucru. S-a vorbit tot mai mult în ultimii ani de conectarea Ucrainei la sistemul energetic european, chiar și de varianta achiziționării de gaze naturale din România.

Share our work
Dodon mai speră la o reunificare a R. Moldova cu Transnistria în 2020

Dodon mai speră la o reunificare a R. Moldova cu Transnistria în 2020

Președintele prorus Igor Dodon a declarat, într-o emisiune televizată la postul deținut de socialiști  – NTV, că regiunea separatistă transnistreană ar putea reintra în componența autorităților constituționale de la Chișinău, doar dacă din Parlament vor pleca pro-europenii și prounioniștii. „Consider că locuitorii regiunii transnistrene sunt cetățenii Republicii Moldova și trebuie să facem tot posibilul pentru a uni țara. Scopul meu este de a ne apropia de regularizarea politică, și de a rezolva întrebările locuitorilor din stânga Nistrului și noi deja am început să ne ocupăm de asta”, a menționat Dodon.

Relațiile dintre Dodon și Krasnoselski au cunoscut în ultima perioadă o serie de declarații încordate care nu ar da vreun semn de reconciliere, ba mai mult, de o eventuală reintegrare a regiunii.

Igor Dodon a dat și variantele pe care le-ar avea în prezent regiunea seperatistă. „Întrebarea privind independența regiunii nu e constructivă și nu va duce nicăieri, pentru că regiunea transnistreană are doar două variante, sau se unește cu Republica Moldova sau cu Ucraina. Dar nimeni nu va recunoaște independența lor. Trebuie să avem o frontieră comună, sistem de finanțare comun, sistem juridic și bancar comun, dar pot să rămână cu autoritățile lor, imnul, drapelul, etc. Vor trece câțiva ani după asta și oamenii vor uita că au existat două regiuni diferite”, a declarat Dodon.

El a mai sugerat că acest deziderat ar putea fi dus la bun sfârșit după alegerile parlamentare din 2018, odată cu venirea socialiștilor la putere. „Eu foarte mult sper că termenul real de unire a țării este anul 2019-2020. În 2018 vor fi alegeri, până la alegerile parlamentare în Republica Moldova, nu vom putea rezolva această problemă. Exista majoritatea parlamentare care blochează, care sunt pentru NATO și Unirea cu România. Așa că până nu vom elimina aceste elemente care împiedică și ei nu vor fi la guvernare. După aceasta vom crea fundamentul pentru a ne apropia de regularizare politică. În 2018 vom termina alegerile aici, vom crea o altfel de majoritate parlamentară, la fel și la guvernare și în instituția parlamentară avem deja o viziune clară și anii 2019- 2020 sunt termenele reale cu care ne putem apropia de discuțiile privind statutul politic regiunii transnistrene în componența Republicii Moldova”, a mai adăugat el.

 

Share our work