Summit-ul AGRI, pe ultima suta de metri

de | aug. 8, 2010 | Caucaz, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Turcia, Ucraina, UE, Uncategorized @ro | 0 comentarii

Presedintele roman, Traian Basescu, si omologii sai azer, Ilham Aliev, si georgian, Mihail Saakasvili, urmeaza sa aiba o intalnire oficiala pentru a discuta problematica proiectelor comune de furnizare a gazului pe ruta Azerbaidjan - Georgia - Romania, a anunţat recent Ministerul Industriei si Energiei de la Baku, citat de agenţia azera Trend, preluata de mass-media regionala.
Statul caucazian

Republica Azerbaijan, arbitru energetic la Marea Neagra si Marea Caspica

Republica Azerbaijan, arbitru energetic la Marea Neagra si Marea Caspica

Presedintele roman, Traian Basescu, si omologii sai azer, Ilham Aliev, si georgian, Mihail Saakasvili, urmeaza sa aiba o intalnire oficiala pentru a discuta problematica proiectelor comune de furnizare a gazului pe ruta Azerbaidjan – Georgia – Romania, a anunţat recent Ministerul Industriei si Energiei de la Baku, citat de agenţia azera Trend, preluata de mass-media regionala. La summitul de la Baku vor mai participa presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, si comisarul pentre energie Gunther Oettinger. Parţile participante vor semna o declaraţie la Baku privind rezultatele summitului.
Totodata, Azerbaidjanul va gazdui, în data de 6 septembrie 2010, si o reuniune a grupurilor de lucru, pentru coordonarea tuturor documentelor necesare. De asemenea, în 13 septembrie va avea loc o întalnire la nivel de ministrii ai energiei din cele trei state.

Join venture pontic

Anterior, oficialii din Romania, Georgia si Azerbaidjan au decis înfiinţarea un grup trilateral de lucru, care este însarcinat cu crearea unui joint venture. Potrivit asteptarilor, procesul de înfiinţare a joint venture-ului se va încheia în toamna, în Romania. Societatea formata va include reprezentanţi ai celor trei ţari care participa la proiect si va pregati, în prima faza, un studiu de fezabilitate, dupa care va încerca sa obţina investiţii si sa contruiasca terminale în Georgia si Romania, precum si sa construiasca infrastructura în toate cele trei ţari participante. Joint venture-ul urmeaza sa anunţe în septembrie lansarea unei licitaţii pentru pregatirea studiului de fezabilitate.
Reamintim ca in data de 13 aprilie 2010, Romania, Azerbaidjanul si Georgia au semnat un memorandum privind transportul gazului lichefiat. Acordul implica livrari de gaz lichefiat din Azerbaidjan, prin Georgia si Romania si construirea a doua terminale pentru gazul natural lichefiat în Georgia si Romania. În baza memorandumului, parţile si-au exprimat intenţia de a promova un coridor de tranzit energetic, ce va conecta regiunea caspica si Europa, în cadrul coridorului sudic.

Conexiunea caspica

Comisia Europeana, care sprijina construirea conductei de gaze Nabucco, a elaborat propuneri referitoare la construirea unei conducte de gaze transcaspice din Turkmenistan prin Azerbadjan fara a fi delimitat platoul intercontinental din Marea Caspica, relateaza surse diplomatice europene, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Aceasta va permite construirea gazoductului fara acordul Moscovei si iesirea gazului turmen in Europa, ocolind Rusia, ceea ce a provocat reactii dure din partea Moscovei, care considera aceasta idee absurda, relateaza si cotidianul rus Kommersant.
Proiectul european  Nabucco, sustinut de SUA, constituie principalul concurent al South Stream elaborat de Rusia. Acesta a fost conceput pentru gazul din Iran, dar in urma sanctiunilor impuse acestei tari de ONU, SUA si UE,  apare putin plauzibil, chiar daca se vor lua in calcul ca baze de resurse Iranul si Egiptul. Sursa reala pentru ocuparea in totalitate a acestei conductre ar fi Turkmenistanul si Azerbaidjanul. Pentru racordarea Turkmenistanului la conducta Nabucco urmeaza sa se adopte solutia construirii unei conducte de gaze de 1,9 mii de km pe fundul Marii Caspice.

Diferend teritorial

Conform surselor citate, propunerea a fost amanata datorita diferendului dintre Turkmenistan si Azerbaidjan, care nu s-au inteles asupra impartirii si delimitarii zacamantului Kiapaz (cunoscut in Turkmenistan ca Serdar) din Marea Caspica, ale carui reserve reprezinta  100-150 milioane tone titei.
Moscova considera ca realizarea acestui proiect va reprezenta un concurent pentru Rusia pe piata de gaze europeana. Principalul impediment il constituie lipsa unui statut juridic clar al Marii Caspice si a principiilor de impartire a acesteia de la dezmembrarea URSS. Rusia intentioneaza sa nu-si dea acordul pentru delimitarea granitelor, fara acesta problemele neputand fi rezolvate.
Sursele citate au mai subliniat ca o delegatie oficiala din Turkmenistan poarta tratative la New-York pentru elaborarea, impreuna cu reprezentantii ONU, a unui document international privind tranzitul resurselor energetice, sperand ca prin acesta se va putea trece peste veto-ul Rusiei in problema construirii conductei in litigiu.

Provocarea iraniana

La jumatatea lui iulie 2010, ministrul iranian al petrolului a efectuat o vizita oficiala la Ankara, unde a fost anuntata incheierea unei intelegeri cu o companie private turca de energie pentru constructia unui gazoduct din Iran in Turcia. Conducta, in lungime de 660 km, va fi gata in trei ani, va transporta zilnic 50-60 milioane mc de gaz si va cosata 1,3 miliarde dolari. Ministrul turc al energiei s-a grabit  sa precizeze ca nici guvernul turc, nici compania de stat BOTAS nu sunt parte la acest accord. Oficialul turc nu a negat faptul ca firmele turcesti private manifesta interes pentru  acest tip de acorduri cu Iranul. De altfel, in 2008, Teheranul si Iranul au demarat, chiar la nivel oficial, un proiect de exploatare a zacamintelor de gaz din South Pars, dar, sub presiunea SUA, proiectul a fost temporar inghentat, nu insa si abandonat de partile implicate.
Proiectul, anuntat in iulie 2010 deschide o noua perspectiva, cu deschidere spre Europa, o varianta  analizata fiind traseul iraniano-turco-elvetian perfectat in 2008, care s-ar putea racorda cu Nabucco.

România nu renunţă la Nabucco

România nu va balansa între Southstream si Nabucco, a declarat presedintele Traian Băsescu, prezent la un seminar al Universităţii de Vară ‘Tusvanyos’, de la Băile Tusnad. Potrivit mass-media, Traian Băsescu a adăugat că securitatea energetică este un proiect la care statele din centrul Europei pot lucra împreună. De precizat că, în urmă cu câteva săptămâni, a avut loc o întâlnire a ministrului Economiei, Adriean Videanu, cu seful Gazprom, Aleksei Miller, în urma căreia gigantul rus declara că părţile au deschis problema posibilei participări a României la gazoductul South Stream. Gazprom sublinia că părţile au convenit ca, în curs de câteva luni, să fie realizate un calcul tehnico-economic privind construirea pe teritoriul României a unei magistrale de tranzit a conductei South Stream, precum si un studiu de fezabilitate privind crearea unui depozit subteran pe teritorul României, în cadrul proiectului.

Conditii kazahe

Republica Kazahstan este gata să se alăture proiectului Nabucco, „dar cu o condiţie. Uniunea Europeană să se implice mai mult, iar acţiunile să nu se limiteze doar la declaraţii” a afirmat presedintele Nursultan Nazarbaiev, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. După vizita oficiala a cancelarului german, Angela Merkel, in statul central-asiatic, presedintele kazah a declarat că se vorbeste prea mult despre gazoductul Nabucco, dar se face prea puţin. El a mai spus că statul pe care-l conduce este gata să se implice în acest proiect, dar si Uniunea Europeană trebuie să facă mai multe pentru viitoarea colaborare.
Reamintim ca platoul continental al Kazahstanului la Marea Caspică dispune de zăcăminte de gaze naturale cu un volum estimativ de 3.300 de miliarde de metri cubi. Confororm surselor guvernamentale de la Astana, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, producţia naţională kazaha pentru anul 2010 va depasi 45 de miliarde de metri cubi.
Proiectul Nabucco este evaluat la aproape 8 miliarde de euro si presupune construirea unui gazoduct cu o capacitate de 31 de miliarde de metri cubi. Scopul proiectului este diversificarea surselor de gaze naturale ale Uniunii Europene si facilitarea importului de gaze naturale din regiunea Caspică si Asia Centrală. Ruta ar cuprinde Turcia – Bulgaria – România – Ungaria si Austria. Gazele naturale urmează să fie livrate din Iran, Irak, Azerbaijan, Turkmenistan si Kazakhstan

Axa strategica Romania-Turkmenistan

Presedintele roman Traian Basescu a declarat recent, in cadrul intalnirii cu noul ambasador al Turkmenistanului, Sohrat Jumaev, ca spera ca aceasta tara va deveni un partener al Romaniei si al Europei in ceea ce priveste proiectele de diversificare a surselor de hidrocarburi. Ambasadorul turkmen, care si-a prezentat scrisorile de acreditare, a evidentiat relatiile politice bilaterale foarte bune si si-a exprimat increderea ca va contribui la dezvoltarea relatiilor economice la un nivel similar. Diplomatul a multumit din partea Guvernului turkmen pentru bursele oferite de statul roman in vederea pregatirii de specialisti in diverse domenii.
Presedintele Romaniei si-a exprimat satisfactia pentru faptul ca aspectele convenite cu prilejul vizitei sale oficiale in Turkmenistan au fost aduse la indeplinire, inclusiv in ceea ce priveste bursele pentru tinerii turkmeni.

Gaz turkmen pentru Nabucco

Proiectul Nabucco face un pas inainte prin gazoductul Est-Vest, in lungime de 1000 km, din Turkmenistan in Europa, al carui santier a fost inaugurat la 30 mai, relata anterior agentia de presa KARADENIZ-PRESS. „Europa castiga astfel o runda in competitia cu Rusia penbtru gazul turkmen, dupa ce Gazprom nu a reusit sa antreneze Turkmenistanul intr-un proiect similar prin Marea Caspica spre Rusia” considera reputatul analist Corneliu Vlad, intr-un editorial publicat de KARADENIZ-PRESS.
Gazoductul spre Europa, propus de Uniunea Europeana si SUA in legatura cu proiectul Nabucco, va fi alimentat de uriasul zacamant Yolotan-Osman din sudul Turkmenistanului. Zacamantul, unul dintre cele mai mari din lume, detine, dupa evaluari, 16 trilioane mc de gaz. Capacitatea anuala a conductei proiectate va fi, la incheierea lucrarilor, in 2015, de 30 miliarde mc de gaz.
Presedintele turkmen Gurbengali Berdimuhamedov apreciaza ca gazoductul Est-Vest “este avantajos nu numai sub raport economic, ci si politic”. In ultimii ani, rezervele de gaz ale republicii central-asiatice (o cincime din rezervele mondiale) au fost terenul unei rivalitati intense intre Rusia, China si Occident. Rusia detinea partea leului din livrari pana in decembrie 2009, cand a intrat in functiune o magistrala gaziera spre China. Relatiile energetice ruso-turkmene au cunoscut o deteriorare grava in aprilie 2009, cand explozia unei conducte, pentru care autoritatile turkmene au facut responsabila partea rusa, a intrerupt exportul catre Rusia. In ultimul an, exportul de gaz turkmen in Rusia a fost cu 80 la suta mai mic fata de cele 12 luni precedente.
Fluxul spre Europa al gazului turkmen intampina dificultati si din cauza disputelor dintre statele riverane ale Marii Caspice privitoare la delimitarea zonelor de exploatare in acest areal.

Element cheie

“Turkmenistanul este un element-cheie pentru proiectul Nabucco – aprecia de curand Michael Laubsch, expert al Eurasian Transition Group. Atata timp cat politica din Iran nu se schimba, Nabucco trebuie sa se concentreze pe gazul turkmen, caci altfel proiectul nu are sens economic”. Acelasi expert crede ca rivalul real al Rusiei, indelungat si unic partener traditional, in Turkmenistan este China, nu Uniunea Europeana. Expertul se hazarda si in previziuni: “Prevad ca in viitorul deceniu influenta chineza in Asia Centrala va creste, cea rusa va scadea, iar planurile UE trebuie ignorate, caci n-au sanse de succes”. Lansarea proiectului de gazoduct Est-Vest i-au infirmat, peste numai cateva zile, previziunile.

Cursa turkmena

La randul sau, presedintele turkmen Kurbanguli Berdimuhamedov, declara recent, intr-un interviu pentru mass-media turca, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, ca Turkmenistanul sprijina initiativele energetice regionale ale guvernului de la Ankara. Kurbanguli Berdimuhamedov a dat drept exemplu al cooperarii bilaterale turco-turkmene, noul gazoduct trans-turkmen, a carui constructie a inceput la sfarsitul lunii mai 2010. Noul gazoduct ce va lega regiunea estica a tarii, unde sunt concentrate rezervele de gaze naturale, de Marea Caspica, un proiect in valoare de 2 miliarde dolari, este constuit, conform declaratiilor presedintelui turkmen, cu asistenta tehnica si financiara a unor firme turcesti, implicate si in alte proiecte energetice, considerate „strategice” de autoritatile turkmene. Gazoductul est-vest va avea o capacitate anuala de 30 de miliarde de metri cubi si o lungime de 1000 km, finalizarea constructiei fiind prevazuta pentru vara anului 2015.
„Construirea acestui gazoduct are o insemnatate atat economica, cat si politica. Prin crearea unui nou sistem de transport gazier va creste capacitatea de export a gazelor naturale si, in acelasi timp, va satisface cererea interna, in special in sectorul energiei electrice”, declara atunci presedintele turkmen, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acest anunt constituie o lovitura destul de importanta pentru Rusia, care a sperat mult timp sa fie implicata in proiect subliniaza surse oficiale locale.

Rusia non-grata

Reamintim ca Turkmenistanul ocupa locul patru la nivel mondial in ceea ce priveste rezervele de gaze naturale, iar China, Rusia si statele occidentale spera sa ocupe un loc important in exploatarea acestor rezerve.
In martie 2009, Turkmenistanul a anuntat o licitatie internationala pentru realizarea gazoductului, la care si-au exprimat intentia de a participa peste 70 de firme din Rusia, China si Europa. Rezultatele licitatiei nu au fost facute publice.
Un acord cu Rusia a fost amanat brusc dupa vizita lui Berdimuhamedov la Moscova, in martie 2009. Atunci, consilierul lui Dmitri Medvedev pentru politica externa, Serghei Prihodko, afirmase ca acordul urma sa fie semnat pana la finele anului trecut. Relatiile dintre cele doua tari s-au deteriorat rapid dupa ce o explozie a unei conducte principale care aproviziona Rusia a oprit exporturile turkmene catre Moscova. Aprovizionarile cu gaze au fost reluate la inceputul lui 2010, dar Rusia si-a redus drastic achizitiile de gaz turkmen.

Nabucco, sub semnul intrebarii

Totodata, inaugurarea, in luna decembrie 2009, a gazoductului chinez din Asia Centrala, pune sub semnul intrebarii strategia Nabucco a statele europene. Conform unor surse diplomatice, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, consortiul Nabucco si Turkemnistanul ar putea semna, in aprilie 2010, un contract privind livrarea, anuala, a zece miliarde de metri cubi de gaze naturale de catre statul din Asia Centrala pentru aprovizionarea conductei. Acesta ar fi primul contract de aprovizionare a Nabucco, proiect international la care participa si Romania.
Dezvaluirile oficialului Nabucco vin la scurt timp dupa ce un al doilea gazoduct dintre Iran si Turkmenistan a fost inaugurat recent de catre presedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, si omologul sau turkmen, Gurbanguly Berdimuhamedov, dubland exporturile de gaze turkmene catre Iran, aproximativ 20 de miliarde de metri cubi pe an. Conform surselor oficiale locale, acest acord va afecta posibilele livrari de gaz turkmen catre gazoductul Nabucco, sustinut de UE si SUA, menit sa reduca dependenta Europei de livrarile de gaz rusesc.
Potrivit surselor citate, livrarile din Turkmenistan catre Nabucco ar trebui sa traverseze Marea Caspica, situatie care ar putea intampina piedici politice, intrucat tarile riverane, Rusia, Kazahstan, Turkmenistan, Iran si Azerbaidjan nu au convenit, inca, asupra delimitarii zonelor maritime. “Este un pas semnificativ. Exista, insa, dificultati destul de importante”, a spus analistul Centrului pentru Studii Energetice Globale Julian Lee, cu privire la necesitatea de a transporta gazele din Turkmenistan in Azerbaidjan inainte de livrarea acestora catre Europa.

Deturnarea gazului turkmen

Reamintim ca ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a efectuat in martie 2010, o vizita oficiala de doua zile in Turkmenistan. Potrivit agendei de lucru oficiale, discutiile se vor focaliza asupra “perspectivelor de extindere a relatiilor economice” dintre cele doua tari. Expertii, insa, considera ca scopul principal al vizitei ministrului rus este cel de a convinge partea turkmena de faptul ca proiectul de gazoduct Nabucco, propus de Uniunea Europeana (UE) ca alternativa la livrarile rusesti, are perspective mai putin bune decat propunerile Moscovei.
Estimarile expertilor nu par atat de iluzorii, in conditiile in care semnarea unui acord strategic intre UE si Turkmenistanul ar urma sa aiba loc deja in aprilie, subliniaza cotidianul. in ceea ce priveste influenta Rusiei asupra Ashabadului, aceasta s-a diminuat dupa explozia de gazoduct din 2008. Rusia nu mai este lider in ceea ce priveste achizitionarea de gaz turkmen si, prin urmare, nu-si poate dicta conditiile. De altfel, Moscova a avut si inainte probleme in dialogul cu Ashabadul, deoarece, in regiune, Turkmenistanul se remarcase intotdeauna printr-o politica independenta. Astazi, Rusia incearca sa-si recapete pozitiile pierdute.
Cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta opina anterior ca atentia Moscovei pentru Ashabad se afla in legatura directa cu soarta proiectului Nabucco: atunci cand acest proiect inregistreaza progrese, spre capitala turkmena se indreapta rapid importante delegatii rusesti. si de data aceasta, expertii considera ca vizita lui Lavrov ar avea legatura cu progresele inregistrate in realizarea acestui proiect de gazoduct, alternativ celui rusesc.

Geopolitica gazoductelor

Acordul pentru a construi noul gazoduct, care leaga regiunea Dovletabat de Iran, a fost semnat in iulie 2009, fiind parte a strategiei noului regim din Turkmenistan de diversificare a sistemului propriu de conducte. Anterior, regiunea Dovletabat era una din principalele furnizoare de gaz ieftin pentru gigantul rusesc Gazprom. Reamintim ca in luna decembrie 2009, un alt gazoduct a intrat in functiune, fiind un proiect colectiv al Turkmenistanului, Uzbekistanului, Kazahstanului si Republicii Chineze, cu o capacitate totala de 60 de miliarde de metrii cupi, din care 40 de miliarde vor fi livrati de Turkmenistan. In pofida acestor acorduri, Federatia Rusa ramane cel mai mare importator de gaz turkmen, in 2010 urmand sa importe peste 30 de miliarde de metri cubi, conform unui acord de colaborare incheiat anul trecut, care prevede cresterea progresiva a cantitatilor de gaz livrate Gazprom.

Rezerve limitate

Conform presedintelui Uniunii Producatorilor Industrial de Gaz si Petrol din Federatia Rusa, Ghenadi Shmal, citat anterior de agentia de presa KARADENIZ PRESS, aceste acorduri limiteaza drastic capacitatea Nabucco de a gasi rezervele de gaz necesare. „In acest moment nu exista resurse suficiente pentru Nabucco. Azerbaidjanul nu are destul gaz pentru Nabucco, asa ca toate sperantele erau legate de Turkmenistan. Dar cum in acest moment, Turkmenistanul furnizeaza gaz Chinei si Iranului, nu mai are rezerve si pentru Nabucco. De unde va fi luat acest gaz ereprezinta o problema importanta. De aceea, South Stream ramane o prioritate, cu atat mai mult cu cat negocierile cu partenerii straini sunt in etapele finale” a mai declarat oficialul local.

Ucraina cere acces la gazele din Asia

Rusia nu exclude posibilitatea tranzitului gazelor naturale din zona Asiei Centrale spre Ucraina via Rusia, a declarat recent, la Kiev, presedintele rus Dmitri Medvedev, citat de mass-media locala. Problema reluarii livrarilor de gaz turkmen catre Ucraina va trebui discutata in perioada urmatoare, a declarat presedintele ucrainean Viktor Ianukovici, exprimandu-si speranta in sprijinul Moscovei pentru cumpararea de gaz turkmen de catre tara sa. “Este o chestiune care nu se poate regla bilateral. Este vorba de acordurile Rusiei si Ucrainei cu Uzbekistanul si cu alti parteneri, cum ar fi Turkmenistanul”, a explicat Medvedev, la un forum al oamenilor de afaceri in capitala Ucrainei.
Reamintim ca Ucraina cumpara gazele direct din Republica Turkmenistan, pana in 2006, cand intermediar a devenit compania ruso-ucraineana, RosUkrenergo. Aceasta a fost eliminata in 2009 de pe piata ucraineana de catre fostul prim-ministru Iulia Timosenko, care a adus Ucraina in situatia de a cumpara gaz exclusiv din Rusia.
Posibilitatea ca Moscova sa acorde Ucrainei acces la gazele mai ieftine din Asia Centrala este privita cu scepticism de analisti, care critica lipsa de transparenta a sistemului de livrare a gazelor prin intermediari. In ciuda reducerii semnificative obtinute luna trecuta la pretul gazelor rusesti, Ucraina a ramas o sursa de venituri importanta pentru Gazprom, observa intre altii Mihail Korcemkin, de la East European Gas Analysis. “In prezent – spunea el – exporturile de gaz rusesc catre Ucraina aduc venituri nete de 236 dolari la mia de metri cubi, fata de 155 dolari din exporturile Gazprom catre Germania”. La Forumul de la Kiev a participat si controversatul om de afaceri Dmytro Firtash, presedintele consortiului RosUkrEnergo.

Parteneriat energetic la Marea Neagra

Reamintim ca in data de 13 aprilie 2010, ministrul roman al Economiei, Adriean Videanu, ministrul azer al Industriei si Energiei, Natig Aliyev, si ministrul georgian al Energiei, Alexander Khetaguri, au semnat „Memorandumul de Intelegere pentru realizarea proiectului AGRI (Azerbaidjan Georgia Romania Interconect)”, prin intermediul caruia vor fi transportate gaze naturale din Marea Caspica spre Europa, din Azerbaidjan prin Georgia si Romania, valoarea investitiei fiind estimata intre doua si patru miliarde de euro. Conform surselor oficiale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, alternativa AGRI a demarat prin intelegeri bilaterale intre statele partenere, urmate de semnarea, in aprilie, la Bucuresti, a unui Memorandum de transport al gazelor intre cele trei tari, urmand ca in perioada iunie-iulie 2010 sa se convina si asupra statului companiei ce se va ocupa de proiect si al carei sediu va fi la Bucuresti. Proiectul nu va fi nici substitut, nici alternativa pentru Nabucco, intrucat prin capacitatea sa, avuta in vedere, de 12 miliarde mc de gaze nu poate modifica sensibil actuala configuratie a Coridorului energetic sudic evocat de europenii ce vor sa reduca dependenta lor in materie fata de Rusia, au mai declarat sursele citate. Dar AGRI are o conotatie simbolica si poate fi realizat mai rapid, desi este mai costisitor. Nu va fi o conducta continua, caci presupune si o transbordare, prin imbuteliere, pe Marea Neagra, ceea ce inseamna si puncte de lichefiere (in Georgia) si de delichefiere (in Romania) a gazului, ceea ce va conduce automat la modernizarea si extiderea infrastructurii petroliere si portuare din porturile românesti, respectiv georgiene.

Nabucco la butelie

Azerbaidjanul este dispus sa asigure gazul necesar proiectului caci, cu sale estimate la 2200 miliarde mc, poate face fata tuturor proiectelor in care este implicat, cum afirma ministrul Industrei si Energiei de la Baku, dar isi rezerva dreptul de a opta pentru e cele mai oportune, cum a tinut, tot el, sa precizeze.
Reamintim ca, in 2009, Azerbaidjanul a mai convenit o optiune de transport, de gaz natural comprimat, cu Georgia si Bulgaria. Triada de proiecte Nabucco, AGRI si cel ce include Bulgaria ar putea scoate din joc varianta conductei submarine romano-georgiene numita White Stream. Oricum, oficialii romani vor sa propuna UE sa faca din AGRI proiect european prioritar.
In timp ce presedintele Federatiei Ruse, Dmitrii Medvedev, se afla la Ankara, ministrul roman al Economiei, Adriean Videanu semna pe 12 martie, la Baku, protocolul privind constituirea companiei de proiect AGRI, proiect la care vor participa firmele Romgaz, SOCAR (azera) si GOGC (georgiana). Prin noua ruta astfel creata vor putea fi transportate pana la 12 miliarde de metri cubi de gaze, respectiv cat intreaga productie anuala medie a Romaniei. Daca acest proiect se va dovedi ca fiind functionabil, Romania s-ar putea constitui intr-un fel de cap de pod pentru gazele azere de la Marea Caspica care vor fi apoi transportate inspre vest prin conducta Arad-Szeged si apoi spre sud prin conducta Giurgiu Ruse.

Nabucco vs. South Stream

Proiectele Nabucco si South Stream sunt complementare, ele nu se exclud, iar zona Marii Negre este esentiala, intrucat uneste zona Caspica de Europa, a declarat directorul general executiv al Eni, Paolo Scaroni, prezent la Black Sea Energy and Economic Forum, la Bucuresti, citat de agentiile de presa. “In timp ce South Stream este proiectata a fi aprovizionata cu gaz rusesc, de cealalta parte, gazoductul Nabucco intentioneaza sa aprovizioneze Europa cu gaze din alte surse. Daca proiectul South Stream prevede transportul anual a maxim 63 miliarde metri cubi de gaz, capacitatea Nabucco ar fi de cel mult 31 miliarde metric cubi gaze anual. Deci oricum nu e suficient”, a declarat directorul general executiv al Eni, Paolo Scaroni. Acesta considera ca exista un apetit crescut pentru gaz in Europa Centrala si de Vest, iar consumul este in continua crestere. “Trebuie sa gasim rute care sa uneasca Europa de regiunea Caspica. Este loc pentru o conducta aditionala in nord. Pentru a ne implica efectiv, trebuie sa fim atenti la toate provocarile si oportunitatile din zona Marii Negre. Marea Neagra este foarte importanta pentru Eni. Cu Romania si Bulgaria acum membre ale UE, granita este la Marea Neagra. Vorbim de o zona care reuneste zona Caspica cu pietele europene”, a mai subliniat Scaroni.
Omul de afaceri Dinu Patriciu, prezent la eveniment, a spus ca “este convins ca Nabucco si South Stream sunt doua proiecte in competitie. Suntem capatul vestic al Marii Negre, intr-o lume care are nevoie de podul dintre Est si Vest, care este deasupra acestei mari. Democratia trebuie sa treaca spre Caucaz”.
Reamintim ca ministrul rus al Energiei, Serghei Smatko, a declarat ca South Stream va fi gata inainte de proiectul european rival Nabucco. “Consider ca South Stream are toate sansele sa fie realizat inainte de Nabucco. Nabucco se confrunta cu mai multe probleme, care trebuie rezolvate”, a declarat Smatko. “Nu cred ca partenerii care vor furniza resursele pentru Nabucco vor fi liberali cu privire la pret”, a adaugat el.

Baku lasa Nabucco fara gaz

Republica Azerbaidjan a amanat pana in 2017 lansarea celei de-a doua faze a proiectului Sah-Deniz, in sectorul sau de la Marea Caspica, relateaza mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Decizia a fost luata din cauza imposibilitatii de a exporta gaz in Europa, au declarat surse oficiale azere, sub protectia anonimatului. Reamintim ca autoritatile de la Baku luasera anterior decizia de a amana inceperea lucrarilor din 2013-2014, pentru 2016, ceea ce pune sub semnul intrebarii constructia gazoductului european Nabucco. Momentan Azerbaidjan si Turcia duc negocieri privind aprovizionarea cu gaz, tarifele pentru gaz, pentru livrare, precum si cantitatea aprovizionarilor in Turcia si Europa. Faptul ca Turcia si Azerbaidjan nu au ajuns la un acord blocheaza inceperea proiectului Nabucco, conceput pentru a reduce dependenta energetica a Europei de Rusia, relateaza mass-media rusa, citata de presa de la Bucuresti.

Rezerve strategice

Uniunea Europeana nu a luat inca decizia finala privind investitiile in proiectul Nabucco, a doua faza a proiectului de la Sah-Deniz fiind considerata resursa de baza pentru gazoductul Nabucco. Azerbaidjanul vrea ca Turcia sa plateasca pretul de piata pentru gaz, care momentan ajunge la 120 de dolari pentru mia de metri cubi. Mai mult, negocierile pentru gaz au accentuat diferendele economice dintre cele doua tari, Azerbaidjanul avertizand ca ar putea redirectiona livrarile de gaz spre alte tari, dovada in acest sens fiind acordurile energetice recente incheiate cu Republica Islamica Iran si Federatia Rusa. Rezervele campului gazifer de la Sah-Deniz sunt estimate la 1,2 trilioane de metri cubi. Potrivit estimarilor Companiei petroliere de stat a Republicii Azerbaidjan, lansarea fazei a doua a proiectului Sah-Deniz este estimata la 20 de miliarde de dolari.

Termen provizoriu

Transportul gazelor naturale prin conducta Nabucco va incepe cel mai devreme in 2018, a declarat comisarul european pentru energie, intr-un interviu publicat de cotidianul Süddeutsche Zeitung, citat de mass-media de la Bucuresti. In opinia lui Günther Oettinger, cu toata aceasta intarziere, Nabucco ramane un proiect prioritar al Uniunii Europene. Sansele realizarii acestei investitii au cresut substantial in ultimele luni. Daca in luna septembrie a anului trecut aceste sanse erau de numai 30%, acum acestea sunt de aproximativ 65%, a adaugat comisarul Günther Oettinger.
Anterior comisarul european a madeclarat ca gazoductul Nabucco ar putea reduce incepand din 2018 dependenta energetica a UE fata de Rusia, dar este mai degraba “o mareata viziune de viitor” decat o prioritate imediata pentru Comisia Europeana. “Nabucco ar trebui sa primeasca unda verde definitiva inainte de sfarsitul anului 2010 (…), dar nu va reglementa problema energetica a Europei decat dupa cativa ani”, a adaugat comisarul pentru energie Günther Oettinger. “Este o viziune mareata. Dar este si o provocare enorma, pentru ca trebuie sa-i puna de acord pe toti cei 15 sau 20 de parteneri ai proiectului”, a mai precizat oficialul european.

Conferinta internationala

Reamintim ca Uniunea Europeana a deblocat recent 200 de milioane de euro pentru acest proiect al carui deviz initial este estimat la 8 miliarde de euro. Comisarul european conteaza pe o conferinta internationala, programata pentru luna iulie 2010 la Ankara, pentru a fi rezolvate ultimele neintelegeri. Conferinta va reuni tarile furnizoare, tarile de tranzit, bancile si companiile implicate in construirea gazoductului, OMV din Austria, RWE din Germania, MOL din Ungaria, Transgaz din Romania, Bulgargaz din Bulgaria si BOTAS din Turcia. “Raman de depasit numeroase probleme, dar sansele de reusita sunt in prezent de peste 60%”, estimeaza Günther Oettinger.
Deocamdata, Comisia se concentreaza asupra altor proiecte de gazoducte, toate depinzand de Rusia. Prioritar este gazoductul baltic Nord Stream, care ar urma sa fie terminat in doi ani, potrivit lui Günther Oettinger. Cel de-al doilea este reconditionarea gazoductului central care, din timpul perioadei sovietice, leaga Rusia de Austria, prin Ucraina. Lucrararile ar trebui sa se incheie in 2013. Urmeaza apoi South Stream, proiect caruia “Europa nu are niciun motiv sa se impotriveasca”, dupa cum spune comisarul german.

Declaratii confuze

Conform declaratiei Comisarului european pentru Energie Günther Oettinger, darea in exploatarea a gazoductului Nabucco va avea loc cel mai devreme in 2018, cu 4 ani mai tarziu decat era planificat. Potrivit lui, posibilitatea ca hotararea privind constructia gazoductului sa fie aprobata este de aproximativ 65 %. Acest gazoduct care va furniza gaze din Asia Centrala in Europa si va asigura independenta fata de gazul rusesc, ramane un proiect „de prestigiu” al UE, a remarcat  Oettinger. Totodata, conform agentiei internationale Reuters, conducerea consortiului international pentru constructia Nabucco a declarat ca nu au fost adoptate nicio hotarare privind amanarea sau anularea proiectului. Toate autorizatiile de constructie au fost primite si constructia va incepe in 2011, iar in 2014 vor incepe livrarile de gaze, care initial vor fi de 8-10 miliarde mc,  si treptat vor creste pana la 31 miliarde mc. Singura necunoscuta ramane aceea ca nu se stie cine va livra gazele. In calitate de potentiale surse de gaze sunt Azerbaidjan, Turkmenia si Iran, dar nu afost semnat nici un document in acest sens cu nici una din aceste tari. Doar Azerbaidjanul si-a dat acordul de principiu la inceputul acestui an.

Comisar anti-Nabucco

Agentia de presa KARADENIZ PRESS a relatat anterior ca germanul Gunther Oettinger, comisar al Energiei, intentioneaza sa nu acorde o prioritate sporita proiectului Nabucco, care pana in prezent era unul dintre principalele obiective ale politicii energetice a Uniunii Europene. Viitoare intentii ale lui Oettnger au venit in urma unor intrebari adresate la audierile din Parlamentului European de catre eurodeputatul roman Adina Valean. Candidatul, in acel moment, pentru portofoliul european al Energiei a raspuns ca Nabucco este un proiect foarte costisitor, care are sens numai daca se poate asigura transportul rezurselor energetice pe termen lung. “Nabucco este un proiect foarte costisitor si va avea sens numai daca vom putea asigura pe termen lung securitatea transportului pentru intregul volum energetic avut in vedere”, a Gunther Oettinger. In acest sens, el a atras atentia ca exista probleme privind posibilele tari furnizoare de gaz care inca nu au parcurs toate etapele democratizarii si in care nu sunt indeplinite toate criteriile de securitate. “O sa ma concentrez, alaturi de colegii mei, ca tratatele semnate pentru Nabucco cu aceste state furnizoare sa fie ferme si foarte sigure”, a declarat spus comisarul propus de Germania. El a atras atentia ca Azerbaidjanul este o tara de incredere, care doreste sa isi dezvolte relatii stranse cu ea si cu care se pot dezvolta proiecte sigure. Europarlamentarul roman Adelina Valean nu a parut multumita de raspunsul lui Oettinger. “Pentru a fi viabil Nabucco trebuie sa fie reconfigurat pe alte rute, dar aceasta este doar opinia mea si poate o veti lua in considerare in timpul mandatului dumneavoastra”, a comentat Valean.

Triunghi energetic amoros

Pentru ca avea dreptul si la o intrebare suplimentara, Valean l-a chestionat pe comisarul german despre “triunghiul amoros dintre Rusia, Ucraina si UE, construit pe tema gazelor”. Oettinger, care a fost amuzat de intrebare sau de modul in care a fost ea formulata, a raspuns ca, intr-adevar, acest “triunghi amoros” este unul periculos, dar ca UE a reusit sa fructifice pozitiv participarea sa la aceasta formula si ca, prin contacte apropiate cu Kievul si Moscova, a reusit sa depaseasca perioadele dificile si de criza. “Criza gazelor de anul trecut a fost un fel de test pentru intregul sistem energetic european si cred ca toti cei implicati au invatat multe din acest episod. Ca umare a acestei crize s-au luat masuri foarte curajoase”, a spus germanul, completand ca in UE ar trebui sa existe tratate de solidaritate care se intre in vigoare pe timp de criza.

Independenta spre ratare

Proiectul Nabucco prevede construirea unui gazoduct care sa transporte anual pana la 31 de miliarde de metri cubi de gaz provenind din Asia Centrala in special spre Uniunea Europeana, ca alternativa la importul din Rusia. Nabucco, proiect lansat in 2002, ar urma sa intre in functiune in 2014, iar costul sau este estimat la 7,9 miliarde de euro, insa specialistii sunt de parere ca banii vor fi greu de gasit, din cauza crizei financiare globale. Nabucco este contracarat si de eforturile Federatiei Ruse de a construi, la randul ei, South Stream, gazoduct proiectat sa lege Rusia de Europa pe sub Marea Neagra, ocolind Ucraina. Potrivit planurilor initiale ale consortiului Nabucco, gazoductul ar urma sa aiba ca tari furnizoare, intr-o prima faza, Azerbaidjanul, Turkmenistanul si Kazahstanul, iar mai tarziu sa fie luate in considerare si Iranul sau Irakul, pentru a atinge capacitatea de 31 de miliarde de metri cubi. Din consortiul Nabucco fac parte, cu cate o parte egala de 16,67%, OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Transgaz (Romania), Botas (Turcia) si RWE (Germania). Azerbaidjanul, Georgia, Turcia si Egiptul au semnat in luna mai un acord privind grabirea constructiei de conducte din zona, inclusiv Nabucco, iar UE este dispusa sa aloce acestui proiect cateva milioane de euro. La 13 iulie 2009, cele cinci state de tranzit din consortiu – Romania, Turcia, Bulgaria, Ungaria si Austria – au semnat la Ankara un acord interguvernamental pentru construirea gazoductului.
Scopul proiectului, mentionat in Tratatul Cartei Energiei al Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene in 26 iunie 2003, era diversificarea surselor de aprovizionare cu energie ale UE, prin construirea unui gazoduct care ar fi urmat sa porneasca de la Marea Caspica, ocolind Rusia, si care urma sa transporte gaze naturale din Azerbaidjan si alte state din Asia Centrala inspre tarile din vestul Europei.

Mitul „Nabucco” contestat

Viabilitatea proiectului este pusa la indoiala de noi calcule care arata ca dependenta de gazul rusesc scade constant in Europa, de la 75% (in 1990) pana la 41% (in prezent), in timp ce livrarile din Norvegia si din regiunea Africii de Nord – in special din Algeria – au sporit considerabil, relateaza mass-media de la Bucuresti. Mitul eliberarii Europei de sub dependenta energetica de Rusia, care s-ar infaptui prin realizarea proiectului Nabucco, este contestat de noi calcule efectuate de un profesor de la Universitatea Libera din Berlin. In opinia profesorului Roland Götz, citat de cotidianul austriac Wirtschaftsblatt, preluat de mass-media de la Bucuresti, la capacitate maxima de exploatare, gazoductul nu va aduce in UE decat 6% din necesarul de gaz natural.
Desi cele cinci tari au semnat un acord preliminar pentru demararea proiectului (n.r.- la Ankara, in iulie 2009), expertul se indoieste de viabilitatea economica a proiectului, ridicand intrebarea daca in aceste conditii, merita ca statele participante la proiect, Austria, Bulgaria, Ungaria, Romania si Turcia, sa investeasca un total de 7,9 miliarde euro in proiect. In opinia lui, necesarul de gaze al statelor UE ar fi de 500 milioane metri cubi (mc) pe an, dar nu se stie daca aceasta cantitate nu va scadea, odata ce statele membre trebuie sa-si indeplineasca “obiectivele climatice” asumate, de a reduce consumul de combustibili fosili. Momentan, europenii importa 135 miliarde mc din Rusia, dar Nabucco nu ar putea aduce decat 23% din aceasta cantitate. Din cele 31 de miliarde, Turcia ar urma sa primeasca o cota importanta, iar referitor la aceasta Roland Götz, sustine ca este greu de crezut ca Turcia se va multumi doar cu statutul de tara de tranzit si considera ca este foarte probabil ca Ankara sa doreasca sa devina un centru energetic.
In plus, dependenta de gazul rusesc a Europei a scazut constant, de la 75% (in 1990) pana la 41% (in prezent), arata politologul Gerhard Mangott. El este de parere ca actuala recesiune a redus mult consumul de gaz din UE. Contractele cu Rusia includ clauza “take or pay” (cand cumparatorul tot plateste o parte din pret, chiar si cand refuza marfa), astfel ca europenii au preferat sa primeasca gazul si sa-l depoziteze.

Austria, anexata la South Stream

Federatia Rusa si Austria au semnat un acord pentru construirea gazoductului ruso-italian South Stream, destinat aprovizionarii Europei cu gaze naturale, relateaza agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acordul a fost semnat in capitala austriaca Viena de catre ministrul austriac al Economiei, Reinhold Mitterlehner, si de ministrul rus al Energiei, Serghei Smatko, in prezenţa premierului rus, Vladimir Putin, si a cancelarului austriac, Werner Faymann. Separat, presedintele Gazprom, Alexei Miller, si presedintele OMV, Wolfgang Ruttensdorfer, au semnat un acord cadru pentru colaborarea celor grupuri energetice, relateaza sursele citate.
Premierul rus, Vladimir Putin a subliniat ca South Stream este un “proiect concurent” pentru Nabucco, unde un partener important este OMV. Putin a pus din nou sub semnul indoielii realizarea proiectului Nabucco, afirmand ca “inainte de a construi ceva, trebuie asigurata semnarea contractelor de livrare de gaze naturale”, facand aluzie la incertitudinile legate de sursele de gaze pentru Nabucco.
La randul sau, cancelarul austriac, Werner Faymann, a amintit ca circa 70% din necesarul de gaze al Austriei este importat din Rusia si a adaugat ca livrarile efectuate prin intermediul South Stream sunt complementare energiei din resurse regenerabile. Studiul de fezabilitate al tronsonului austriac al gazoductului va fi terminat la finele acestui an, se arata intr-un comunicat al OMV. Decizia finala asupra investiţiilor pe care grupul le va face in proiect va fi luata in urmatoarele 18 luni.

Diplomatie energetica

Anterior semnarii inţelegerii cu Austria, Federatia Rusa avea incheiate acorduri bilaterale cu alte state de tranzit, respectiv Bulgaria, Grecia, Serbia, Slovenia si Ungaria. Pe langa Eni, grupul francez EDF a anuntat ca se va alatura consorţiului care va construi South Stream. Gazoductul, cu o lungime de circa 900 de kilometri, va trece pe sub Marea Neagra, din Novorosisk pana la Varna, in Bulgaria. Proiectul este dezvoltat de Gazprom, cel mai mare producator si exportator de gaze naturale din lume, si de grupul italian Eni. Gazoductul va avea o capacitate de 31 de miliarde de metri cubi pe an, cu posibilitatea extinderii la 63 de miliarde de metru cubi pe an, urmand sa transporte 35% din volumul total de gaze destinate Europei. Primele livrari sunt estimate pentru sfarsitul anului 2015, oficialii avand unele rezerve fata de stabilirea unui termen limita. “Este o perioada foarte dificila. Suntem in 2010, avem mai putin de sase ani pana la lansarea livrarilor, programul este strans”, au declarat surse Gazprom, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS.

Divizia South Stream

Reamintim ca Nord Stream si South Stream sunt promovate de monopolul rus Gazprom. La aceste proiecte s-au asociat si mai mari companii europene in domeniu, precum EDF (Franta), GDF-Suez, E.ON din Germania sau ENI din Italia, pe fondul intensificarii presiunilor politice pentru includerea unui numar de state europene in proiectele de anvergura ale Gazprom.
Gigantul energetic rus Gazprom a infiintat recent un departament pentru coordonarea activitatilor de realizare a proiectului ruso-italian South Stream, potrivit unui comunicat al companiei, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “In responsabilitatea departamentului intra coordonarea activitatilor de proiectare si construire a gazoductului South Stream (…), realizarea sectorului maritim al proiectului, modernizarea infrastructurii de transportare a gazului, precum si infiintarea de infrastructuri in statele participante la proiectul South Stream”, precizeaza comunicatul, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *